Page 91 - 1957-05

- j— c \ r
B,'.-
/ Huííí*t?oau -
Anul IX. Nr. 765
Tot mai mult metal patriei -
Construirea bazei materi ale a socialismului, presupune asigurarea industriei construc-
jţ toare de maşini cu cantităţi tot mai sporite de metal. Colecti vul Combinatului siderurgic din ,
a Hunedoara, ca cea mai importantă unitate siderurgică din ţară, a înţeles misiunea ce-i re- $
} vine şi şi-a intensificat eforturi le în vederea ducerii ei la bun sfîrşit.
\ Zi de zi, din Combinat pleacă garnituri întregi încărca te cu produse siderurgice. Aces- ,
ţ tea sînt rezultatul întrecerii socialiste, împlinirea angajament elor şi, totodată, răspunsul an-
J ticipat dat chemării reşiţenilor.
Fontă
Colectivul furnalelor I, II şi
IV din Combinatul siderurgic
Hunedoara, prin rezultatele deo­
sebite obţinute în ultimul timp
pe linia îndeplinirii planului de
producţie, şi-ia cîştigat o bine
meritată reputaţie.
Lună de lună, planul de pro­
ducţie a fost depăşit. In luna mai,
fumaliştii, însufleţiţi de angaja­
mentele luate prin chemarea la
întrecere către toate întreprin­
derile din regiune, şi-au inten­
sificat eforturile şi au obţinut
realizări deosebite pe linie de
producţie.
Astfel, în 27 de zile, ei au
reuşit să dea peste plan 584
tone fontă. Dintre echipele de
furnalişti, în fruntea întrecerii
s-au situat cele conduse de prim
BRIGADA NOASTRĂ
a realizat
N-aş putea spune că înainte cîş-
tigam puţin. Ce-i drept, cînd aveam
depăşiri de plan, eu cîştigam, de
pildă, pînă la 2.400, minerii din bri­
gadă 2 .0 00 —2 .20 0 , ajutorii de mi­ lor de muncă în abataj, s-a propus
neri 2.000, iar vagonetarii 1.400—
1.500 lei. Totuşi, după prima lună
de la experimentarea sistemului de
salarizare îmbunătăţit, cîştigurilc
noastre au sporit mult. Aşa se face
că minerii au ajuns să cîştige 3.000
lei de cap, ajutorii de mineri a-
proape de această sumă, iar vago­
netarii peste 2.000 lei. In medie,
câştigurile au crescut cu 7—800 lei
pe fiecare membru al brigăzii.
Pe luna aprilie, brigada noastră
a lucrat într-un abataj frontal, din
cadrul sectorului IV de tineret al
tninei Vulcan. Ei bine, cîştigurilc
frumoase realizate în brigadă nu ar
fi fost posibile dacă nu s-ar fi pus
în aplicare unele propuneri preţioa­
se făcute de membrii brigăzii, cu
ocazia micilor consfătuiri ţinute pe
tema experimentării sistemului de
salarizare îmbunătăţit.
Printre cei care au venit cu pro­
puneri se numără minerul Ioan
Tiucă şi Vasile Damian, doi dintre
cei mai buni membri ai brigăzii.
Astfel, ei aii propus ca întotdeauna,
la terminarea schimbului, să se la­
Ce şi-au program at pentru vacanţă
Intr-o adunare pionierească,
ţinută cu pionierii celor 7 şco­
li elementare din raza comunei
Strei-Sîngeorgiu, raionul Hu­
nedoara, s-a programat ca în
vacanţa de vară, un număr de
100 de pionieri şi şcolari, îm­
preună cu oadrele didactice, să
DECORAT
cu M edalia M uncii
V1DIN OPREA
lăcăluş ia întreprinderea carboniferă
Tebea
»la ;
Joi 30 mai 1957
furnaliştii Alexandru Uţiu, Iile
Mîtcă, Avram Culda, cu o de­
păşire de plan de peste 22 la
sută şi cele conduse de Ioan
Chiroşca şi Ioan Iacob, cu o
depăşire de plan de 21 procente.
Oţel
De la furnale, oalele de fontă
iau drumul oţelăriei Martin.
Aici, aceeaşi însufleţire în mun­
că, aceleaşi rezultate. In 27 de
zile, oţelarii au reuşit să dea
peste plan nu mai puţin decît
561 tone de oţel.
Şi aici, ca şi la furnale, prin
realizări deosebite, numele unor
primi oţelari s-au făcut eviden­
ţiate. Este vorba de prim topi­
torii Dumitru Şerban, Avram
Opriş, Ioan Miculic şi Vasile
Bîrz, care şi-au depăşit planul
cu 13,9, 9, 6,7 şi respectiv 2 la
sută.
csporite
se front deschis, ca schimbul urmă­
tor să poată lucra în plin.
In vederea îmbunătăţirii condiţii­
să fie înlocuite lămpile tip „Wolf”,
cu lămpi electrice, lucru care de alt­
fel a fost tradus imediat în viaţă.
Tot în urma propunerilor făcule, ni
s-a instalat un troliu pentru mate­
rialul lemnos.
Mai sînt şi unele propuneri care
sînt încă în studiu. Bunăoară, s-a
propus ca materialul lemnos să fie
şorolit înainte de a fi introdus în
abataj.
Personal, eu am propus ca, pen­
tru stimularea luptei pentru calita­
te, şistul să se plătească la acelaşi
preţ cu cărbunele. Rămîne de vă­
zut însă în ce măsură vor fi găsite
juste de către conducerea sectorului
propunerile noastre. Oricum, propu­
nerile făcute cu ocazia experimen­
tării sistemului de salarizare îmbu­
nătăţit, sînt în măsură să îmbună­
tăţească munca în abataje, să ducă
la o producţie şi o productivitate
sporită şi în acelaşi timp să ne asi­
gurăm cîştiguri sporite.
GH. 1VAŞCAN
şeful unei brigăzi de tineret
de la sectorul IV — tineret
al minei Vulcan
facă excursii pe următoarele iti­
nerarii: Chiti d-Boşorod-Luncan i-
peştera Cioclovina, apoi Chitid-
Strei-Ohaba-turbina electrică din
Strei-Sîngeorgiu — uzina „Vic­
toria” Călău — gospodăria a-
gricolă de stat din Strei.
Tot pentru vacanţă s-au pro­
gramat focuri de tabără, jocuri
sportive, adunatul spicelor, în­
treţinerea lotului experimental,
etc.
ION MARINESCG
corespondent
PETRU .MUNTEANU
turnător la U. M. Cugir
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Laminate
Lingourile încă roşii, sînt în­
cărcate de către maoaralele-con-
solă pe nişte platforme şi după
o scurtă plimbare prin curtea
combinatului ajung în hala la-
minoarelor.-
Aici, prin trecerea succesivă
printre cilindrii laminorului, ele
se subţiază şi, sub forma unor
bare, iau drumul industriei pre­
lucrătoare. In 27 de zile, lami-
natorii de aici au dat 928 tone
laminate mai mult decît pre­
vedea planul. Fruntaş pe secţie
s-a situat schimbul condus de
maistrul Gheorghe Andrăşescu
cu 538 tone de laminate peste
plan, urmat de schimbul condus
de Ioan Trifu, cu 359 tone pes­
te plan.
Schimb de experienţă
în aplicarea
metodei Fslipov
In urmă cu cîteva zile, la fur­
nalele din Călan, din iniţiativa
comitetului de secţie, s-a orga­
nizat un interesant schimb de
experienţă între furnalişti, în ce
priveşte aplicarea metodei Fili-
pov.
Referatul prezentat de ing.
Ioan Stoicoi, a expus în amă­
nunţime această metodă. Pe
marginea expunerii au avut loc
discuţii însufleţite. S-a trecut a-
poi la expunerea practică a me­
todei pe faze de operaţiuni, ex­
punere făcută de prim-furnalişlii
Eronim Forai şi Ioan Crişan, de
cochilurul Cornel Pcpescu şi în­
cărcătorul Ladislau Bosorel.
Schimbul de experienţă a fost
deosebit de bogat în învăţămin­
te şi s-a bucurat de un bine
meritat succes.
IOSIF CRAŞCA
corespondent zervor etc. Mă gîndeani cit timp pre­
ELAN TINERESC
Cu fiecare zi cc trece, tot mai
apropiată este ziua în care va
începe marea sărbătoare a tine­
reţii. „FESTIVALUL MON­
DIAL AL TINERETULUI ŞI
STUDENŢILOR DE LA MOS­
COVA”.
Dornici de a întîmpina aşa
cum se cuvine această sărbă­
toare, tinerii ceferişti din com­
plexul C.F.R. Simeria, obţin
succese frumoase în activitatea
•lor.
In timpul lib'cr tinerii de la
depou au amenajat, prin mun­
că voluntară un teren de volei.
Utemiştii de la reviziile de
vagoane Simoria-Triaj au făcut
46 ore muncă voluntară pentru
repararea diferitelor tipuri de
vagoane pentru a putea fi puse
PETRU PILEA
miner la exploatarea t.onea
4 pagini 20 bani
-m mfmu mt - E M m m E E H H fnmma
1%sa.f..e... i&i
aaamas:
E S J jB p lS ! -
" CW*-
xş.-JvXv:.-
Calitatea produselor livrate de fabrica „Simion Bărnuţiu" din Sebeş,
depinde şi de felul cum lucrează muncitorii de la sectorul tăbăcărie-tinisaj.
Tov. Cornel Lazăr, care lucrează la maşina de şlefuit, în clişeu, pe
lingă depăşirea regulată a normei de producţie, asigură o calitate cores­
punzătoare materiei prim pe care o prelucrează.
In vizită la u n parc
de m aşini
Plouase multe zile la şir, şl dru­
murile de acces din Combinai se
desfundaseră, Lîngă Sectorul Montaj
al I.C.S.H.-ului, prin balta de nămol
din drum, un „Zis“ lucra cu toată
puterea nervoasă a motorului, să trea­
că mai departe sub strunirea ambi­
ţioasă a şoferului. Uitîndii-mă, mi-a
revenit vechea dorinţă de a vizita
parcul de maşini şi a doua zi dimi­
neaţă am pornit pe poarta garajului
de la I.C.S.H, Era prima zi care se
arăta să fie senină şi însorită din ul­
timul timp.
De departe m-a primit sforăitul şi
claxonatul insistent al motoarelor şi
de pe poarta parcului izvorau sume­
denie de maşini, luind-o spre stingă
sau spre drepta, spre locurile de
transport. Apropiindu-mă de birou,
‘întilnesc pe adjunctul şefului de sector regulă". Ii lipseau valvolină, acidul
Ioan Raliu, supraveghind plecarea
'maşinilor.
In biroul lui, şeful de tură, Ion
Gavritâ, distribuia foile de parcurs,
aranjate pe tipuri de maşini, iar con­
ducătorii auto semnau borderouri în
care era consemnată ora ieşirii din
garaj, cantitatea de benzină din re­
ţios se pierde în fiecare dimineaţă,
dar mai Urziţi am observat că
iotul a decurs grozav de repede,
încă nu ştiam că adele maşinilor
fuseseră lucrate de şeful de tură peste
noapte, pe baza planificării de maşini
la locurile de muncă, întocmite din
timp.
In curie, pe porţile deschise ale
în circulaţie şi trimise pentru
încărcare cu mărfuri. Mecanicul
utemist Gh. Istrate de pe loco­
motiva 50.474 din depoul C.F.R.
Simeria, înfrebuinţînd raţional
locomotiva, a reuşi! să remor­
cheze trenuri cu tonaj sporit şi
s-o menţină în perfectă stare de
funcţionare, realizînd o econo­
mie de combustibil pe luna a-
prilie de 22,4 tone. De la 1 fe­
bruarie şi pînă la 30 aprilie a
lăcut o economie de combustibil
de 54,4 tone.
IOAN HADADE
corespondent
MAI MULT MINEREU
„Vom da furnalelor din Hu­ in viaţă şi aplicate.
nedoara minereu peste plan”. — Şi care din acestea cre-
Acestea au fost. cuvintele ce se dsţi că sînt mai importante,
auzeau în rîndurile tineretului mai avantajoase din punct de
minei din Ghelar, ir. cinstea vedere economic 2 — am în­
măreţei zile a festivalului.
In cadrul exploatării miniere
Ghelar s-au organizat întreceri
între brigăzile de tineret, .„pen­
tru cea mai mare productivi­
tate”.
Astfel, tinerii din brigada 64
au dat peste plan 242 tone mi­
nereu, cea condusă de Ionică
Drăgan a realizat 118 tone pes­
te pian, iar brigada lui Nicolae
Bucureşteanu 330 tone minereu.
In cursul trimestrului I şi în
prima jumătate a trimestrului
II, tinerii mineri au dat în total
peste plan 763 tone minereu.
Pe iîngă frumoasele rezultate
obţinute în producţie, sub di­
recta îndrumare a comitetului
de partid — tinerelul exploată­ era necesar să fie încălzite în­
rii miniere Ghelar participă ac­
tiv şi la formaţiile artistico-cul-
turale cc s-au organizat în ca­
drul clubului „Nicolae Bălces
c u ” , DAN CLEMENT forlului la care era supus
corespondent
Realizate pentru prima dată în ţară
ÂOOOO<x>OO>txx><xxxxxx>
I CLUJ. Constructorii de zent în uzină se experimen­ „Tehnofrig“ va mai fabrica
o maşini şi utilaje de la uzi- tează agregatul de răcit lap­ pompe de vid pentru fabrici­
% na „Tehnofrig“ din Cluj au te. Acest agregat, fabricat le de conserve. Sc va proiec­
g fabricat de curînd noi agre- pentru prima oară în ţară, are ta şi executa o vană vertica­
o gate de mare productivitate o capacitate de 2.000 litri. In lă pentru smîntînă, o maşi­
pentru întreprinderile indus­ cursul acestei luni se va ter­ nă automată de spălat bi­
triei alimentare. Spre fabri­ mina şi construcţia primei doanele de lapte, un valtz
cile alimentare din ţară au maşini pentru determinarea e- pentru frămîntat brînza şi un
fost expediate primele prese
mecanice de ulei cu o capaci-
g tate de 300 kg pe oră. In pre-
oooooooooooooo
C^fl
$ 4ß
garajalui ieşeau alie şi alte niaştnt, în
huruit înfundat: „Tatre", „Zis-uri",
„Skode", „Steaguri roşii" şi „Dam-
pere". O „latră" cu motorul mai nă­
bădăios, nu voia să pornească şi era
iîrîtă de un „cuc”, cum î i ' zic şo­
ferii „Dumper"-iiiui.
Lîngă poarta din dreapta, maiştrii
de schimb Ştefan Silvestru şi Fia-
viu Balaş fac controlul maşinilor şi
a felului cum sînt întreţinute. Cu un
zimbet de mulţumire şi mîndrie şo­
ferul Ştefan Iacob tocmai ambreia
„Tatra“ lui. Maşina lui fusese găsită
în perfectă stare, ca întotdeauna. Dar
alături, şoferul Gheorghe Paşteu, pe
un camion „Steagul roşu", manevra
cu minte, ca să întoarcă maşina îna­
poi pe rampa de spălare. „Nu esie in
de la baterii, era murdărie în cabină
şi un cirlig de oblon rupt. Ochiului
atent al maistrului nu i-a scăpat. Ştia
el oare şoferul că astăzi tocmai ei va
fi controlat ?
Deşi plouase mult şt pe traseu e
mult noroi, dimineaţa, la ieşire, ma­
şinile erau toate spălate şi gresaie.
Se vede că echipa de întreţinere de
la rampa de spălat lucrase conştiin­
cios.
Arătătoarele ceasului de poniaj ară­
tau orele 7. Parcul s-a golii. Maşinile
au plecat. In parc au rămas doar
mecanicii de Ia întreţinere, echipa de
vulcanizaiori şi şeful de fură. Func­
ţionara Maria Bute, întocmeşte note­
le de comandă, pentru intrarea ma­
şinilor in reparaţie ia ateliere.
însoţesc pe şeful de sector ingi-
,. ncrul Zoltan Schmuck, şi pe acijune-
C. S. materialele documentare complcclcază cunoştinţele.
In slujba progresului tehnic
Modul cum a fost întîmpinat
Congresul A.S I.T. de inovato­
rii. de la U.R.U.M. Petroşani,
l-am aflat de la şeful Cabine­
tului tehnic al acestei întreprin­
deri, tov. ing. Crăciun.
— Inovatorii noştri şi-au in­
tensificat în ultimul timp acti­
vitatea creatoare, prezentînd vetz, maistru, au reuşit să re­ sântei.
mai multe propuneri, dintre
care 12 au fost deja traduse
trebat.
— In general, toate sînt im­
portante şi avantajoase, dar
dacă vreţi, puteţi să notaţi pe
cele care le-am considerat noi
ca fiind cele mai rentabile.
A luat apoi un dosar, două,
trei, le-a frunzărit şi mi-a pro­
pus să-mi notez in carnet pri­
ma inovaţie:
Maşină de confecţionat
arcuri spirale
Era anevoioasă confecţiona­
rea arcurilor spirale la strung.
Re lîngă faptul că necesita un
timp îndelungat de prelucrare,
tre timp cu ajutorul unui .apa­
rat de sudură. De multe ori,
din cauza durităţii lor şi a e-
strungul, acestuia din urmă i
OOOOOOOOOOOvOOOO /OOOOOOC /OO X> ;OvOOCK>C'C COOOOi>
Iasticităţii tutunului, care se
compresor cu două etaje, pen­
va trimite institutului de cer­ tru minus 50 grade Celsius.
cetări alimentare. Pentru a-
celaşi institut se mai constru­ Majoritatea noilor maşini
şi agregate proiectate şi rea
ieşte un uscător cu raze in- lizate la uzina clujeană „Teh­
fraroşii pentru uscatul legu­ nofrig“ sînt fabricate pentru
melor şi fructelor. prima dată in ţară.
In cursul acestui an, uzina (Agerpres) <*>
ŞOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC»
A TREIA M A Ş IN Ă DE Ş A R J A S E
 INTRAT IN F U N C Ţ IU N E
In cadrul uzinei cocso- întregime din Uniunea So­ IlI-a, maşina UI-a de
chimice de la Combinatul vietică. Ea cîntăreşte 312 şarjare, împreună cu ce­
siderurgic din Hunedoara, tone, este echipată cu 22 lelalte două, vor deservi
s-a terminal de montat şi motoare electrice şi două bateriile care funcţionea­
a intrat în funcţiune cea compresoare de aer pen­ ză in prezent.
de-a IlI-a maşină de sar­ tru comenzi pneumatice. In montarea şi darea
jare. Noua maşină de Numai utilajul electric in funcţiune a acestei
şarjare comprimă, bătăto­ cîntăreşte peste 12 tone. maşini, alături de con­
reşte şi încarcă în cup­ Deschiderea căii de rulare structorii de la I.C.S.
toarele baterieij în 24 ore, din faţa bateriilor, în ve­ Hunedoara, o contribuţie
cca. 700 tone cărbune. derea alimentării cuptoa­ importantă a adus-o un
Ea execută de aseme­ relor, este de 10 m, iar colectiv de moniori de.
nea deschiderea şi scoate­ înălţimea maşinii trece de Ia uzinele „23 August”
rea automată a uşilor de 15 m. din Capitală, sub condu*
la cuptoarele bateriilor de La 17 mai, maşina a cerea inginerului Alexan­
cocs şi descarcă cocsul intrat în rodaj, incărcind dru Zsigmond. S-au evi­
din cuptoare la sfîrşitul prima şarjă de cărbune. denţiat echipele conduse de,
arderii. Această maşină După un rodaj de cîteva comuniştii Mihai lehini
este condusă din cabina zile, începînd cu ziua de şi Gheorghe Galii, pre­
de comandă, de un sin­ 28 mai, maşina de şarja­ cum şi brigada de elec­
re lucrează cu întreaga tricieni, condusă de irig,
gur om.
ei capacitate. Pînă la ter­ Nicolae Fernea de la
Cea de a IlI-a maşină minarea şi intrarea în I.C.S. Hunedoara.
de şarjare este adusă in funcţiune a bateriei a A. ZAHARIA
In cinstea zilei de I Iunie
La Casa pionierilor din Deva munca minerilor, din trecut şi de
s-au obţinut realizări frumoase azi. Tot în aceste zile, bibliote­
in cinstea zilei de 1 Iunie. Ast­ ca centrată a organizat o seară
fel. pionierii şi elevii din şcolile de basm şi s-a>• făcut viziona­
din Deva, fiind îndrumaţi de rea diafilmelo'r ...Voinicelul" rşi
către comitetul orăşenesc UTM,
au amenajat frumosul parc al ..Scufiţa roşie".
Casei pionierilor. Cu acest pri­ La cercurile de ştiinţe natu­
rale, geografie, lucru de mină
lej s-au distins în muncă pionie­
şi altele, s-au expus diferite ma­
rii Ion Poliac, Mircea Sasov,
teriale lucrate in aceste cercuri.
Ioan Guran şi alţii.
Din cadrul cercului de crea­
Zilele trecute, in cadrul acti­
vităţii politice de masă, minerul ţie literară s-au trimis lucrări
fruntaş. I. Şerban, le-a vorbit pio­ şi scrisori pionierilor şi elevilor
din alte ţări.
nierilor şi elevilor despre viaţa şi
EUGENIA RUSU
APLICÎND CELE ÎNVĂŢATE LA TEORIE
Pentru o mai bună însuşire a lecţiei predate, experienţele practice şi
IN CLIŞEU: Directorul Şcolii elementare de 7 ani, din A/y?du de
Sus, profesorul Ghenadie Circo, explică unui grup de elevi romini şi ger­
mani rezultatele unei altoirii
se rupeau pinioanele şi în con­ rare sînt foarte uşor inflamabile.
secinţă. era scos din uz pînă Locomotivele de mină tip .,23
la repararea lui. Ce era de fă­ August" favorizau oarecum a-
cut in cazul de faţă? Trebuia cest lucru, pe considerentul că
găsit un mijloc mai rentabil erau pornite cu ajutorul unui
pentru confecţionarea lor. Şi motoraş auxiliar cu benzină, ce
intr-adevăr, inovatorii Şofronic era aşezat pe ele, iar pe ţevile
Sîrbu, inginer, şi Victor Ora- ie eşapament ieşeau adeseori
zolve această problemă, bine­ Inovatorii au înlocuit motora­
înţeles după frămîntări şi expe­ şul cu benzină printr-un mo­
rienţe repetate, prin confecţio­ toraş cu aer comprimat, care a
narea unei maşini, speciale de fost montat direct ta reţea. La
confecţionat arcuri spirale. Ma­ ţeava de eşapament s-a adap­
şina consiă dintr-un motor cu tat o pompă de infecţie, care
reductor de viteze, două dor- stinge toate scînteiic ce încear­
nuri-matriţe (unul conducător că să se strecoare pc eşapa­
şi altul condus), precum şi ca­ ment. in acest fel se înlătură
nale cu un anumit pas al ar­ definitiv eventualele incendii re.
cului spiral. ar putea fi provocate de scin-
fcile ce mai scăpau din ciad în
Dacă înainte vreme, pentru cînd din pîntecele locomotivei.
confecţionarea unui arc Ia
strung necesitau 40 de minute, Recondiţîonarea
pentru această operaţie, ia noua cilindrilor de motoare
maşină, sînt necesare doar 5 mi­
nute. O rezolvare mai fericită a Diesel
problemei nici că se putea.
Aşa se intitulează inovaţia
Modificări maistrului Edmund Strauss. Ce-i
la locomotivele de mină drept, şi pînă acum, s-au mai
recondiţionat cilindrii de mo­
tip „23 August“ toare Diesel, dar procedeul ve­
chi la strung era îndelungat,
Este cea de a doua inovaţie, costisitor şi cerca o mină de lu­
a cărui autori sînt inovatorii M. cru de înaltă calificare.
Ciumac, inginer, şi Petru Voi-
na, maistru. Tovarăşul Strauss foloseşte
Se ştie doar că in subteran e- GH. ZAMFIRESCU
xistă metan şi praf de cărbune,
m