Page 87 - 1957-05
P. 87
P R O LE TA R I D IN TOATE TARILE, U N IŢ I-V A / în numărul de azi: Reprezentanţii
Victoria vrea să înveţe o me din bazinul minier al mun F . S. M.
serie (pag- 2~a) ţilor apuseni (pag. 3-a) au părăsit Capitala
In vizită la tribul cimpo din
munţii lunnanului (pag. 2-a) Puternica mişcare pentru rea Luni dimineaţa au părăsit
capitala îndreptîndu-se spre
Din scrisorile corespondenţi lizarea înţelegerii între ger Praga tovarăşii Louis Saillant,
lor (pag. 2-a) secretar general al Federaţiei
mani (pag. 4-a) Sindicale Mondiale, şi Elena
Un interesant proces literar Theodorescu, secretar al F.S.M.
(pag. 2-a) Recepţie la Budapesta în cin care, între 21 şi 26 mai, au
participat la lucrările celei de
Toată atenţia ridicării rolului stea lui A. A. Gromîko şi a Il-a conferinţe profesionale
instructorului teritorial G. K. Jukov. (pag. 4-a) internaţionale a muncitorilor
(pag. 3-a) din transporturi, porturi şi
Criza de guvern din Franţa
Fiţi modestca altă dată tova
răşe director (pag. 3-a) (pag. 4-a)
Vizita tul K. E. Voroşilov în
Anul IX. Nr. 764 Miercuri 29 mai 1957 4 pagini 20 bani R. P. Mongolă (pag. 4-a)
Ministerul industriei grele a- Vizita delegaţiei Marii Adu pescuit.
nări Naţionale a R.P.R. în Reprezentanţii Federaţiei
nunţă (pag. 3-a) R. Cehoslovacă (pag. 4-a)'
Sindicale Mondiale au fost
Spre noi succese în întrecerea socialistă Creşte mişcarea de inovaţii conduşi la aeroportul Băneasa
de tovarăşii Gheorghe Apostol,
0 importantă descoperire monetară preşedintele Consiliului Central
al Sindicatelor din R. P. R.,
Liuba Chişinevschi, secretar al
70 vagoane de produse laminate peste plan Economii de combustibil in r e g i u n e C. C.S., Ion Dobre, N. Pascu,
I. Coţoveamu, Maria Moraru,
Intre 1-23 mai, din hala Ia- alte 70 de vagoane încărcate Cercetînd foile de parcurs ale în primele 23 de zile, ei au ob In zilele acestea, în satul Faptul că tezaurul s-a aflat D. Popescu, V. Boeru, membri
minoarelor au luat drumul spre cu ţagle, date de bravii lami- mecanicilor de locomotive de la ţinut 16 tone combustibil con Ohaba Streîului, naionul Hu într-un vas de lut ars, păstrat în prezidiul C.C.S., de preşe
uzinele prelucrătoare din ţară minatori peste sarcinile de pro Depoul Petroşani, vei afla în venţional economie. De fapt, pe nedoara, a fost dat la iveală în stare bună, ne ajută la da dinţi ai comitetelor centrale
ducţie. Şi de astă dată, frun totdeauna, pe lingă faptul că ei întregul depou s-au realizat, în un tezaur monetar. Monedele tarea ceramicii feudale, din a- sindicale, de şefi de secţii şi
DECORAŢI taşe s-au situat schimburile remorcă trenurile în bune condi- această perioadă, mai mult de au fost găsite cu prilejul unor cel secol şi este o contribuţie activişti ai C.C.S. şi ai C.C. al
cu medalia muncii conduse de maiştrii Andrăşes- ţiuni, mai obţin pe de altă parte 250 tone de combustibil econo lucrări de construcţii la casa Sindicatului muncitorilor din
cu Gheorghe şi Trîfu Ioan, care economii însemnate de combus mie. nr. 7, proprietatea lui Samoilă la studiul numismaticei feu transporturi şi comunicaţii.
MEZO IULIANA tibil. Să ne oprim aşa dar asu Dănescu, la o adîncime de 40 dale.
muncitoare Ia I.A.R.T. din Deva au laminat cu 11,6 şi respectiv pra mecanicului V. Enciu şi a M inereu p este plan cm. Au fost de faţă Luigi Gra-
5,8 la sută mai mult oţel. La fochistului său R. Uriţescu, de Piesele au fost achiziţionate ssi, secretar al F.S.M., şi dele
succesul amintit se mai adau Bravii mineri din Teliuc, au Tezaurul este constituit din de Muzeul regional Hunedoa- gaţi străini oare iau participat
gă şi economiile peste 48.000 pe locomotiva 150.1008. O mică obţinut realizări foarte frumoa monede faudale de argint, da- ra-Deva, a cărui bogată colec
lei, înregistrate în această pe se în cele 27 zile care s-au tînd din veacul al XVI-lea, de ţie de 10.000 monede s-a mă la cea de-a Il-a conferinţă pro
rioadă. socoteală contabilă ne arată că, scurs de la începutul lunii mai. rit cu încă un preţios tezaur. fesională internaţională a mun
Pe graficul secţiei stă scris cu citorilor din transporturi, por
litere m a ri: „2.331 tone mine pe timpul regelui Ferdinand L. BRATOIU
reu peste sarcinile de pian, au turi şi pescuit,
O nouă instalaţie fost trimise furnalelor din Că- II Habsburgul (1626-1564).
lan şi Hunedoara“. De remar Muzeul regional Deva (Agerprcs)'. ,
cat că şi calitatea minereului s-a
îmbunătăţit simţitor faţă de luna Monedele au reprezentat pe
precedentă.
In sectorul I I.C.S.H. multe Această nouă instalaţie, care avers un scut-stemă şi inscrip
prin cuplare va servi paralel Oirgianizîndiu-şi mai bine mun
din lucrările de montaj au fost furnalelor vechi şi cele noi, con ca, brigăzile de tineret conduse ţia urm ătoare: Ferdinand Vizita în Ucraina a delegaţiei
tribuie la purificarea gazului de C. Dolgescu şi V. Antoce, D.G.R. Ung. (ad ică: „Ferdi-
mecanizate. Piesele de mare de furnal, care va putea fi fo precum şi brigada condusă de
losit apoi pentru înlocuirea pă- F. Gaşpiar, au dat cele mai mari
greutate se ridică cu ajutorul curei şi a cărbunilor, combus cantităţi de minereu peste plan. nandus Dei Gratia Rex Unga- de oameni de cultură din R. P. R.
tibilii în exploatarea anumitor
unor macarale şi cu un fel de agregate. Construcţii ooi riae) şi anul emiterii.
braţe acţionate electric (căro Fruntaşi în executarea lucră- In Cugir, raionul Orăştie, cu Pe revers este reprezentat
rilbr arătate sînt montorii-lăcă- cîteva săptămîni în urmă se
ra constructorii le spun papa- tuşi din echipa tovarăşului punea problema construirii u- chipul Măriei cu copilul în KIEV 28 (Corespondentul A- „Kiev” şi monumente istorice
Deppner G., sudorii Loghin Pi nui grajd comunal.
gale). Astfel efortul fizic al tic, Petrescu Gheorghe şi alţii. braţe şi inscripţia: Patrona gerpres anunţă) : In cadrul a- ale oraşului.
Prin grija Sfatului popular,
muncitorilor a fost redus sim —~ î în prezent, se lucrează la con Ungariae, apoi iniţialele C. B. cordului cultural între U.R.S.S. Timp de 2 zile o parte a de
struirea unui grajd pentru 6
ţitor, iar ritmul în dezvoltarea tauri şi 2 cai de montă. De a- indicînd atelierul în care au şi R.P.R., timp de cîteva zile o legaţiei a vizitat oraşul Har-
construcţiilor a sporit. Pînă în semenea se construiesc coteţe fost bătute monedele. delegaţie de oameni de cultură kov şi instituţiile sale cultu
pentru vieri, magazii pentru
prezent s-au montat 6 saci de furaje şi o locuinţă pentru oa Piesele, în număr de 602 din ţara noastră condusă de rale.
praf, 5 conducte zig-zag, anti- menii de serviciu, şi alte de bucăţi, au fost ascunse într-un Constanţa Crăciun, adjunct al La Kiev, Harkov şi Lvov de
săpătorul, conducta de aspira vas de lut ars, aşa cum se o- Ministerului învăţămîntului şi legaţia oamenilor de artă şi
ţie, poduri, balustrade şi scări bişnuia încă din epoca străve Culturii a făcut o vizită de cultură din R.P.R. a avut nu
che. prietenie în R.S.S. Ucraineană. meroase întîlniri cu oameni de
metalice. * »,*/. .
Presupunem că motivul as La Kiev, delegaţia a fost pri cultură ucraineni, istorici, scri
cunderii acestui tezaur nu pu mită de R. V. Babciuc, Minis itori, artişti, pictori, regizori,
tea fi altul decît punerea la a- trul Culturii al R.S.S. Ucrai compozitori.
dăpost a avutului propriu al neană, L. T. Kuropatenko şi In seara zilei de 27 mai, de
vreunei persoane bogate, dato I. I. Ceabanenko, locţiitori ai legaţia romînă a asistat la
rită vremurilor tulburi din a- ministrului Culturii, cu care spectacolul final al festivalului
cea perioadă: răscoale ţără s-au întreţinut asupra unor tineretului şi studenţilor din
neşti (aşa cum este răscoala probleme culturale privind am R.S.S. Ucraineană.
condusă de Iovan Ţarul în bele ţări, după care a vizitat La 28 mai delegaţia oameni
1526, care s-a întins pînă prin numeroase instituţii de artă şi lor de cultură din R.P.R. a pă
părţile Orăştiei, sao răscoala cultură din oraş, cum s în t: răsit Kievul plecînd pe calea
secuilor din 1562) şi iatacul tur Muzeul istoric, muzeul „Taras aerului spre Chişinău, capitala
cesc. Sevcenko” studioul de filme R.S.S. Moldoveneşti.
pendinţe.
La realizarea acestor lucrări,
Sfatul populai' cete sprijinit de
locuitorii comunei, care parti
cipă prin muncă voluntară.
I. ŞUŞMAN
orespondent
în contul festivalului realizeze înprejmuirea cu gard a loca
ALEXANDRU BUT IOAN MEŢEA IO$N MODILCA Specfacol muzical In scopul realizării de noi şi noi lului şi curţii căminului cultural din
îngrăşător la l.C.I.A. Orăşli de locomotivă la l.F.E.T. miner la exploatarea Teliuc sume de bani care să fie depuse în
In sala „Filimon Sîrbu” din conturile 500 şi 501 Festival, tinerii s a t In acest scop sub conducerea to
Orăştie oraşul Deva, a fost prezentat utemişti de Ia întreprinderea „Cera
un reuşit spectacol muzical de mica“ Baru-Mare au colectat şi pre varăşilor Florian Băluţă, directorul că.
către o formaţie artistico-muzi- dat cantitatea de 3.000 I<g fier vechi.
cală din Bucureşti, din care Din munca voluntară făcută în cadrul minului şi Iulian Farcaş, secretarul
au , făcut parte cîntăreţi ca : întreprinderii, s-a realizat suma de
IN CINSTEA ZILEI COPILULUI Mia Braia, Micşunica Gheor- 1.500 lei care a şi fost depusă în con Comitetului U.T.M. au fost transpor porativel meşteşugăreşti „ 1 februarie"
ghiu, Aurel Ioniţă, Cornelia tul 501. Printre cei care au manifestat tate piatra, nisipul şi pietrişul, urmînd din Haţeg. Nici echipele de la sate nu
Cadouri pentru copii acestei sărbători au fost între zat de Comisia de femei de pe Popa, etc. un deosebit interes fată de aceste ac ca în cîteva zile să înceapă lucrarea. se lasă mai prejos. Echipa de teatru
lîngă Sfatul popular Petrila, ţiuni se numără tovarăşii losif Paşut, Tot în acest scop s-au procurat 4.000 de pildă, din Băieşti, a prezentat du
Comisia de femei din raio prinse şi în comunele Dobra, Spectacolul muzical intitu directorul întreprinderii, losif Tokar, kg ciment şi cca 50 metri gard con minică piesa de teatru : „Iacurcăturile
nul Ilia, se pregăteşte intens se pregăteşte intens pentru în- lat : „Cîntaţi cu noi” s-a bucu secretarul organizaţiei de partid şi fecţionat din fier. Lucrarea se execută lui Vasile", iar cele ale căminelor
pentru ziua de 1 Iunie, Ziua Bacea, Buruiene şi altele. In tîmpinarea zilei de 1 Idnie, rat de aprecieri unanime din Ioan Dăian, secretarul organizaţiei din autoimpuneri, şi valoarea ei se culturale din Toteşti, Berthelot, Sarmi-
Internaţională a copilului. Ziua internaţională a copilului. partea publicului. El a fost or U.T.M. pe întreprindere. ridică la suma de peste 12.0 0 0 lei. segetuza şi altele, repetă programul
comuna Dobra, prin contribu ganizat împreună cu comitetul
Pe lîngă faptul că a fost La propunerea tovarăşei E- regional I.J.T.M., iar o parte Pregătiri L.
deschis un bazar pentru copii ţia mamelor se confecţionează din suma realizată a fost de
şi s-a ţinut o conferinţă în le lena Iuregheş, membră în Co pusă în contul festivalului ti Tinerii satelor noastre sînt gaţa
gătură cu apărarea copilului 30 de şorţuleţe pentru copii. Da misia de femei şi sub îndruma neretului. de a face ca satele lor să îmbrace în în vederea participării lor la festiva
vor fi organizate acţiuni cultu rea tovarăşei Manolescu, cursul cinstea marii sărbători — Festivalul lul tineretului, fază raională.
ral-sportive de masă in care îşi Bacea sînt organizate solare Asemenea spectacole vor fi Activitate
vor da concursul şi cei mici de croitorie, compus din 40 de prezentate de către aceeaşi for Alondial — haine de adevărată săr
Cele 60 şorţuleţe — la confec cu nisip, leagăne, etc. La Bu cursante., din care 17 utemiste, maţie şi în alte localităţi ale cuitural-artistică ...Şi tot pentru festival
ţionarea cărora şi-au adus con au confecţionat rochiţe, şorţu regiunii noastre. bătoare. îndrumaţi de organizaţia de
tribuţia tov. Clara Mica, Euge ruiene mamele au organizat o leţe, cămăşuţe şi alte lucruri, partid din sat, tineretul satului Băieşti
nia Morţun, Efinia lacob şi pentru copii, efectuînd 1.160 de din comuna Rîu-Alb, au hotărît să
Silvia Bulgaria — vor fi distri tombolă. ore muncă voluntară. Cu aces In cinstea festivalurilor, regional şi In centrul oraşului Haţeg au fost
buite copiilor în cadrul serbă Ziua Internaţională a Copi te obiecte se va deschide un mondial, tineretul organizat în echipe instalate încă două panouri ce chea
rilor de la 1 Iunie. bazar pentru copii. şi ansambluri artistice au trecut la mă tinerii la lupta pentru hol reali-*
lului, va fi serbată şi la Bră- prezentarea unei serii de programe în zări în cinstea festivalurilor tineretu
Acţiuni frumoase în vederea S-au evidenţiat înaceastă chinate marilor sărbători ale tineretu lui. Pe feţele celui de-al treilea pa
nişca, Certejul de Sus şi alte muncă Maria Protner, Maria lui. Astfel în seara zilei de 25 mai, nou au fost desenate în mari dimeri-<
Florea, Maria Covaci, Laura ansamblul tineretului de cîntece şi siuni insignele festivalurilor tineretu
comune prin diferite manifes Ţipţer, Maria Cosma şi altele. dansuri, din Haţeg s-a deplasat în co lui : cea a festivalului regional şi a
muna Pui unde a susţinut un frumos festivalului mondial de la Moscova.
tări cultural-artistice şi spor şi bogat program. Tot la Pui şi-a dat
concursul şi echipa de dansuri a coo- Tot pentru ă cunoaşte din timp pre
tive. CORNELIA CANDREA gătirile ce au loc în vederea sărbăto
orespondentă
Curs de croitorie
Cursul de croitorie, organi-
Pe margineaunuijurnal cinematografie =i rii, precum şi a felului cum se vor
'desfăşura acestea la timpul lor, ele
vii şi pionierii de la Şcoala medie din
Haţeg, sub conducerea instructoarei
superioare Elena Mărcuş, şi-au făcut
Despre hărnicia tinerilor de Secretarul U.T.M.-ului se ui — O nouă comandă pentru fon lor. Numai în ultimul timp au Vasile Sîngeorgean, Vasile Te abonamente pentru lunile de vacanţă.
la furnalul tineretului din Că reuşit să colecteze 4.000 kg de lişcă, Ioan Fotoşnic şi Gheor Astfel aceştia au făcut pînă acum 73
lău s-a dus vestea şi sînt cu tă la ceas, apoi privi zîmbind tă de tractoare. Se aude ade fier vechi. Biroul organizaţiei ghe Hrişcu. abonamente la „Scînteia pionierului",-
noscuţi. de multă lume. Cîţiva băieţii din brigadă care umblau sea vocea maistrului. Să ne de bază U.T.M. a dat pînă a- 40 abonamente la „Luminiţa", 6 la
dintre ei şi cîteva din realiză cînd într-o parte cînd în alta a grăbim căci muncitorii de la Acestea sînt numai cîteva revista „Cravata roşie", 5 la „Tinere
rile lor, au fost proiectate chiar uzina de tractoare din Oraşul cum recomandarea ca să de din faptele care vorbesc despre tul lumii" şi 8 la „Ştiinţă şi tehnică".
pe ecran. Firi vesele, pline de furnalului. Stalin, aşteaptă fonta.
elan tineresc, furnaliştii de aici — Asta înseamnă respecta vină candidaţi de partid lui „Vom da furnalelor
se întrec mereu să dea cît mai Şi atunci furnalul tineretului mai mult minereu
multă fontă de calitate superi rea graficului l Ştiţi — îşi con înghite minereul, cocsul şi cal Îs e e e EEeeeëëeI.
oară. tinuă vorba — băieţii noştri carul, le mistuie şi apoi le pre peste plan“
din schimbul tineretului îs ti face în fontă. 1 2 1 : S1%
Au trecut cîteva săptămîni neri toţi dar la hărnicie tiu-i 9# ; -I Acesta este angajamentul ti
de cînd a fost filmată brigada întrece nimeni. Cei mai vestiţi jurnalişti sînt nerilor mineri de la Ghelar, luat
şi rezultatele muncii au deve Vasile Sîngeorgean, un flăcău HP iş ţii în cinstea Festivalului Mondial
nit şi mai frumoase. Numai pe luna mai mtre nu mare de statură dar tare al Tineretului de la Moscova.
1-20, au dat peste plan 32 to inimos, Vasile Telişcă, caupc-
Să pornim acum să vedem riştii Geza Szukos şi Gheorghe Pentru înfăptuirea acestui an
cîteva din aceste realizări, cî ne de fontă. Urişcu. Toţi sînt din brigada gajament, în cadrul secţiilor ex
Mi-a povestit multe lucruri IlI-a, din schimbul 'tineretului. ploatării miniere din Ghelar, s-a
teva din faptele tinerilor fur- Numele de schimb fruntaş pe organizat întrecerea între brigă
nalişti. despre schimbul tineretului şi raionul Hunedoara îl merită zile de tineret *' pentru cea mai
maistrul furnalist, şi secretarul din plin tinerii de aici. mare productivitate şi cel mai
Angajamente şi fapte U.T.M.-ului. Brigada lui Ioan mic număr de rebuturi în mun
Moraru a reuşit să dea încă că.
Am sosit la furnal tocmai 50 de tone peste plan. In con
cînd se elabora o nouă şarjă Pînă în prezent tinerii din bri
de fontă. Peste tot locul multă tul de economii al schimbului S-ar putea povesti multe gada nr. 64 au dat peste plan
animaţie. 242 tone de minereu. Tinerii din
tineretului pe luna aprilie au ....... — ----------------- brigada condusă de Dănilă Dra
— Băieţi, destupaţi şticul I gau au dat 118 tone minereu
S-a gătat şarja! E vremea să fost înscrişi 23.940 lei. Despre schimbul tineretului peste plan, tinerii din brigada
comunistului Nicolae Bucureş-
curgă fonta — se auzi vocea Graficul de realizări, în cin de la furnalul nr. 2 din Călan teann 330 tone, iar cei din bri
maistrului furnalist Ionaşcu g a d a condusă de B. Mircea 258<
stea Festivalului Mondial de s-ar putea povesti multe. Sînt
Munteanu. Şl într-o clipă pe DAN CLEMENT,
la Moscova, creşte mereu. An numai o mină de utemişti, cu
gura furnalului porni ca un
gajamentul luat de tineretul de toţii 30 ta număr. Dar reali
rîu de foc noua şarjă.
la furnalul nr. 2 de a da peste zările lor sînt neasemuit de
plan 2.000 tone de fontă pînă frumoase. Nu uită utemiştii
la 20 'iulie 1957, a fost înde nici de strîngerea fierului
plinit .şi chiar depăşit. Ei au ¦vechi, nici de pregătirea lor
dat de la începutul anului şi de a deveni candidaţi de par
pînă la 20 mai 2.080 tone de tid, nici de mărirea număru
fontă. L lui de utemişti al organizaţiei
V»^v/s,A corespondent
