Page 85 - 1957-05
P. 85

Nr. 763                                                                                                                 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I                                                                                                   Pag. 3
                  i'»yTyV-?•', »
                                  JM.>r»rwmxz?**ZX?7jtXiat*rt?S3C.tgZmB33  ţ^WWB'-7TT?ga»

                                    VIH17V 33E P « R Y ID                                                               De la subredacţia voluntară din Haţeg

Cînd activul fără de partid fe şti i n satele şi de pe ogoarele
                                                                                                                                                  haţegane
este folosit cu pricepere                                                                                                                                                                                                            FOTBAL
                                                                                                                        Âsigură pîinea poporului                      din Haţeg au terminat cu plivitul griu­
   Rezoluţia diri 27-29 decem­                  AUREL BULGĂREA                muniştii săi, îndrumă organele                                                          lui pe întreaga lor suprafaţă de 16           Energia 30 Decembrie—                   De la Flamura roşie s-iau evlden-
brie 1956 a fost dezbătută cu                                                 de resort să folosească ce^ mai              Convinşi de avantajele ce le oferă         ha. Printre cei care au terminat întîi                                                tiat Berindeanu şi Pascu, care
multă însufleţire de către toate           , im secretar al Comitetului       bune şi eficace metode în ac­             contractarea cu statul a diferitelor can­     se numără: Neidoni loan Peonescu,             Recolta Sebeş 5—3 (1—2)                 de fapt au fost autorii golurilor.
organizaţiile de bază din raio­                                               ţiunea de contractare.                    tităţi de cereale, ţăranii muncitori din      Moise Prejban, Gh. Ştefan, Iordan Mo-
nul Ilia. Cu această ocazie,                    raional P. M. R. Ilia                                                   satele raionului Haţeg contractează pe        crea, Măriţi Şandru, Anton Orăşarui şi          Jocul a fost dur, iar arbitrajul         Intîînirea a fost deosebit de
                                                                                Trebuie, pe de altă parte, să           zi ce trece cantităţi tot mai mari de         alţii. Intovărăşiţii au început şi prima      slab.                                   disputată, gazdele dominînd
comuniştii au venit cu o serie      tid, au reuşit să mobilizeze cu           arătăm că nu toate organiza­              cereale. In frunte se situează unită­         praşilă la porumb, lucrînd pînă acum                                                  mai mult. După aspectul jocului,
de propuneri în vederea mate­       succes masele largi în activita­          ţiile de bază din raionul nos­            ţile agricole socialiste. Pînă acum, gos­     8 ha.                                         Energia 108 — Energia                   cei din Brad au meritat victo­
rializării cu succes a măsurilor    tea lor pentru rezolvarea sar­            tru şi-au ridicat activitatea la          podăriile colective din raion au con­                                                                                               ria. Golurile au fost marcate de
                                    cinilor ce le-au stat şi le stau          înălţimea sarcinilor ce le stau           tractat 5900 kg gria şl secară. întovă­          Pînă la 24 mal a.c., în întregul             lll Reşiţa 2—4 (2—1)                  Matyaş (min. 25, 33 şi 88), pen­
elaborate.                          în faţă.                                  în faţă. Avem încă secretari iai          răşirea agricolă din Toteşti a contrac­       raion, fuseseră prăşi: 800 ha. porumb                                                 tru Progresul Brad şi respectiv
   Pe baza sugestiilor venite de                                              unor organizaţii de bază care             tat cantitatea de 5150 kg. grîu-secară,       şi 2575 ha. cartofi. Intre comunele              După ce a condus cu 2—0,             Berindeanu (min. 38) şi Pascu
                                      Aşa, spre exemplu, organiza­            nu se simt mobilizaţi, care nu            cea din Livadia 1900 kg., din Reia            fruntaşe se numără' Bretea Strei, To­         echipa gazdă a făcut o serie de         (min. 63) pentru Flamura ro-
jos, Comitetul raional de piartid   ţia de bază din satul Lăpuşnic,           privesc cu toată răspunderea              1755 kg, din Cirneşti 1700 kg, cea din        teşti, Sălaşul Superior şi Stntămăria-        greşeli. A ratat un 11 m, prin
                                    care a privit ou mult simţ de                                                       Păclişa, deşi numără numai 14 familii,        Orlea.                                        Tîrnăveanu II şi şi-au marcat           şie.
a putut să dea indicaţii concre­    răspundere sarcinile trasate de           sarcinile multiple ce le au de            a contractat 2280 kg, iar întovărăşirile                                                    două auto-goluri. Energia Reşi­         Arbitrul Suciu — Alba falia —
te şi să elaboreze măsurile cele    cel de !al II-lea Congres al              îndeplinit. Tov. Roman Anghel,            din comuna Rîu-Alb au contractat la                                  V. GOLUMBEANU          ţa a ştiut să se apere şi cu 10         a arbitrat corect.
mai corespunzătoare, atît pen­      P.M.R. şi de rezoluţia Plenarei           secretarul organizaţiei de bază           un loc cantitatea de 5415 kg.                                                               oameni.
tru activitatea sa cît şi pentru    din decembrie, nu s-a limitat la          din satul Ohaba, de pildă, nu                                                                 Din nou despre                                                                                                   M. SUSAN
cea a organizaţiilor de bază,       a folosi numai forţele comuniş­           numai că nu se străduieşte să               Organele raionale alé I.C.S. „Re­                    contractări                             Comportarea echipei Energia
în vederea realizării cu succes     tilor. Pentru rezolvarea acestor          convoace şi să consulte activul           colta", au încheiat, pînă acum, con­                                                        108 a fost slabă, a jucat nervos                                         corespondent
a sarcinilor izvorîte din rezo­     mari şi importante sarcini, a             fără de partid, dar, în luna ia­          tractate pentru valorificarea cerealelor         Desfăşurînd o intensă activitate, sa­      şi fără orientare.
                                    convocat mai multe adunări de             nuarie şi februarie, n-a ţinut            in proporţie de peste 245 la sută faţă        lariaţii Cooperativei „Ţara Haţegului",                                                  Flamura roşie Deva — Ener­
luţia plenarei.                     partid deschise, la care au par­          decît o singură şedinţă a or­                                                           deplasaţi în raza de activitate a co­             Progresul Brad —                    gia Alba 0—2.
  Problema activizării maselor      ticipat şi mulţi ţărani fruntaşi          ganizaţiei de bază. Acest lucru           de planul pe care l-a avut.                   operativei, au încheiat, pînă acum,                  Flamura roşie
                                    în agricultură, tehnicieni, în­           a dus la demobilizarea membri­                                                          contracte pentru 38.563 kg grîu-secară                                                   Progresul Deva — Energia
largi, ca ele să participe în mod   văţători, lucrători ai sfatului           lor de partid, iar ca rezultat                                          P. FARCAŞIU     şi 6620 kg. porumb. Numai în comuna               7 Noiembrie Arad                    Lonea 3—0.
conştient la construirea socialis­  popular etc, care au fost con­            al slabei activităţi privind tran­                                                      Silvaşul Inferior s-au realizat con­                    3—2 (2 -1 )
mului, constituie pentru Comite­    sultaţi, şi care au sugerat o             sformarea socialistă a agricul­            Nici femeile nu se lasă                      tractări pentru o cantitate de 9990 kg.                                                  Energia Ghelar — Energia
                                    seamă de metode, pentru a fi              turii, de la înfiinţarea întovără­                                                      grîu-secară şi 3100 kg porumb.                   Apărarea gazdelor şi-a făcut         115 Hunedoara 2—I.
tul raional de partid şi pentru     folosite în vederea rezolvării            şirii, din 1946, nu s-a mai pri­             In arma chemării Comisiei de femei                                                       datoria, clarificînd cîteva atacuri
toate organizaţiile de partid,      sarcinilor privind transformarea          mit în întovărăşire decît un              de pe lîngă Sfatul popular regional,             Printre cei dinţii care au contractai,     periculoase iniţiate de oaspeţi.        Energia 108 — Progresul
una din cele mai importante         socialistă a agriculturii. Astfel,        singur ţăran muncitor.                    femeile din raionul Haţeg s-au hotărît        au fost ţăranii muncitori Francisc Ma­        Aici merită laude Petrescu şi
                                    la una din adunările cu activul                                                     să încheie cît mai multe contracte ca         cra (Codea) cu 200 kg grîu şi 300             Diaoovschi, care au urmărit a-          Brad (Juniori) 4—1(4—0)
sarcini.                            fără de partid, ţinută în ianua­            Astfel de rezultate nesatisfâ-          statul. Astfel, tov. Ioana Iurca, din         kg. porumb, loan Para cu S60 kg
   Pornind de la teza leninistă     rie a.c., tov. Traian Josan, din          cătoare s-au înregistrat şi în            Nălaţi-Vad, a contractat cantitatea de        grîu, liga Macra (lui Victoria) cu            tent fazele, intervenind prompt.           Echipa gazdă şi-a asigurat
                                    activul fără de partid, a propus          activitatea organizaţiei de bază          3600 litri lapte de vacă, pe care-l va         200 kg grîu, şi mulţi alţi ţărani mun­       Din cei 5 înaintaşi de la Pro­          victoria în prima repriză. Cele
că — forţa partidului constă în     ca, pentru lărgirea întovărăşirii         din Ilia sat şi Balata, m care            preda într-o perioadă de şase luni.            citori din satul Silvaşul Superior.          gresul Brad, am reţinut pe Ma-          două echipe au desfăşurat un joc.
legătura sa indisolubilă cu ma­     existente, să se treacă, mai în-          unităţile socialiste existente, de­       Doina Zeiconi a contractat 600 litri                                                        tyaş, care, în această partidă, a       frumos, la care a contribuit şi
sele — organizaţiile noastre de     tîi, la lămurirea întovărăşiţilor         şi au posibilităţi economice ex­          lapte, iar Floarea Tămăşiloni, din Reia,                                          F. PETRE  făcut un joc bun şi pe Bulboacă.        arbitrajul bun şi corect al tov.
partid sînt îndrumate să lupte      de a se înscrie cu toată supra­           trem de mari, nu s-au mai dez­            a contractat 500 litri lapte.                                                                                                        Limheanu (Orăştie).
                                    faţa. Aceasta va face oa întovă-          voltat cîtuşi de puţin.                                                                    O iniţiativă frumoasă
pentru a lichida cu metodele        răşiţii să nu mai albă preocu­                                                         Femeile au obţinut rezultate frumoase                                                                                                                            1. SEŞMAN
unilaterale, înguste, din activi­   parea, în deosebi, de a-si lucra             Comitetul raional de partid            şi în creşterea păsărilor. Ţăranca Clara          Comisia de femei, de pe lîngă Sfaiul
tatea de partid, şi pentru a a-     pămîntul rămas în afara înto­             apreciază că rezultatele slabe            Lada, din Toteşti, a crescut în această        popular al comunei Rîu de Mori, a                                                                                     corespondeni
trage în jurul lor colective cît    vărăşirii. In acest fel, ei vor           se datoresc în parte sie-însăşi,          primăvară 45 de pui şl 32 păsări mari,         hotărît să sprijine efectiv acţiunea în­
mai largi de oameni cinstiţi fă­    lupta pentru ridicarea calităţii          deoarece n-a reuşit să imprime            iar gospodina Victoria Vaserman, din           casării autoimpunerilor votate pentrit       Campionatul republican şcolar,
ră de partid, pe care să-i con­     muncilor în întovărăşire, iar re­         simţul de răspundere faţă de               Păclişa, a crescut 41 de pui şi 30 pă­        acest an. In localitate, Comisia de fe­                 faza de zooă
sulte în cele mai importante        zultatul va fi o recoltă mult mai         sarcini, fiecărui comunist, şi,            sări mari. Asemenea lor mal sînt mul­
probleme de ordin politic, so­      bogată. Astfel, întovărăşirea va          mai cu seamă, organelor alese,             te altele, care prin munca lor vor să                                                         Sîmbătă şi duminică s-a des­                  Volei fete
cial ce se ridică în faţa orga­     putea deveni în scurt timp e-             n-a reuşit, în suficientă măsu­            contribuie la ridicarea şi mai mult a                                                      făşurat, la Petroşani, campiona­
nizaţiilor de partid.                                                         ră, să activizeze toate organi­                                                                                                       tul republican, faza de zonă, al           Piteşti — Craiova 3—0.
                                                                              zaţiile de bază în folosirea ac­                                                                                                      şcolilor medii. Au participat re­         Hunedoara — Timişoara 3—2.
   Caracterul pronunţat agricol                                                                                                                                                                                     prezentativele şcolilor medii din         Finala s-a desfăşurat între e-
al raionului nostru impune ca,                                                                                                                                                                                      regiunile Craiova, Timişoara,           chipele de volei ale regiunilor
concomitent cu educaţia comu­                                                                                                                                                                                       Piteşti şi Hunedoara, cu echi­          Hunedoara şi Piteşti, victoria
nistă, organizaţiile de partid să                                                                                                                                                                                   pele de handbal băieţi şi volei         revenind primei cu 3—1.
desfăşoare o largă şi intensă
activitate în vederea educării                                                                                                                                                                                      fete.
maselor largi de ţărani de a                                                                                                                                                                                          Jocurile s-au desfăşurat după

păşi cu încredere pe făgaşul        xemplu demn de urmat pentru               tivului fără de partid, care con­         nivelului de trai.                            mei, în frunte cu iov. Marioara Ma-           sistemul eliminatoriu.                        Baschet
cooperativizării agriculturii —     toţi ţăranii cu gospodării indi­          stituie o sursă permanentă de                                       D. ARDELEANU                                                         Rezultatele tehnice înregis­
                                    viduale. Organizaţia de bază a            inspiraţii şi cu ajutorul căruia                                                        ireţi, a ajutat Sfatul popular la înca­                                                  La Petroşani s-a desfăşurat
singura cale care dă posibilita­    ţinut seama de această propu­             partidul are posibilitatea să în­           Printre cei din frunte                                                                    trate au fost urm ătoarele:             întîlnirea de baschet dintre echi­
te ţărănimii, ca, prin folosirea    nere şi a hotărît să intensifice          veţe de la mase, să se contopea­                                                        sarea, în termen de o săptămînă, a                                                    pele Energia U.R.ld.M.P. şi Pro­
mijloacelor mecanizate, a regu­     munca de lămurire în rîndul în­           scă chiar, pînă la un anumit                Folosind din plin timpul prielnic,                                                             Handbal băieţi                     gresul Devia. Meciul ia luat sfîr-
lilor agrotehnice înaintate, să     tovărăşiţi lor. După o acţiune sus­       grad, cu ele.                             membrii întovărăşirii „Ţara Haţegului“        sumei dc. 3.000 lei, votată pe anul                                                   şit cu scorul de 69—54 (30—29)’
zrnulgă mai mult rod pămîntu-                                                                                                                                                                                          Craiova — Hunedoara 5—3              în favoarea celei de a doua e-
!ui, şi, deci, să ajungă la un      ţinută s-a reuşit ca !majoritatea                                                                                                 1957.                                         (5-2).                                  chipe.
nivel de trai din ce în ce mai
                                    întovărăşiţilor să-şi înscrie toată                                                                                                                        A. DOINA                Piteşti — Timişoara 7—6                 In general, jocul a fost fru­
ridicat.                                                                                                                                                                                                            (4—1 •; 6—6) după prelungiri.           mos. S-au evidenţiat jucătorii
   Pe lîngă alte forme de ţinere    suprafaţa. De la 1 ianuarie şi                         In legătură cu experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit                                                       In finală s-au întîlnit echipele :      Popescu şi Băţălian, de lia Pro­
                                    pînă în prezent, au fost înscri­                                                                                                                                                                                        gresul Deva, Liviu Pop şi Bara-
a legăturii cu masele, cea maj      se 92 de cereri cu 68 ha, dintre                       sînt măsurile tennico®organi^atorice                                                                                        Craiova — Piteşti 3—3 (1—1;
r cventă şi răspîndită metodă       care o parte sînt cereri de noi                                                                                                                                                 2— 12).                                 baş, de la Energia U.R.U.M.P.
ro1osită de organizaţiile noastre   membri.
de bază, este consultarea acti­                                                                                                                                                                                        Şi după prelungiri scorul fiind
                                       Pentru a putea aprecia efica­

vului fără de partid, creat pe citatea muncii politice desfăşu­                            şi care este roita for în                                                                                                egal, s-a calificat echipa din          M. MATYAS
lingă fiecare organizaţie de ba­ rate, este de ajuns să arătăm                                                                                                                                                      Craiova, fiind mai tînără.              corespondent
ză. Comitetul raional de partid că această întovărăşire a fost

a indicat tuturor organizaţiilor, creată în 1955 cu numai II fa­              Sarcina de căpetenie a fiecărui                                                         La noi în regiune, în consfătuirile D e Ia C o m is ia re g io n a la de fo tb a l
că aceste active să nu fie pri­ milii, care au adus in întovără­
                                                                              muncitor ia locul de producţie este
vite în mod static, birocratic,     şire doar 4 ha de teren.                  de a-şi îndeplini şi depăşi norma de      Răspundem Sa întrebările                      de producţie, muncitorii propun nu­             In şedinţa Comisiei regionale         1957, orele 16, preşedinţii oo-
ci să fie permanent lărgite, să       Tot cu ocazia unei adunări              lucru. Pentru ca această sarcină să                  cititorilor                        meroase asemenea măsuri. La Combi­            de fotbal din 22 mai s-ia hotărît       lectivelor şi preşedinţii secţiilor
se atragă în rîndurile lor cele                                               fie înfăptuită, este necesar în primul                                                  natul siderurgic din Hunedoara, de            lotul oficial de observatori pen­       de fotbal respective, precum şi
mai bune şi cinstite elemente       cu activul fără de partid, tov.           rînd să folosească cu pricepere şi din    tru succesele lor in elaborarea oţelu­        pildă, numai în secţia a 1 1 -a furnale       tru anul 1957, la meciurile de          antrenorii, cu căpitanii de echi­
din rîndurile celor fără de par­    Alexandru Mihăilă, vorbind des­           piin timpul de lucru şi să folosească     lui.                                          muncitorii au propus în Lina mai peîte        fotbal. De asemenea, Comisia !a         pă, de la echipele colectivelor
tid şi apoi să se îngrijească de    pre însemnătatea Rezoluţiei din           ia maximum capacitatea de producţie                                                     40 de măsuri tehnico-organizatorice.          mai luat hotărirea oa jocurile          mai sus arătate.
educarea acestora în spiritul po­                                             a maşinii, a utilajului sau a agrega­       Problema măsurilor tehnlco-organi-          Multe din acestea au lest aplicate şi         din returul „Cupei Primăverii“
liticii partidului nostru, pe care  decembrie şi referindu-se la ne­          tului cu care lucreză. Aceste două        zatorice este mai largă. Oţelarul, sau        au adus îmbunătăţiri serioase orga            să reînoeapă lia data de 16 iulie.         Luînd în discuţie contestaţia
ei, de fapt, sînt chemaţi să o      cesitatea asigurării fondului             condiţii esenţiale în asigurarea succe­   oricare alt muncitor, nu-şi va putea în­      nizării mai bune a muncii.                                                            colectivului „Progresul Deva“,
                                    centralizat al statului, a propus         sului îndeplinirii şi depăşirii norme:    făptui anumite sarcini, oricît de multă                                                        Privitor lia organizarea unor        Comisia hotărăşte respingerea
aplice în viaţă.                    organizaţiei de bază să se stea           de lucru, nu pot fi însă respectate       bunăvoinţă şi iniţiativă ar avea, dacă           Sînt însă întreprinderi unde aceste        jocuri între selecţionata regiu­        acesteia şi omologarea jocului
   Organizaţiile de partid se fo­   de vorbă în mod organizat, mai            dacă muncitorul nu-şi organizează aşa     nu va fi ajutat în permanenţă de con­         măsuri sînt neglijate. In special, acest      nii Hunedoara şi echipe de ca­          cu rezultatul de pe terenul de
                                    întîi, cu ţăranii care au mai             cum trebuie locul de muncă, dacă          ducerea secţiei şi a întreprinderii. In       lucru se întîmplă în regiunea noastră         tegorie superioară, Comisia în­         joc,
losesc cu încredere de aceste in­   mult pămînt, pem'îti a contracta          nu-şi întreţine maşina, dacă nu se        primul rînd, muncitorului trebuie să          în ramura construcţiilor. Din această         sărcinează biroul Comisiei cu
dicaţii. Multe dintre ele, care     cereale cu statul în cantităţi            îngrijeşte de curăţenia din jurul său.    i se creeze posibilitatea de a folosi în      cauză pe şantierele de construcţii exis­      programarea, organizarea şi !a-            Comisia a luat act de memo­
pînă nu de mult au avut acti­       mai mari, iar ţăranilor care au                                                     întregime timpul de lucru. Or, aceas-         tă mare risipă de materiale, nu se în­        nunţarea acestor competiţii.            riile prezentate de tov. !antrenor
vul numai pe hîrtie, neacordîn-     mai puţin pămînt, să li se in­               Să luăm de pildă un oţelar de la       iu nu este posibil fără o aprovizionare       deplineşte planul fizic, etc.                                                         loan Balogh, de la echipa Ener­
du-i importanta necesară, au        dice asocierea în grupuri mici,           un cuptar Siemens Martin. Dacă a-         la timp şi în cantităţi suficiente cu                                                          Intrucît cu etapa din 25 mai         gia Aninoasa şi hotărăşte să ia
trecut la complectarea şi reacti-   pentru a face contracte, iar pe           cesta, împreună cu echipa sa, vrea sa     materiale, scule şi unelte, a fiecărui           Măsurile tehnico-organizatorice oda­       1957 se încheie turul competi­          în discuţie, în şedinţa din 5 iu­
                                    banii ce-i vor primi să-şi cum­           elaboreze o şarjă rapidă, el trebuie      loc de muncă. De asemenea, muncito­           tă adoptate, şi pentru a nu rămîne            ţiei „Cupa Primăverii“, Comisia         nie 1957, comportarea tov. Pa-
vizarea acestuia.                   pere unelte agricole, pe care să          mai întîi să-şi facă ordine la locul      rului trebuie să i se asigure documen­                                                      hotărăşte să facă o !analiză a          levici, preşedintele secţiei de fot­
   Organizaţiile de bază, care      le folosească în comun.                                                                                                           doar înscrise pe hîrtie, ele trebuie re­      desfăşurării !acestei competiţii în     bal !al colectivului Energia Ani­
                                                                              de muncă, apoi, fiecare om din echipă                                                                                                 colectivele: Energia Aninoasa,          noasa, faţă de tov. antrenor Ba-
au ştiut să se folosească cu pri­      Organizaţia de bază, prin co-                                                                                                  partizate pe oameni care să răspundă

cepere de activul fără de par-

                                                                              trebuie să aibe o responsabilitate şi taţia tehnică necesară dispozitivele şi de îndeplinirea lor şi să se stabileas­ Energia Călan şi Energia 30 De­ logh.

Mecanizarea şi folosirea utilajelor                                           să folosească tot timpul de producţie. verificatoarele respective.                      că termen de executare.                       cembrie, pentru oare scop sînt              Secretar:
                                                                                                                                                                                                                    invitaţi lia şedinţa din 5 iunie        JIANU FĂRCAŞ
                                                                              Un rol deosebit îl are in munca oţe-      Pentru ca muncitorul să aibă toate            Deci, în esenţă, măsurile tehnico-or­

la Trustul minier Hunedoara                                                   larului depozitarea la îndemînă a cal­ aceste condiţii de lucru, este necesar
                                                                              carului, a dolomitei, a tubului de oxi­ să se ia măsuri tehnico-organizatorice ganizatorice, nu sînt altceva decît mă­

(Urmare din pag. l-a)               medieze aceste lipsuri prin mă­           gen şi a celorlalte materiale, pe care    eficace şi să existe o grijă permanen­        suri care să asigure muncitorilor în­         Pentru o v a lo a re cît mas mare
                                    suri imediate, ca această reţea           le întrebuinţează în timpul topirii şar­  tă pentru punerea, lor în practică. Prin      deplinirea şi depăşirea normei de lu­
                                                                              jei. Cu locul de muncă bine organi­       măsuri tehnico-organizatorice se înţe­        cru. Acum, cu ocazia experimentării

pildă, la staţia de compresoare     să atingă nivelul cifrelor teh-           zat, cu materialele puse la indemină,     leg lucrările ce se fac pentru ridica­        sistemului de salarizare îmbunătăţit, în                  a zilei-— muncă
de la mina Ghelar, indicii au       nico-economice planificate.               cu o conducere operativă şi fermă, o-     rea nivelului existent al tehnicii şi         întreprinderi se întocmesc planuri cu
crescut pînă la 0,92, cifră care                                              ţelarul va putea elabora cu siguranţă     pentru îmbunătăţirea organizării pro­         astfel de măsurî. Ele trebuie să ajute        Ajungînd în hotarul comunei               In urma muncii pe care au de­
in termeni tehnici înseamnă            In încheiere, aş vrea să ex­           şarja rapidă.                             ducţiei, lucrări ce se execută într-un        pe muncitori să-şi realizeze un cîştig                                                pus-o şi datorită faptului că au
foarte mult ca valoare.             prim dorinţa colectivului nostru                                                    anumit termen şi care asigură înde­           corespunzător muncii pe care o depun.         Hărău, raionul Ilia, dai cu ochii       ştiut cum să se gospodărească,
                                    din cadrul trustului minier de               In Combinatul siderurgic din Hune­     plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan.                                                                                           colectiviştii din Hărău au şi ob­
   La excavatoarele din cadrul      a folosi şi pe mai departe la             doara sînt mulţi asemenea oţelari, ca­                                                     Conducerile secţiilor, sectoarelor şi      de lanul frumos de grîu al co­          ţinut primele roade din acest an.
minei Teliuc, trebuie remarcat      maximum capacitatea utilajelor            re, dînd o atenţie cuvenită organi­         Măsurile tehnico-organizatorice tre­        ale întreprinderilor trebuie să dea toa­                                              De la ferma de oi, au contractat
faptul că prin aplicarea puşcă­     şi de a lupta pentru mecaniza­            zării locului ele muncă, elaborează       buie să ducă la rezolvarea unor pro­          tă atenţia înfăptuirii măsurilor pro­         lectivei. Cu toate că ploile abun­
rii în masă cu ajutorul sonde-      rea continuă a procesului de              zeci de şarje rapide. Cîteva nume vor     bleme acute, ca de pildă reducerea            puse de muncitori pentru îmbunătăţi­                                                  anul acesta 500 kg. brînză, pe
zei tip „Uraleţ“ adusă din          producţie.                                                                          procentului de rebuturi, eliminarea           rea tehnico-organizatorică a procesu­         dente din primăvara aceasta au          care au şi vîndut-o statului. Din
U.R.S.S., indicii de utilizare                                                fi destui de convingătoare. Aurel         muncii în asalt de la sfîrşitu! lunilor,      lui de producţie. Ele trebuie să acor­                                                mieii de anul acesta au oprit
s-au ridicat la 0,78 faţă de a-                  Inginer IOACHIM VESA         Stanciu, Dumitru Şerban, Avram O-         aprovizionarea la timp şi cu materiale        de în primul rînd sprijin acelor pro­         favorizat creşterea buruienilor,        22 mieluţe de prăsită pentru mă­
nul trecut, cînd erau realizaţi                                                                                         îndestulătoare a locurilor de muncă,          puneri care se pot realiza pe plan                                                    rirea fermei, aşa cum prevede
pînă la 0,51. Aş vrea să scot,               mecanic-şef în cadrul Trustului  priş, Traian Bîrlea şi alţii, au deve­    folosirea întregii capacităţi a maşinilor     local, fără invesiiţii, prin valorificarea    din lanul de grîu al gospodăriei        planul de producţie al gospodă­
cu acest prilej, in evidenţă, fe­                                             nit cunoscuţi in întreaga regiune pen-    şi agregatelor, ridicarea nivelului con­      largă a posibilităţilor interne.                                                      riei iar restul au fost valon fi­
lul demn de urmat, cum exca-                        minier Hunedoara                                                    trolului tehnic, folosirea posibilităţilor                                                  colective buruienile au dispărut.       caţi Din sumele de bani înca­
vatoriştii loan Rădoane şi Fi-                                                                                          largi existente în fiecare secţie, sector
lip Gherman îşi îngrijesc şi fo­                                                                                        sau întreprindere.                                                                          El a fost plivit la timp. Co­           sate, au fost împărţite primele
losesc utilajele.                                                                                                                                                                                                                                           avansuri de bani, luîndu-se pen­
                                                                                                                                                                                                                    lectiviştii din Hărău execută la        tru fiecare zi-muncă, efectuată
   In ceea ce privesc reţelele de                                                                                                                                                                                                                           de la începutul anului, pînă
funiculare care servesc la trans­                                                                                                                                                                                   timp toate celelalte munci a-           acum, cîte 7 lei. Afară de bani,
 portul minereului spre furnalele                                                                                                                                                                                                                           s-a mai împărţit la zile-muncâ,
hunedorene, indicele a fost de                                             Im ciuda timpului                                                                                                                        gricole. In zilele bune de lucru
asemenea realizat şi depăşit.                                                  nefavorabil                                                                                                                                                                  drept avans, şi o cantitate în­
Cele mai bune rezultate au fost                                                                                                                                                                                     participarea la muncă este a-           semnată de brînză. Colectivistul
obţinute la reţelele de funicular                                                                                                                                                                                                                           Petru Iştoc, care a efectuat 82
 din Teliuc, unde indicele de uti­                                                                                                                                                                                  proape 100 la sută. Praşila l-a         zile-mucâ, a primit ca avans.
                                                                                                                                                                                                                                                            574 lei şi 8,200 kilograme bria­
 lizare a atins cifra de 0,83.                                                                                                                                                                                      la sfecla de zahăr a fost termi­

                                                                                                                                                                                                                    nată încă din săptămînă trecută.

                                                                                                                        rooc>cx>oo<xx>o<x>o<xx><xxxxx>o<xxx><x><><><><>'C><><><><>o<xx><><>o<>ooc                   Membrii gospodăriei agrico­

                                      Abia se oprise ploaia şi colec­         felul acesta au fost distruse bu­         H I IE C E ? a o o                                                                          le colective din această comună
                                    tiviştii din Pricaz se şi resfira­        ruienile care răsăriseră şi ele şi
                                    ră de-a lungul tarlalei cultivată         cele care erau în curs de a ră­                                                                                                       sînt puţini la număr, dar în
                                    cu sfeclă de zahăr. Deşi timpul           sări.
                                    este neprielnic pentru lucrările                                                                                                                                                schimb sînt oameni harnici şi
                                    de întreţinere a culturilor, din            Am întrebat pe preşedintele
                                    cauza pioi care cade în fiecare                                                       ...după desfiinţarea cooperati­                ...Ia restaurantul „Minerul“               buni gospodari.                      >
                                    zi, totuşi ei .nu se dau bătuţi.          gospodăriei care sînt cei mai             vei din Cugir, O.C.L. nu s-a                  din Ghelar se obişnuieşte să fie
                                    Ei au plivit la timp culturile, în        harnici colectivişti. După un mo­         preocupat să instaleze cisterna               plătită o halbă de bere şi să se              Tot pentru a spori valoarea zi-
                                                                                                                        repartizată pentru depozitarea                aducă clientului un ţap ?
                                                                              ment de tăcere, acesta a răs­             petrolului şi o lasă pe aceasta                                                             lei-muncă colectiviştii se strădu­
                                                                              puns :                                    să ruginească într-un şanţ ?                                                T. ViCEIMŢIU
                                                                                                                                                                                                                    iesc să dezvolte şi avutul ob­
                                                                                                                                                                                                      corespondent
                                                                                                                                                                                                                    ştesc. In cadrul unei adunări ge­

Mu putem însă spune deloc cele 87 hectare pe care îe au cu — Toţi sînt harnici. Fiecare                                 D. CIRSTIAN                                                                                 nerale ce a avut loc zilele tre­

cuvinte măgulitoare despre sec­ grîu, ne mai fiind nici o buru­ dintre ei se străduieşte să mun­                                                                      ...conducerea I.R.T.A, Deva cute, ei au hotărît să cumpere ză, Dumitru Popa a primit
                                                                                                                                                  corespondent nu fixează o stafie de oprire un număr de 10-15 porci, în pentru 60 zile - muncă 420 lei
torul Lelese-Cerişor, unde, din     iană.                                     cească cît mai bine şi cît mai
păcate, indicele de utilizare a       Culturile de floarea-soarelui.          repede, pentru ca să putem sal­             ...sfatul popular Băcia nu spri­            si la grupul de şantiere 4 C.F. hrana cărora să fie folosit, în                       Şi 6 kg brînză, Ludovic Vinczi
scăzul cu 30 la sută faţă de lu­                                              va culturile, ,de buruieni. Colec­        jină cetăţenii din satul Petreni,             unde sînt mulţi cetăţeni?                                                             a luat avans pentru cele 75 zile-
nile anterioare, din cauza unor     de cartofi, de sfeclă de zahăr,           tiviştii noştri ştiu că lucrările         pentru a pietrui drumul ce duce                                                             mare parte, zerul realizat prin         muncă 525 lei şi 7,500 kg brîn­
deficiente de organizare, pre­      de legume, sînt prăşite. Fiind            de întreţinere sînt hoiărîtoare în        la staţia Băcia şi nu pune în                         M. MOLDOVAN prelucrarea laptelui de la oile                                   ză.
                                    curăţate de buruieni, ele s-au            obţinerea de producţii sporite la         lucru canalul şi digul Streiu-
cum şi din cauza unor deran­        dezvoltat viguros şi ţi-i mai ma­         hectar şi de aceea folosesc cu            lui, cu toate că a strins peste                                        corespondent gospodăriei şi furaje verzi. Tot                   Zilele acestea colectiviştii vor
jamente, mai mult sau mai pu­       re dragul să le priveşti. Prăşi -         chibzuinţă nu numai fiecare zi,           100 m.c. de piatră?                                                                                                                 p/eda cele 150 kg. lină, pe care
ţin justificate. Este necesar ca,                                             ci şi fiecare ceas în care se poa­                                                             ..sfatul popular comunal Bă­ în cadrul aceleaşi adunări gene­                  le-au contractat cu statul, şi pen­
colectivul acestui sector să re-    tu! porumbului nu a început în­           te lucra.                                                           L. GRESCOVICI       nită, lasă căminul cultural să rale, colectiviştii au făcut şi alte                   tru care vor primi iarăşi o su­
                                    că, dar colectiviştii l-au grăpat                                                                                                 fie folosit ca adăpost de cio­ propuneri, menite să ducă la                           mă însemnată de bani.
                                    cînd răsărise în 3—4 frunze. In                                                                                     corespondent  bani ?
                                                                                                                                                                                                                    i creşterea avutului obştesc al                                                   A. Z.
                                                                                                                                                                                               1. MARTA
                                                                                                                                                                                                                    gospodăriei ,la creşterea venitu­
                                                                                                                                                                                               corespondeni
                                                                                                                                                                                                                    rilor lor.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90