Page 86 - 1957-05
P. 86
Pag. 4 W M U l SOClALISMUl öl Nr. 763
* & d í^ lS » l>
O DECLARAŢIE Sloi numiri de ambasadori
a Partidului Comunist Francez as S.U.A. In străinătate
PARIS 27 (Agerpres)". La 25 ve încurajate de politica guver WASHINGTON 27 (Ager
nului caută să profite în pre pres). Congresul american a a-
mai Biroul Politic al C.C. al zent de criza de guvern pentru probat noi numiri de ambasado
Partidului Comunist Francez a a-şi intensifica activitatea. ri ai S.U.A. în străinătate prin
dat publicităţii o declaraţie în tre care şi aceea a lui Mc Leod
Comunicatul asupra vizitei Sosirea legătură cu atacurile săvîrşite Subliniind că fasciştii urmă ca ambasador în Irlanda.
K. E. Voroşilov de grupuri fasciste împotriva resc să împingă ia putere un
K. E. Y©r@şîl©v preşedintele Prezidiului sediului din Montpelier ial Par guvern mai reacţionar, Biroul In cursul dezbaterilor con
S©Yiefalyi Suprem al U B R. S» S. m II. P. Itag olă tidului Comunist şi împotriva Politic al C.C. cheamă pe oa gresmenii s-au opus numirii lui
în Republica Populara Chineză sediilor unor serii de organiza menii muncii şi pe partizanii Mc L.eod, arătînd că acesta nu
ULAN BATOR 27 (Agerpres) ţii democratice din Dijon. In democraţiei să se unească pen are nici o calificare pentru o di
TASS anunţă : la 26 mai a so declaraţie se atrage atenţia a- tru a „bara cu hotărîre calea plomaţie în afară de aceea că
sit la Ulan Bator — capitala aventurierilor fascişti” şi să dea are strînse legături cu F.B.I.-ul
supra intensificării primejdiei
Republicii Populare Mongole — riposta cuvenită atacurilor lor şi cu comisia pentru activităţile
K. E. Voroşilov, preşedintele fasciste. Biroul Politic al C.C.
Prezidiului Sovietului Suprem antiamericane. Datorită însă
al U.R.S.S., şi persoanele care
îl însoţesc. arată că elementele subversi- josnice. sprijinului liderilor republicani,
INTERVIUL Mc Leod a obţinut să fie apro
premierului japonez Cilza de guvern din Franja bată numirea sa. ,r [
Kisi acordai Unul din principalele ziare ir
PEKIN (Agerpr’es). — La invitaţia lui Mao Tze-cUin, muncitori şi ţărani, cu reprezentanţi ai partidelor demo agenfiei PAP continuă landeze, „Irish Times”, cere în-,,
preşedintele Republicii Populare Chineze, K..E. Voroşilov, cratice, ai tineretului şi intelectualităţii. tr-un editorial ca preşedinţele
preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a DELIII 27 (Agerpres). P.A.P-
făcut o vizită de prietenie în China între 15 aprilie şi întrevederi şi convorbiri cordiale au avut loc cu to anunţă : Primul ministru al J a PARIS (Agerpres). După politica sa financiară şi politica Irlandei, De Valera, să refuze
6 mai şi 24 mai şi 26 mai 1957. varăşii Mao Tze-dun, Ciu De, Liu Sao-ţi, Ciu En-lai, poniei Nobusuke Kisi, a acordat cum s-a mai anunţat, din însăr •din Algeria. consimţămîntul la numirea lui
Sun Ţin-Iin, Cen Iun, Den Siao-pin, Pin Cijen, şi cu un interviu corespondentului din cinarea preşedintelui Coty, Rene Mc Leod, pe care îl învinuieşte
In această călătorie K. E. Voroşilov a fost însoţit de: alţi oameni de stat şi reprezentanţi ai vieţii publice din Delhi al agenţiei P.A.P. Pleven, unul din conducătorii Presa de dreapta continuă că a avut legături cu campania
S. R. Raşidov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului China. In convorbirile care au avut loc au fost atinse pro „Uniunii Democrate şi socialiste campania pentru crearea unui de defăimare dezlănţuită de
Suprem al U.R.S.S., V. P. Eliulin, ministrul Invăţămîntu- blemele relaţiilor existente între cele două ţări, precum Primul ministru Kisi a spus de rezistenţă are consultări în aşa zis guvern „al unităţii na macarthişti împotriva lui Hor-
lui Superior al U.R.S.S., N. T. Fedorenko, locţiitor al şi diferite probleme ale situaţiei internaţionale. Aceste că poporul polonez ca şi cel ja scopul „clarificării eventualelor ţionale“ avînd în vedere unirea bert Norman, ambasadorul Ca
ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi P. F. iudin, întrevederi şi convorbiri s-au desfăşurat într-o atmosferă ponez este fără îndoială îngrijo baze“ pentru un acord între •tuturor grupărilor de dreapta în nadei la Cairo, ceea ce l-a de
ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Chineză. de cordialitate şi deplină înţelegere reciprocă. rat de continuarea experienţelor grupurile capabile să alcătuia condiţiile colaborării cu socia terminat pe acesta să se sinuci
cu bombele nucleare şi sprijină scă majoritatea guvernamenta dă. „Nu se obişnuieşte ca ase
K. E. Voroşilov şi persoanele care l-au însoţit au fă Daza acestor convorbiri a fost năzuinţa nestrămutată orice campanie menită să pună lă“. Toiuşi Pleven a declarat liştii. menea servicii să fie răsplătite
cut o călătorie prin ţară, vizitînd oraşele : Pekin, Ansan, spre întărirea continuă a prieteniei frăţeşti şi colaborării capăt acestor experienţe. La în că misiunea sa are un caracter Totodată ziarele de dreapta
Senian, Tianţzin, Şanhai, Hancijou, Canton, Uhan şi dintre popoarele Chinei şi Uniunii Sovietice, precum şi trebarea privind măsurile pe ca
Cunmin, vizitînd de asemenea o serie de întreprinderi şi strîngerea rîndurilor ţărilor socialiste. re intenţionează să le ia guver mizează pe scindarea forţelor
cooperative agricole. Oaspeţii sovietici au vizitat instituţii nul japonez în această direcţie de stîmga, tomîndu-se ca acestea
ştiinţifice şi de învăţămînt, precum şi monumente istorice Reprezentanţii sovietici au constatat în China unita în viitorul apropiat, premierul
şi culturale din China. tea dintre popor, partidul comunist şi guvern, s-au con Kisi a amintit că guvernul Ja pur informativ şi că nu intenţio din urmă să nu forţeze majori cu un post de ambasador”, scrie
vins de înaltul prestigiu şi popularilatea de care se bu poniei, împreună cu alte guver
In timpul vizitei în R. P. Chineză, poporul chinez cură partidul comunist în rîndurile maselor populare, ne a prezentat O.N.U. propuneri nează să devină urmaşul lui tatea guvernamentală. ziarul.
a salutat cu căldură pe oaspeţii sovietici. Intîlnirile cu partid care a reuşit să găsească formele şi metodele con privind această chestiune. Răs- Guy Mollet în funcţia de preşe Ziarul „Liberation“ subliniază Asociaţia irlandeză a libertă
poporul s-au transformat în măreţe demonstraţii ale prie strucţiei socialiste corespunzătoare realităţii concrete din dinte el Consiliului de Miniş
teniei sovieto.chineze pe care cele două popoare o con China. tri. Pleven ia !avut deja întîlniri că sînt posibile două majori ţilor civile, cu sediul la Dublin,
sideră una din cele mai mari cuceriri ale lor. cu Guy Mollet, Christian Pi- tăţi ; majoritatea dc dreapta a publicat de asemenea o decla
Ei au avut posibilitatea să ia cunoştinţă în linii mari naau şi Paul Ramadier. El a a- spre care continuă să graviteze raţie în care sprijină opoziţia
fn aceste zile, întreaga lume a văzut din nou uni de stadiul de dezvoltare a industriei, agriculturii, culturii vut apoi o întrevedere cu Le socialiştii şi adevărata majori ziarului „Irish Times” împotriva
tatea de coeziune de monolit, precum şi strînsa şi pro şi a transformărilor socialiste care s-au înfăptuit în anii Troquer, preşedintele adunării tate de stingă. Ziarul se pro numirii lui Mc Leod.
funda prietenie dintre popoarele Chinei şi Uniunii Sovie puterii populare în R. P. Chineză. nunţă pentru unirea forţelor co
tice. Această coeziune şi prietenie constituie un factor
care favorizează cauza construcţiei socialiste şi comuniste Vizitarea Republicii Populare Chineze de către K. E. naţionale, Monnerville, preşedin muniştilor, socialiştilor, radicali
în cele două ţări, reprezentînd totodată o contribuţie de Voroşilov a adus o mare contribuţie nu numai la întă
cea mai mare importanţă la cauza întăririi unităţii ţări rirea şi lărgirea continuă a relaţiilor de prietenie dintre tele consiliului republicii precum lor şi republicanilor progresişti. Partidele „Mapam“
lor lagărului socialist — garanţie de nădejde a păcii populaţia de 800 de milioane de oameni a Uniunii So şi cu liderii partidului său. şi „Ahdut Avoda“
generale şi a progresului omenirii. vietice şi Republicii Populare Chineze, ci şi la cauza în Oamenii muncii dintr-o serie condamnă adoptarea
tăririi păcii în lumea întreagă. Presa relevă caracterul extrem de întreprinderi industriale au
de serios al actualei crize de cerut formarea unui guvern ca
guvern, acordînd o deosebită a- re să corespundă voinţei expri de către Israel
tenţie celor două cauze care au mată de popor în alegerile din a „doctrineiEisenhower“
provoaat căderea guvernului — 2 ianuarie 1956.
In timpul vizitei în Republica Populară Chineză, K. E. K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Su punzînd unor întrebări referi Autorităţile britanice din insula Cipru TEL AVIV (27 (Agerpres)",
Voroşilov şi persoanele care l-au însoţit au avut întreve prem al U.R.S.S., l-a invitat pe preşedintele Mao Tze-dun toare la relaţiile Japoniei cu desfăşoară o adevărată campanie de represiune Potrivit relatărilor presei, Ia re
deri şi convorbiri prieteneşti cu conducători ai C.C. al să viziteze Uniunea Sovietică la data care îi convine. R.P. Chineză, primul ministru centele şedinţe ale conducători
P. C. Chinez şi ai guvernului chinez, cu lucrători ai or Preşedintele Mao Tze-dun a acceptat cu bucurie această Kisi a spus că deocamdată el împotriva populaţiei cipriote lor partidelor „Mapam” şi „Ah
ganelor provinciale şi orăşeneşti de partid şi de stat, cu invitaţie. ^ este în favoarea dezvoltării le dut Avoda” au fost adoptate ho-
găturilor comerciale dintre cele tărîri în care se condamnă a-
Pekin, 26 mai 1957. două ţări. In încheiere primul doptarea „doctrinei Eisenhower”
ministru al Japoniei a spus că de către guvernul Ben Gurion.
mpotriva experienfelor atomice ţara sa nu intenţionează să se LONDRA 27 (Agerpres). Bi pe străzi în diferite localităţi Declaraţiile publicate în Israel
alăture pactului S.E.A.T.O. şi roul de presă din Londra a Con din Cipru, aruncă în închisoare şi S.U.A. după vizita lui Richar
PHENIAN 26 (Agerpres). In cadrul se ia măsuri în vederea dezarmării po rista A. Short, membră a Consiliului că speră să redobîndească insula siliului etnarhic din Cipru a dat persoane fără a formula vreo ds la Tel Aviv, se spune în ho-
unei şedinţe lărgite, prezidiul comite trivit propunerilor Uniunii Sovietice. Comitetului Hartford împotriva expe Okinava. publicităţii un comunicat în acuzare împotriva lor şi fără a tărîrea C.C. al Partidului „Ma
tului coreean pentru apărarea păcii s-a Cererile cetăţenilor cehoslovaci vor fi rienţelor nucleare. Participanţii la a- care se arată că autorităţile bri le traduce în faţa justiţiei şi pam”, constituie un pas dăună
pronunţat pentru interzicerea folosirii înaintate de către delegaţia cehoslo ceastă mişcare au organizat pichete Victoria greviştilor de la continuă politica de represiune... tor pentru interesul Israelului,
armei atomice şi cu hidrogen şi îm vacă Consiliului Mondial al Păcii. permanente în camera comunelor. Zil uzinele „Volmer“ tanice din insula Cipru desfă Nu vedem nici un semn că au pas care poate aduce prejudicii
potriva experienţelor cu aceste arme. nic două sau mai multe femei îmbră din Biberach torităţile britanice din Cipru ar independentei statului.
In Coreea, se spune în declaraţie, TOKIO (Agerpres). — La 25 mai, cate în negru (ca simbol al tragediei şoară o adevărată campanie de fi dispuse să treacă la o politi
imperialiştii americani tind făţiş să li din iniţiativa Consiliului General al pe care o provoacă arma nucleară) BERLIN 27 (Agerpres). După că de bună înţelegere...” — se
chideze acordul de armistiţiu şi pro sindicatelor din Japonia, Partidului So cum anunţă ziarul „Neues represiune împotriva populaţiei
iectează să introducă în Coreea de cialist şi a altor organizaţii, în oraşul apar pe culoarele Camerei Comunelor Deutschland“, greva celor 250 spune în încheierea comunicatu
sud proiectile’ teleghidate. Sunakava (Japonia) a avut loc un căulînd să se întîlnească cu deputaţi de muncitori de la uzinele „Vol cipriote. „Autorităţile locale bri lui.
miting ai cărui participanţi s-au pro pentru a protesta împotriva efectuării mer” din Biberach din regiunea
Comitetul coreean pentru apărarea nunţat în unanimitate' pentru interzi de către Anglia a experienţelor cu ar Württemberg, care a durat 11 tanice — se spune în comunicat
păcii sprijină cu căldură cca de a cerea armei nucleare, împotriva pregă ma cu hidrogen în Oceanul Pacific. săptămîni, a luat sfîrşit. Aceas
IlI-a conferinţă mondială pentru in tirii unui război atomic'. tă grevă a demonstrat spiritul — impun interdicţii de a circula
terzicerea armei atomice şi cu hidro D-na Short a comunicat că pri de solidaritate al muncitorimii
gen, care va avea loc în august a.c. LONDRA (Agerpres). L'a Londra şi meşte din toate colţurile Angliei scri vest-germane. La chemarea sin Ecouri ale cuvînfării roşiile
în Japonia şi a hotărît să participe în periferiile acestui oraş continuă sori în care femeile declară că spri dicatelor metal urgisii lor vest-
activ la această conferinţă. Comitetul mişcarea de protest iniţiată de labu jină campania iniţiată de ea. !germani, 20.000 de munci de N.S.Hruşdov primsecretar al C.C. al P.CCJ.S.
a aprobat de asemenea convocarea se tori metalurgişli din întreaga
siunii Consiliului Mondial al păcii la regiune au sosit duminica tre la cofifennia lucrătorilor din agricultura regiunilor
Colombo şi a declarat că sprijină cu cută în orăşel pentru a-şi expri şi republicilor aufonom e din nord-ves#uS R.S.F.S.R.
căldură această sesiune. ma sprijinul pentru grevişti. In
G lívernu î Renaniei Je nord W e s fia!ia cele din urmă direcţia întreprin IN EG IPT beşte 'despre importanţa interna cu permanenta sa primejdie a
derii a fost obligată să satisfacă ţională a realizărilor economice unui război atomic printr-o în
a luat atitudine împotriva faimoasei „legi a botniţei“ CAIRO 27 (Agerpres). Presa ale Uniunii Sovietice. Ziarul trecere economică înlătură cea
cca mai mare parte a cererilor acordă o deosebită atenţie de „Paese” subliniază că N. S. mai mare primejdie care planea
PRAGÂ 27 (Agerpres). CETEKA a- DÜSSELDORF 27 (Ager tea opiniei publice vest-germane formulate de grevişti. Astfel, toţi claraţiei lui N. S. Hruşciov că Hruşciov” cere din nou să se ză în prezent asupra omenirii,
nunţă:' Pe adresa comitetului cehoslo şi care prevede pedepse aspre cei care au participat la grevă peste cîţiva ani Uniunea Sovie realizeze dezarmarea atomică”. în locul ei rămînînd o primejdie
vac al partizanilor păcii au sosit 18 pres). După cum relatează zia pentru orice critici la adresa noii urmează să fie reprimiţi la lu tică, întrece S.U.A. în ceea ce Ziarul „Tempe” arată că conţi mai puţin gravă.
mii de rezoluţii în care se cere înce cru. Totodată şeful de producţie, priveşte nivelul producţiei pc nutul cuvîntării lui N. S. Hruş
rul „Stuttgarter Zeitung“, guver armate a Germaniei occidentale. a cărui destituire a fost cerută cap de locuitor la carne, grăsimi ciov „reafirmă” poziţia adoptată Dar nici această primejdie mai
tarea experienţelor cu arma atomică nul Renanlei dc nord Wcstfalia In cadrul unei conferinţe de de muncitori, nu va putea lua şi lapte. Sub titlul „Ţelul Rusiei mica nu trebuie subapreciată.
şi interzicerea folosirii acestei arme. a luat atitudine pentru supri presă la Düsseldorf, ministrul nici o hotărîre privind pe mun este să întreacă America”, zia de Moscova în favoarea slăbirii Rusia poate dispune de resurse
In rezoluţie se cere de asemenea să marea faimoasei „legi a botni Justiţiei din landul Renania de citori fără aprobarea comitetu rul „Al Gumhuria“ scrie: „Hruş uriaşe. Au trecut cîtiva ani de
ţei“ dezaprobată de majorita- nord Wesfalia a declarat că re lui de întreprindere. încordării internaţionale. cînd Winston Churchill a aver
zultatele votului din comisia ju ciov a declarat că Rusia nu in tizat Occidentul în legătură cu
Statele Unite exercită presiuni ridică a Bundesratului sînt fa Conducătorii bisericilor tenţionează să distrugă lumea IN ANGLIA succesele Rusiei în domeniul
a su p ra guvernul ni Ii hi cin vorabile punctului de vedere al protestante din Ungaria capitalistă cu ajutorul bombelor. tehnicii. Succesele din agricultu
acestui guvern. De asemenea, Dar peste cîţiva ani ea va întrece LONDRA 27 (Agerpres). Zia ră, pe care dl. Hruşciov le pro
CAIRO 27 (Agerpres). După tru a sili Anglia să-şi cedeze guvernul din landul Hessen ia cer interzicerea America în ceea ce priveşte pro rul „Western Mail And South mite cu atîta convingere, îm
cum relatează ziarul „Al Masa”, bazele ei din Libia pentru sta armei nucleare ducţia pe cap de locuitor la cî- Walles News” scrie că Occiden
Statele Unite exercită presiuni ţionarea în această ţară a unor hotărît să adopte o atitudine si teva produse agricole şi această tul trebuie să salute declaraţia preună cu îmbunătăţirea activi
asupra guvernului libian, silin- subunităţi americane înzestrate milară cu ocazia discutării legii BUDAPESTA 27 (Agerpres) victorie va avea un efect mai
du-1 să consimtă la aducerea de cu arma atomică. susmenţionate în Bundesrat (cea TASS anunţă. La Budapesta a mare decît o bombă cu hidro lui N. S. Hruşciov despre în tăţii industriei, pot deveni o
de-a Il-a cameră a parlamentu avut loc o adunare a conducă gen. Ziarul „Ahbar El Iaum”
stafii de arme atomice în Libia. După cum relatează ziarul, lui de la Bonn). torilor bisericilor protestante din scrie că Uniunea Sovietică chea trecerea^ economică paşnică „de provocare serioasă pentru Oc
Ziarul relatează că populaţia li Ungaria şi altor reprezentanţi mă America la o întrecere paş oarece înlocuirea războiului rece cident”.
biana a aflat cu îngrijorare că datorită indignării crescînde a După cum anunţă agenţia ai clerului. Participanţii la adu nică în domeniul producţiei eco
S.U.A. cer stăruitor ca Libia să poporului libian, purtătorul de D.P.A., şi reprezentanţii landu nare au cerut cu hotărîre inter nomice.
consimtă la înzestrarea bazei cuvînt al Ministerului Afacerilor lui din Hamburg vor adopta a- zicerea armei nucleare şi au a-
militare americane din această externe al Libiei a declarat că ceeaşi atitudine în Bundesrat. dresat guvernelor marilor pute IN ITALIA SPECTACOLE CI NEMA TO GRAFICE
ţară cu arma atomică. Poporul Libia îşi dă seama de primejdia Toate oele trei laendere se pro ri şi Organizaţiei Naţiunilor
libian este 'de asemenea îngrijo nunţă pentru instituirea unei co Unite o scrisoare în care arată ROMA 27 (Agerpres). Zia MIERCURI 29 MAI 1957
rat că America va folosi situaţia care poate, lua naştere în urma misii de mediere formată de re că sprijină întrutotul eforturile rul „Avânţi” scrie: „întregul
sa dominantă în N.A.T.O. pen staţionării pe teritoriul ei a tru prezentanţi ai Bundestagului şi Consiliului Mondial al Păcii în ton al cuvînfării lui N. S. Hruş DEVA: Thereze Raquin; ALBA-IU- lotului Maresz; SIMERIA: îndrăgostiţiijţ
pelor americane înzestrate cu Bundesratului care să hotărască această direcţie. ciov, prim-secretar al Partidului LIA: Intr-un magazin universal ; A- TEIUŞ: Drumuri şi destine; ZLATNAV
arma atomică. suprimarea totală a acestui pro Comunist al Uniunii Sovietice, POLDU DE S U S S u f le te ta ri; BA- O aventură pe coasta Atlanticului î
iect de lege antidemocratic. este străbătut de optimism şi în RU MARE:' Mi-e sete; BRAD: Siniia HUNEDOARA: cinema „Bluming“: Ti-!
credere în posibilităţile de 'dez Moţa; HAŢEG: Gircul Slavia; ILIA: nereţe sbuciumată; cinema „I. C. Pri
Majoritatea populaţiei vest-germane protestează voltare ale ţării”. Bulevardul principal; LONEA: Pui de mii“ : Prea tîrziu; cinema „Filimon
împotriva înarmării Bundeswehrului cu arme atomice tigru; ORAŞTIE: Prăpastia; PETRO Sîrbu": Cercul diabolic.
Ziarul „Paese“ relevă în spe ŞANI:' Prea tîrziu; SEBEŞ: Cazul pi
cial pasajele din cuvîntarea lui
N. S. Hruşciov în care se vor
BERLIN 26 (Agerpres). înar institutul pentru sondarea opi împotriva înarmărilor atomice, R e z u lta te le c o n c u rs u lu i SELECŢIUNl DIN PRO GRAMUL DE RADIO
marea' atomică a Germaniei oc niei publice „Divo” din Frank cerînd guvernului de la Bonn să p r o n o s p o r t n r. 2-1 d in e t a P a 2 6
cidentale întîlneşte opoziţia ma furt pc Main”. se pronunţe prin toate mijloa Programul I: 6,15 Melodii populare ză; 22,30 Gu cîntecul şi jocul pe Ar
jorităţii covîrşitoare a populaţiei cele pentru o dezarmare atomi mat 1957 romîneşti) 6,45 Fluieraşul fermecat ; geş în jos. Programul I I : lg,00 Pro
vest-germane. După cum anun Interzicerea armelor atomice că şi interzicerea armelor de 7,50 Muzică uşoară; 9,00 Muzică dc gram de muzică populară; 15,40 Mu
ţă ziarul „Neue Ruhr Zeitung”, este cerută de sindicatele vest- exterminare în masă. Cereri si 1. Belgia — R. P. Roniînă l —0 l estradă; 11,03 Teatru la microfon: zică uşoară romînească; 16,20 Din cîn-
îţi cadrul unei anchete organi germane. Organizaţia din Dü milare au formulat delegaţii or „Cei din urmă", adaptare radiofonică tccele festivalurilor de tineret; 18,25
zate de cunoscutul institut vest- sseldorf a Uniunii sindicatelor ganizaţiei din Gelnhauscn din 2. R.P.R. Tineret — Anglia Tineret 0—l 2 după piesa lui Maxim Gorki; 12,42 Mu Muzică populară romînească; 18,55
german pentru sondarea opiniei din Germania occidentală s-a regiunea ITessa a asociaţiei si zică uşoară; 13,05 Mic concert de mu Sfatul medicului: Prevenirea tulbură
publice, „Eninfd” a rezultat că nistraţilor de război. împotriva 3. R. Cehoslovacă — Ţara Galilor 2—0 l zică populară romînească; 14,00 Mu rilor nervoase la copii; 19,00_24,00
75 la sută din populaţia vest- pronunţat la o conferinţă de depozitării de arme atomice pe zică uşoară romînească; 16,00 Con Opera „Trlstan şi Isolda" de Richard
germaria se împotriveşte înzes delegaţi ai celor 96.000 de mem teritoriul Germaniei occidentale 4. Energia Mediaş — Energia Hunedoara 0—0 x cert de estradă | 17,30 .Vreau să ştiu; Wagner.
trării Bundeswehrului cu arma s-a pronunţat de asemenea con 18,30 Muzică din opereta romîneşti;
atomică. L'a rezultate similare bri ai sindicatului local împo siliul comunal din Haunstctten 5. Locomotiva Cluj — Locomotiva Timiş. 3—4 2 19,10 Muzică populară romînească in BULETINE DE ŞTIRI: .
din regiunea Augsburg. terpretată de amatori; 19,45 Răspun 5,00 1 6,00 r 7,00» 11,00; 13,00;' 15,00;
a ajuns ti andietă organizată de triva dotării Bundeswehrului cu 6. Energia Arad — Energia Lupeni l —2 2 dem ascultătorilor; 20,00 Muzică de '7,OG; 19,00; 21,00; 22,00 23,52 (progra
estradă; 21,37 Muzică uşoară france mul I), 14,00» 16,00» 13,00: 20,00;
arma atomică. 7. Energia l Mai Ploeşti — Energia Moreni l - l x 21,00 ) 23,00: (programul II).
Consiliul comunal din oraşul 8. Locomotiva C-ţa — Loc. Gara de Nord l —l x
bavarez Furth' sprijină apelul 9. Recolta Reghin — Ştiinţa Cluj l —l x
celor 18 atomlşti vest-germani 10. Ştiinţa laşi — Progresul Focşani 0—2 2
Îl. Progresul Suceava — Ştiinţa Bucureşti l —l x
12. Energia Reşiţa — Energia Baia Mare 2—l l
Redacţia şl administraţia ziarului slr. 6 Marile nr. 9, Telefon: 183— 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA