Page 88 - 1957-05
P. 88
Pag.' 2 'D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 7$4
as »ja- Vedere a generalăa uzinelor VICTORIA VREA SA ÎNVEŢE
fM M i EBWW.i E M ' din Caían MESERIE
ta
NM f O
O so co te a fă c f t i t Zuita Era In luna martie, anul 1924. soţi ce să facă, cum s-o scoată la toriei a scăzut de la 1.000 lei, la 300
Pe coşurile caselor din Gura Arie- capăt. Victoria, deacum călită în ne lei. In asemenea condiţii Victoria a
sului, sat aşezat la vărsarea Arieşu- cazuri, a înţeles frămîntarea părinţi- plecat de la stăpîn. Era din nou fără
In anul 1952, cînd a luat fi 3.200 kg grîu, în timp ce indi lui în Mureş, fumul îşf desfăşura lor. Şi într-una din zile le-a spus: serviciu.
inţă în satul nostru întovărăşi vidualii au recoltat abia 1.800— alene caerele sale. Deşi începuseră — Eu m-am hotărît să lucrez prin Ani de-a rîndul Victoria a umblat
rea agricolă m-am înscris prin 2.000 kg grîu. Chiar şi în anul primele zile ale primăverii, vremea
tre primii — cu întreaga supra 1956, cînd condiţiile de climă era încă răcoroasă. sat la oameni, căci văd că numai în mereu în căutarea unui servid. A
faţă de teren arabil pe care o !au fost nefavorabile culturilor necazuri o ducem. Poate voi putea fost pînă şj pe la Arad. Auzise că
In casa lui Dumitru, muncitor la să ajut şf eu cu ceva, aici s-ar găsi de lucru pe la fabrică.
am. Drept să vă spun nu re de grîu şi porumb, întovărăşitii calea ferată, se petrecea un eveni- Pe faţa Laurei, au curs atunci ci Dar şi aici, ca şi în celelalte părţi,
gret deloc că am intrat de la iau recoltat 2.200 kg grîu şi ment deosebit. Dumitru se plimba de teva lacrimi. Visurile, glodurile ei şi răspunsul era acelaşi. N u l
început cu tot pămîntul. De ce? 3.500 kg porumb la hectar. Fă- colo plnă colo. O întrebare îl fră- ale soţului său, legate de viitorul Plnă la urmă, tatăl ei a dus-o la
.Veţi vedea din cele ce urmează. cînd doar o simplă socoteală
(numai pentru ultimii doi ani), mintă în continuu. Qare ce o să-i a- Victoriei s-au năruit, Qdobeşti, la o moşie unde mai lu
înainte de a mă îfiscrie în în vom vedea că dacă lucram pă
tovărăşire, cele 3 hectare teren mîntul ca ţăran individual, aşi fi ducă Laura o fată sau un băiat? In căutarea meseriei crase pe la culesul viei. După termi
pe care-1 am, au fost împrăştia pierdut peste 2.000 kg grîu şi Un sclncet rupse liniştea din natul culesului de struguri, s-a vă
te pe întreg hotarul satului în peste 3.000 kg porumb.
’douăsprezece parcele. Ca atare, <?*•O O « $ > < O «L><?> o casă şi odată cu ea cineva spuse La început Victoria a lucrat prin zut iar fără nici an rost. Boierul îi
de multe ori timpul cel bun de Secretul acestor recolte constă triumfător: e fată! sat pe la chiaburi, cu ziua. Lucru era dăduse drumul.
lucru îl iroseam bătătorind dru în faptul că în întovărăşirea a- Din munca mult, dar leafa mică. Un glnd însă
gricolă, unde terenul este coma De atunci, parcă, între Dumitru şi o frămlnta de multă vreme. Văzuse Abătută; porni spre Bucureşti. Aici
murile dintr-o margine în alta sat în tarlale mari, se pot apli Laura a început o nouă căsnicie. ea clndva, la oraş, încă pe cînd era se angajă ca bucătăreasă la casa
a hotarului, în timp ce culturile ca cu uşurinţă regulile agroteh Fiecare urmărea cum Victoria (căci mică, o fabrică unde lucrau ş[ femei. unui bogătaş. In casa aceasta a cu
sufereau deoarece nu le puteam nice înaintate, ceea ce duce la aşa au botezat primul lor copil) Ardea de dorinţa să înveţe o mese noscut pe Gheorghe. Petraru, cu care,
îngriji la timp şi î n 1cele mai sporirea recoltei, pe cînd pe par creştea. Glodurile legate de viitorul rie. mai tîrziu, s-a căsătorit. Gheorghe
bune conditiuni. cele înguste, cu toată bunăvoin Victoriei se înmulţeau. era şofer. Era şi el băiat necăjit, ră
ţa, asemenea reguli nu se pot a- Trd ani fl mai d a t ea prin sai> măsese fără mamă la vîrsta de 3 ani.
Deşi am fost considerat prin plica decît parţial. Pe terenurile A venit vremea ca Victoria să muncind pg fa anii< pe ,a alm> pe Dar şi de aici da fost daţi afară.
tre cei jn a i harnici şi mai buni întovărăşiţi lor se execută ară meargă la şcoală. Casa lui Dumitru
agricultori din sat, ca indivi turi adînci de toamnă — cu
dual, nki reuşeam să obţin nici tractoarele S.M.T.-ului, arături devenea tot mai grea. Au mai venit degeaba zi> lnsă< cineva 0 Noul stăpîn plecase în străinătate.
odată mai mult de 1.500 kg. care dau posibilitate să se înma
grîu la' hectar. Cînd obţineam gazineze o mare cantitate de apă de Cruce roşie şi alţi copii în familie. Cu toţi erau îndrumă să p[ece la oraş să.şi caufe De acum greutăţile şi necazurile le
atlt, eram mulţumii, deoarece în sol. Aceasta ajută foarte mult împărţeau pe din două. Din oraş în
recolta1 medie la grîu (la hec plantelor în timpul anului, deoa acum 6 copii. Leafa lui Dumitru era serviciu. Avea pe atunci doar 16 ani. oraş au pornit în căutare de servid.
tar) pe sat nu trecea de 1.000— rece pămînturile noastre sîot tot mai mică, în schimb nevoile Jn amU ^ M r.una din zile< t?i
1.500 kg. _ V destul de rele la secetă. Deci,
nu e tot una să ari ou tractorul In cursul primului trimestru ajutor, pe cartiere, ele fiind creşteau. La aceasta s-a mai adăugat [uă rămas bun de la ai ei şi p[ecă Pînă la urmă s-au stabilit în oraşul
Acum în întovărăşire, perso sau cu vitele, al acestui an, organizaţia de înzestrate cu materialul sani Deva.
Cruce roşie din oraşul Orăştie un alt necaz şi mai mare. Mizeria ca irenul spre Brasoo. ln traistă,
nal m-am putut co’nvinge mai Rezultatele frumoase obţinute a obţinut realizări frumoase în tar necesar. Aceste posturi, al Visul s-a realizat
bine deoît oricare întovărăşit şi de întovărăşiţi în fiecare an, au cătuite din 3—4 activişti, ab din casă, munca istovitoare l-au îm- maică.sa u pusese cem de.ale mln.
convins pe mulţi ţărani munci activitatea ce o desfăşoară. solvenţi ai cursului G.P.A.S., Stăpînii de ieri nu mai erau. între
ţăran individual de rezultatele tori de superioritatea muncii în Astăzi, această organizaţie nu bolnăvit pe Dumitru de o boală ^ m cam pen{ru meo 2 - 3 zile. prinderile au trecut în proprietatea
muncii în comun. Griul semănat comun. Ca dovadă, sînt cele 25 mără peste 850 membrii. A- desfăşoară o muncă de educa muncitorilor,
în tarlale mari, după trifoi sau de familii care s-au înscris de ţie sanitară în rîndul popu grea. La lucru nu mai putea merge. .
borceag, în teren îngrăşat, cu la inaugurare încoace în întovă proape 200 din aceştia au ab laţiei din cartierul respctiv, su Ajunsă în Braşov începu pelerina- Gheorghe, soţul Victoriei s-a an
maşinile, aşa cum nd-au îndem răşire şi cele 6 cereri depuse de solvit cu succes cursurile sani gajat Ca şofer. Avea un salariu ban.
curînd de ţăranii muncitori, pen tare. In lunile de iarnă, în o- praveghind starea sănătăţii ce A cerut să fie scos la pensie. Pe ju[ pe [a porţ([e uzlnelor s .fl dus pe In casă au început zile de bucurie.
nat tehnicienii agronomi, ă dat tru a fi primiţi în rîndul înto- raşul Orăştie, au funcţionat 12 tăţenilor, dînd la nevoie primul Totuşi Victoria se mal gîndea la
to+deauna cu 1.000 kg şi chiar vărăşitilor. ajutor necesar. unde nuu putea, aşa bolnav cum era, la fostele societăţi I.A.R., Astra, visul ce şi-l făurise cu atîţict ani in
1.200 kg la hectar mai mult, fa cercuri de citit pentru răspîn- lucra pe clte o nimica toată. Dar Scherg, Peste tot se uitau la ea, d urmă. Ţinea ca tot dinadinsul să în
tă de producţiile medii obţinute PETRU IOJA direa cunoştinţelor igienico-sa- Pentru a populariza aceste vezi că pensia şi toate celelalte clş- măsurau din cap plnă în picioare şi veţe o meserie.
nitare şi reîmprospătarea lor. posturi sanitare, Comitetul o- tiguri nu-i ajungeau Iul Dumitru cu un ton rece îi spuneau: „nu a-
de sectorul individual sau decît membru al întovărăşirii agricole răşenesc a organizat într-un nici pentru medicamente, dar să mai vem nevoie” Şi pelerinajul a conti Intr-una din zile îi spuse lai
obţineam eu înaihte. Pentru a In oraşul Orăştie s-au orga cadru festiv, instalarea celui ţie şi o casă de copii. nuat aşa pînă cînd, în traistă, au Gheorghe :
vă convinge de acest lucru, es „Progresul“ din Mintia mai fost de-ale gurii.
te suficient să amintesc că în a- Pe atunci Victoria avea 13 ani. — Dragul mea, ea ni-am hotărît
nul 1955, în întovărăşire am să învăţ dactilografía. Zis şi făcut.
Făcuse la şcoala primară din sat 6 , a{ă că tntr.una din zik s.a ter. Chiar a doua zi s-a angajat la o
realizat o producţie medie de instituţie din oraş. După 6 luni Vic
4.600 kg porumb la hectar şi clase. Mult timp s-au sfătuit cei doi minai merindea, iar de serviciu nici toria scria la maşină destul de bine.
îşi dăduse toată silinţa să înveţe
nizat 5 posturi sanitare de prim din strada Karl Marx nr. 26. pomeneală. Foamea o ameninţa. Ce dactilografía.
era de făcut? Să întrebe prin oraş, Mai tîrziu, în anul 1951, fa an
gajată la o altă instituţie. De a-
Achitarea părfilor saw!® - condiţie esenţială pe la casele mai arătoase, dacă nu
cumva au nevoie de munca ei?! Şi
centru întărirea economico-finan siară o luă din casă în casă.
Cineva îi dădu o adresă.
— Să te duci acolo fătucă, căci
Din scrisorile a teiiEilsr-seoperatsve sînt oameni bogaţi, n-au nici copii
şi o s-o duci bine.
C O R E SPO N D E N Ţ IL O R Potrivit statutului, băncile- să încaseze părţile sociale sub brii ai consiliului de conducere Intr-adevăr, la adresa indicată găsi tunci ea a făcut progrese. Astăzi
cooperative, au ca scop princi scrise de membrii decît în pro al băncii-cooperative din Cri un oarecare profesor Popescu, mare este una din ¦cele mai bune dactilo
Măresc timp cu răsadurile necesare. La pal să contribuie la sporirea porţie de 30-35 la sută. Exem cău şi alţii, care au achitat nu proprietar de moşie. Ii promisese 1000 grafe din cadrul instituţiei respec
numărul oilor peste 80 de gospodine din sat li producţiei agricole, prin împru plu : băncile-cooperative din mai cîte 50 lei din 200 lei, cît de lei pe lună. Zile de-arîndul îşi fă tive. Tovarăşii el de muncă o sti
s-ia distribuit răsaduri de roşii, muturile pe care le acordă Cricău, Ighiu, Săsciori, Şibot, este partea socială. cuse planul ce să facă ca cei 1.000 mează şi & apreciază. Nu de mult,
Sătenii din întovărăşirea zoo ardei, vinete, felină, conopidă şi membrilor din fondurile pro Baia de Criş, Simeria, Geoagiu de lei. Vroia să trimită acasă, să-şi ea a fost primită în rîndul mem
tehnică de oi din Clopotiva ^ au altele. In prezent se poate vedea prii, din economiile primite şi Cut. 'Consiliile de conducere, Datorită faptului că la ban- mai cumpere ceva haine şi să facă brilor de partid. Visul ei de ani de
hotărît să-şi mărească numărul la multe sătence roşii îmbobo de la stat. Dacă operaţiile de a- comisiile de' revizie, precum şi ca-cooperativă din Orăştie s-au ceva economii. Doar era primul ei zile a devenit realitate.
oilor, prin creşterea mai multor cite şi legate de araci, precum cordare a împrumuturilor făcu salariaţii, contabilii şi casierii, încasat părţile sociale subscri salar. Numai că veni ziua socotelii,
miei. Ei au mai prevăzut să şi alte plante care sînt mari te de băncile-cooperative din sînt datori să înceapă o acţiu se, în proporţie de peste 60 la sfîrşitul primei luni. In casa soţilor Gheorghe şţ Vic ;
contracteze cu statul lîna oilor şi bine îngrijite. regiunea noastră sînt destul de ne de lămurire a membrilor ca sută, s-a reuşit ca numai în de toria Petraru esté o înţelegere de )
şi 80 de kg brînză. bune, nu acelaşi lucru se poa re nu şi-au achitat partea so curs de 9 luni, să se acorde „Madam” Popescu, zgrlpţaroaică plină. Pentru viitorul 'celor doi co
F. LEŢIŢ1A te spune despre încasarea păr cială. Trebuie să arătăm că împrumuturi în valoare de lei cum era, începu să-i impute ba că-i pil ai lor. Nica şl Marioara, şi-au
I. F. CATANA 230.000 la 180 membrii. Banca- lipseşte 1 kg de ulei, făină, zahăr, făurit bele mai îndrăzneţe visuri. De
corespondent corespondentă
ţilor sociale subscrise de mem cele mai multe consilii de con cooperativă din Dobra, care are aţă... şi clte şl mai cîte. Şi toate, data aceasta ei sînt siguri că le vor ?
Un cuptor de var De la 2,500 la 4,000 litri ducere şi salariaţi ai băncilor- un număr de 310 membrii, la un loc, au făcut nici mal mult nici putea realiza.
de lapte bri. )>
Utemiştii din Tisa, raionul I-
lia, au hotărît să construiască Ţăranul muncitor Teofil Tâ Consiliile de conducere ale cooperative nu folosesc toate neîncasînd părţile sociale în mai puţin de 700 lei. Deci leafa Vie- V. FDRIR }
un cuptor de var, iar din vînza-, rnaş din Lăpuşnic, raionul Il-ia,
rea varului să depună 2.000 lei slînd de vorbă cu instructorul de băncilor-cooperative trebuie să mijloacele ce le stau la înde- măsura posibilităţilor, n-a pu A
in contul festivalului. partid Tiberiu Iuga, a spus prin înţeleagă că munca lor nu se mînă pentru încasarea părfilor tut să acorde decît numai 51
tre a lte le :
I. DRAGAN mărgineşte numai la acordarea sociale, făcînd aceasta numai împrumuturi în valoare de lei Ţ]n interesant
corespondent — Eu am două vaci. Tofi ţă împrumuturilor. Un factor de ou ocazia acordării de împru 80.000. Puţine împrumuturi a
ranii ştiu cum le îngrijesc de-mi
Răsaduri dau lapte mult. Secretul e că le seamă pentru întărirea econo- muturi, deşi la fiecare bancă- acordat şi banea-cooperativă din
pentru gospodine hrănesc bine şi de aceea vacile
mele sînt primele în sat în pro mico-financiară a băncilor-coo cooperativă sînt depuse cereri Ilia. PROCES LITERAR
Datorită preocupării sfatului ducţia de lapte. Dacă eu mă fă perative, îl constituie încasarea pentru împrumuturi de majori
popular comunal Geoagiu-Băi şi lesc că sînt primul cu vacile, la timp a părţilor sociale sub tatea membrilor, fără să-şi fi Neîncasînd la timp părţile In ziua de 25 mai a. c., în omorîrea negustorului de gradul
a tov. inginer Hondola, precum vreau să fiu primul şi la con scrise de fiecare membru. La achitat suma subscrisă. sociale subscrise, băncile-coope sala „Filimon Sîrbu“ din Deva, II, Tretiacov.
şi a sătenilor, de a avea o ră tractări de lapte... Dacă în anul băncile-cooperative „Aurel Vlai- rative nu-şi pot asigura mij a avut loc un interesant proces
sadniţă model, s-a ajuns ca tot 1956 am contractat cu statul ou“ din Orăştie, „înfrăţirea“ Potrivit statutului, fiecare loacele băneşti proprii. Aceasta literar pe marginea cărţii „în Acuzatorul public Ioan Dăr-
satul să fie aprovizionat din 2.500 litri lapte, anul acesta din Băija. „Jiul“ din Vulcan şi membru este obligat ca, cel mult frînează dezvoltarea lor şi a- vănescu a susţinut cele două a-
contactez 4.000 litri. altele, consiliile de conducere într-un an, să-şi achite partea cordarea împrumuturilor la un vierea” de Lev Tolstoi. Procesul cuzări şi a mai găsit apoi alte
şi personalul acestora au înţe socială, 200 lei, pe care a sub număr cît mai mare de mem a atras un numeros public care le, voit neadevărate, care pone
I. ZAHARIA les importanta acestui lucru şi scris-o deoarece numai astfel brii. De aceea, consiliile de con a umplut sala pînă la refuz. grea pe Ecaterina Maslova, ca
s-au străduit să lămurească poate beneficia de împrumut şi ducere şi personalul băncilor- acela cum că inculpata, născută
corespondent membrii înscrişi, pentru a-şi de celelalte drepturi prevăzute cooperative trebuie să aibă o Avocatul Aron Todoroni a dintr-o dragoste nepermisă, deci
plăti la timp părţile sociale. Ca în statut. Acest lucru nu este vorbit despre acţiunea romanu imorală, ar fi moştenit de la
urmare a acestui fapt, fondul respectat de mulfi membri în preocupare permanentă pentru lui şi a reliefat anumite eveni maică-sa sîmburele destrăbălării.
mente tragice din viata eroinei
social subscris a fost încasat scrişi, şi, în multe cazuri, chiar încasarea părfilor sociale sub cărfii, Ecaterina Maslova. După ce vorbitorul şi-a ter
pînă în prezent în proporţie de de membrii consiliilor de con scrise. minat acuzaţia, Curtea a luat o
peste 60 la sută. Sînt însă băn- ducere sau a comisiilor de re In continuare, s-a dat citire scurtă pauză. Acest răstimp a
ci-cooperative cu o vechime de vizie. Aşa sînt tov. Ioan Bucur, ION ŞTEFAN actului de dare în judecată care fost folositor pentru avocatul Ni-
peste un an, care n-au reuşit preşedintele comisiei de revizie, cuprindea două principale capete colae Cavalu care şi-a ordonat
Ion Preia şi Ioan Rusu, mem- preşedintele Consiliului regio de acuzare: 1) prostituţia şi 2)
nal provizoriu al cooperative
lor de credit şi economie
ideile şi argumentele, pentru a
Moravuri tribale vea o tumoare merge zeci de km tecă toată ziua în gură un fel putea contracara argumentaţia'
de plantă cu fruct roşu, aşa pre acuzatorului public şi pentru a
în mentalitatea lor extrem de pe spiate. Jertfise In vizită Ia tribal cimpo la oraş şi pri cum alţii mestecă tabac. Nu se obţine achitarea inculpatei. Du
înapoiată — ne spune Miao Fa- pot dezbara de această buruia pă 10 minute, Curtea, revenind,-
jun — ei se tem de doctori. Re miai îmtîi doi bi DIN MUNŢII IUNNANULUI mesc în schimb nă^, cum nu se pot dezbăra fu a dat cuvîntul apărării (avoca
fuză să meargă la spital la o- igrîne sau alte mătorii de tutun. Crezusem mai tului Nicolae Cavalu) care şi-a'
raş. Am izbutit să instruim aici voli, dar 1-au ^ !bunuri de trebu întîi că ceea ce scuipa Mei Ho-
convins pînă lia \ inţă. Statul alo conceput pledoaria pe două pla
urmă să mear- 4 la într-una e sînge, atît de tare n u ri: 1) nararea vieţii Ecateri-'
că o mame canti înroşeşte saliva planta „Mulut- nei Maslova, care ea însăşi con
sanitari din rîndurile lor dar gă la spitalul § Meia” cum o numesc cei din tri stituie o apărare şi 2) apărarea
bul cimpo. propriu zisă. Rolul apărării a
aceştia pot vindeca cel mult din Mianşî. După tate de argint fost foarte greu datorită faptu
Cînd încercăm să-l fotogra lui că acuzarea a fost extrem
o rană neînsemnată, 6 răceală. 16 zile el s-ia vindecat, iar la Reportaj din R. P. Chineză provinciei Iunnian din oare aceş fiem pe Mei Ho-la, acesta îşi de abilă şi a găsit vinovăţii a-
fereşte faţa şi fuge rîzînd. O-
Dacă doi tineri vor să se căsă înapoiere a regretat mult ucide de DINU HERVIAN tia să-şi facă tradiţionalele lor prindu-se în fata casei, el a în colo unde, de fapt, nu a exis-
torească, trebuie să aibă învoi rea celor două vite. podoabe. Am găsit puse în vîn- ceput să schiţeze un dans ritmat faŢ nici una. Totuşi, avocatul
rea prealabilă a Saguanului corespondentul „Agerpres" la Pekin zare în mai toate magazinele ou sabia. Dar l-a luat responsa apărării N. Cavalu ă susţinut
bilul centrului de mînă şi l-ia de iaşia mianieră cauza E-
(,‘,Mjedu” în limba naţionalităţii Oamenii încep de orez, adică 705 kg, precum meile lor să nu muncească pe din oraşele şi localităţile pro caterinei Maslova, îneît, spre
cimpo) care este şeful triburi şi 87 iuani în bani. vinciei, cele mai variate genuri adus înapoi. Oarecum neliniştit sfîrşit, glasul apărării s-a,
lor, precum şi aprobafea vra să înţeleagă viaţa ogor. Erau convinşi că dacă fe de podoabe metalice. In 1956, încă, el se supune şi se pozea transformat într-o puternică a-
ciului şi a părinţilor. Vraciul ă- La sfîrşitul lui noiembrie meile ar ieşi Ia cîmp cineva din nici o familie n-a fost lipsită de ouzare împotriva societăţii bur
runcă două fructe: dacă se ni Oamenii îşi schimbă traiul şi 1955, cînd a fost organizat aici familie urma să moară. Acum ză. Probabil peste cîtăva vreme, gheze în care a trăit Ecaterina
mereşte ca fructele să cadă în mentalitatea văzînd cu ochii. centrul de cultură, oamenii din lucrurile s-au schimbat. Femeile grînele necesare. Statul a furni Maslova.
Facem cunoştinţă cu patru fete, tribul cimpo se temeau de cele ies şi ele la munca cîmpului iar zat subsistenţa pentru restul a- aşa cum şi-a dorit o sabie şi a
aceeaşi poziţie, tinerii se pot că care au învăfat carte la cursu ce se vor întîmpla în munţii lor. bărbaţii le ajută la treburile nului. Ei şi-au putut face în căpătat-o abia după ce a pără S-a dat cuvîntul apoi acuza
sători, altfel nu. La căsătorie se rile de alfabetizare ale centru casnice. Se calculează venitul 1956 haine şi încălţăminte, pe sit viaţa nomadă şi a devenit tei Ecaterina Maslova, '(Polak
aduc de asemenea jertfe de vi lui. Una trebuia să parcurgă o Pentru a împrăştia teama oa după orele de muncă prestate. care nu le-au avut niciodată în Ecaterina), care şi-a arătat
mare distantă pentru a ajunge menilor au fost organizate vi Piaţa egală se face azi numai trecut. membru al acestui colectiv da nevinovăţia ei, după care
te duhurilor. Vitele ce urmează la cursuri. Fetele acestea s-au zite în cooperativele din jurul pe baza muncii egale. producţie, încă de tip inferior, Curtea s-a retras în deliberare.
a fi sacrificate, sînt cerute de legat cu mare dragoste de mun oraşului Kunmin. Oamenii au Drumul minunat el va face parte din aceeaşi coo Ecaterina Maslova, după deli
părinţii fetei din partea ginere ca ce se desfăşoară aici. început să-şi dea seama că tra O dificultate importantă a fost perativă, transformată atunci în berare, a fost achitată şi s-a
lui. iul lor se deosebeşte mult de cel neştiinfa de carte. Naţionalita care duce spre socialism cooperativă socialistă; va şti condamnat societatea burghe
Miao Fa-jun ne vorbeşte des pe care-1 duc oamenii din aces tea cimpo nu avea o scriere carte, va deschide ochii' şi mai ză coruptă şi plină de racile, a
în ultima vreme, unii au în pre Mei Ho-la, flăcăul rezemat te cooperative. proprie, ci doar un dialect vor Cînd plecăm de la Centrul de larg asupra lumii şi poate îşi va cărei victimă a fost Maslova.
ceput să înfeleaga ce păgubi cu cotul de umărul lui. Acesta bit. Socialismul însă nu poate Cultură din Santaişan, soarele e dori un apart fotografic ca aces A fost condamnat de asemenea
toare este uciderea animalelor rătăcea înainte prin munţi, gol Greutăţile mceputuîm fi construit fără ştiinţă de car la asfinţit. Se vede mare şi ro ta de oare azi se teme. Viaţa prinţul Nehliudov, care a zvîr-
de muncă. Adesea, ei sacrifică şi flămînd. N-avea nici măcar te. Să luăm numai faptul că în şu, prăbuşit printre bălăriile nouă în care a păşit, drumul lit în braţele prostituţiei pe e-
sabie, ceea ce aici este dovada şi primele succese cooperativă n-avea cine fine so junglei ce ne înconjoară. Mei spre socialism, trebuie să i se roina_ cărţii, a fost condamnată
acum porci sau păsări. Treptat celei mai crunte sărăcii. Cei din cotelile. Azi avem aici patru oa Ho-la, flăcul cu sabie, păşeşte în pară pline de minuni după întu justiţia din acele vremuri. Ast
îşi face loc sentimentul inutili tribul cimpo poartă toţi la brîu A fost greu, ne spune Miao meni, de naţionalitate cimpo ca urma responsabilului centrului, nericul în care a trăit el şi în fel, a luat sfîrşit procesul lite
Fa-jun, să-i cîştigi pe aceşti oa treaga seminţie a sa de secole rar^ pe marginea cărţii „învie--
tăţii şi absurdităţii acestor sa întregi. Mei Ho-la are motive rea de Tolstoi, a cărui amin
tire va rămîne pentru multă
crificii. Este vorba mai ales de săbii lungi, cu care se apără de meni pentru muncă. Erau obiş re pot fine socoteli. Situaţia lor care ne conduce spre potecă. El temeinice să privească cu atîta
aceia care, fiind bolnavi, s-au fiare, şi arcuri cu care trag în nuiţi să stea toată ziua şi să s-a îmbunătăţit mult. Creşte rîde către noi cu gura larg des dragoste şi recunoştinţă spre vreme în mintea auditoriului.
lăsat convinşi să meargă la spi păsări. Acum, Mei Ho-la, care liocezească. Ieşeau la muncă productivitatea muncii şi-şi chisă, cu buzele şi limba vop Miao Fa-jun, solul Partidului
site în roşu. Credeam că e un o- Comunist Chinez care îi îndru D. STA1CU
talul din oraş. Acolo s-au vin ghicind că se vorbeşte despre el doar după amiaza, pentru cîteva pot valorifica incomparabil mai bicei al tribului cimpo să-şi vop mă piaşii către iacest viitor.
decat şi apoi şi-au dat seama zîmbeşte încruntat şi naiv, îşi ceasuri. După organizarea coo (avantajos munca. înainte, dacă sească buzele cu vreo buruiană,
că oamenii pot fi lecuiţi de doc priveşte mîndru sabia pe care perativelor, veneau la muncă duceau o blană de leopard la
şi-a aşezat-o pe genunchi. Anul tîrziu şi pleca devreme. A fost oraş, ei primeau pentru ea cel pentru că toti cei pe care î-am
tori fără a mai aduce jertfe du nevoie de mult timp pentru or mult 2-3 iuani. Acum, vînătodi întîlnit aveau gura înroşită.
hurilor. Responsabilul centrului
trecut, Mei Ho-la a primit de pe ganizarea lor temeinică. Pe de s-au organizat, predau pe loc Responsabilul centrului ne-a ex
ne vorbeşte despre cazul unuia, urma muncii sale la cîmp, 47 lu altă parte era obiceiul ca fe statului blănurile, fără a mai plicat că oamenii de aici mes
pe nume Minkun-dao, care a
