Page 92 - 1957-05

Pag. 2
Oii Iii
iO S T ilf ŞCOLAR
In condiţiile create de puterea populară, elevii din şcoli îşi însuşesc,1
<temeinic, cunoştinţe mereu mai largi, O muncă susţinută se. desfăşoară
'!în această direcţie şi la Şcoala proje sională din Hunedoara,
'r ~ ' A i * «S *fPj ':
.¦M ş â ^ w p W t t i ....
¦ ¦ ¦ f IJi i IM »
S,RPk
». s®
••'¦' Vm/. m•*m•>'Y-y- . ; >X;;v
•*V<T» |
In clişee: T. Ele-
vii clasei l-a E, în A
timpul unei ore de w
studiu. Ei sînt cu ^
grijă îndrumaţi şi â
controlaţi de profe- fa
soara Maria Stă
nescu.
După orele de &
învăţătură, un te- (},
ren de sport e a
mult căutat de e- w
levi. După cum se ^
vede în clişeul nr. 'X
2 , la Şcoala pro-
fesionaiă din Hu­
nedoara se fa c ' ul­
timele lucrări pen­
tru amenajarea lui.
Activitate rod­
nică se depune şi
în orele de gim- (<j
nastică. Elevele %
clasei I-a M, ur- v;
i¦ m H l aH i HM i mărind pe una din
colegele lor, cum
execută un exerci­
ţiu la bare para­
lele (clişeul nr. 3).
PRIMELE SUCCESE
de dansuri din Beriu, Brigada
artistică de agitaţie din Căstău,
In cinstea festivalului regio­ solistul vocal Florin Feneşam din
nal al tineretului s-a defăşurat Orăştioara de Jos şi cimpoierul
zilele trecute în sala căminului
cultural din comuna Beriu, r a ­ Adiam Şendreseu din Beriu.
In cadrul concursului „poezie,
ionul Orăştie, concursul echipe­
cîntec, joc” al pionierilor şi şco­
lor artistice ale căminelor cul­ larilor, s-au clasat pentru faza
turale şi faza comunală a festi­
valului „poezie, cîntec, joc”, al raională : corul, soliştii şi dan­
pionierilor şi şcolarilor. satorii şcolii elementare din
In faja numeroşilor specta­ Orăştioara de Jos, echipa de
tori, au prezentat program e: e- diansui şi recitatorii şcolii ele­
chipele artistice ale căminelor mentare din Căstău.
culturale din Orăştioara de Jos, Cei clasaţi pe locul I ta faza
Beriu şi Brigada artistică de a- comunală, se pregătesc cu in­
gitatie din satul Căstău. tensitate pentru festivalul raio­
Pentru faza raională s-au cla­ nal. I. MOGA
sat : corul căminului cultural corespondent
din Orăştioara de Jos, echipa
Ploile căzute în ultima vre­ nilor, iar pămîntul pierduse u-
me, favorizînd înmulţirea buru­
ienilor şi bătătorirea pământului mezeala.
au pus în fata oamenilor mun­ Pentru a executa prăşitul in­
cii din agricultură ca o sarcină
de primă urgenţa executarea tr-un timp scurt şi cît mal des,
prăşitului. Dacă am executa ori de cîte ori au apărut buru­
prăşitul numai cu sapa, marile ieni sau solul prinde scoarţă,
suprafeţe însămânţate în primă­ este necesar ca lucrările de pră­
vara aceasta cu plante prăşi- şit să fie mecanizate într-o mă­
toare şi în primul rînd cu po­ sură cît mai însemnată.
rumb nu ar putea fi prăşite la
timp şi ori de cîte ori este ne­ Cu un cultivator tras de trac­
voie. tor se pot prăşi între rînduri
cîte 12 hectarfe pe zi. Aceasta
Prăşitul este o lucrare care înseamnă că la fiecare hectar,
cere multe braţe de muncă toc­ se pol economisi 4—5 braţe de
mai în timpul cînd în toate gos­
podăriile agricole trebuie făcute muncă, iar într-o zi de lucru,
urgent şi multe ialte lucrări. Un cu-ajutorul unui singur cultiva­
om prăşeşte cu sapa circa 12
ari pe zi. Pentru prăşitul unui tor se economiseşte munca a
hectar este nevoie de 8—9 oa­ 48—50 oameni.
meni care fac o muncă grea şi
obositoare. De multe ori nu sînt Bune rezultate se pot obţine
destule braţe de muncă, iar lu­ şi dacă prăşitul se face cu aju­
crarea întîrzie, ceea ce duce la torul prăsitoarelor trase de vite.
îmburuienarea culturilor. O singură p răsito are. poale
prăşi între rînduri cîte 2 hectare
îndeosebi în gospodăriile de pe zi, economisind astfel munca
stat şi în gospodăriile colective,
care au de prăşit într-un timp a şase oameni.
foarte scurt sute de hectare, es­ Un alt avantaj al prăşitului
te greu -să se asigure dintr-o
mecanic este că asigură o lu­
dată atîtea braţe de muncă cîte crare de bună calitate. La pră­
şitul cu cultivatorul sau cu pră-
ar fi necesare prăşitului. De a- şitoarea, pămîntul este afînat în
mod egal pe toată suprafaţa
ceea anii trecuţi, în unele gos­ dintre rînduri, în timp ce la
prăşitul cu sapa nu se poate
podării de stat, prăşitul porum­ realiza o afînare uniformă. De
asemenea, cînd terenul este îm
bului s-a făcut cu întîrziere, buruienii tare, cultivatorul,poa­
te fi prevăzut cu cuţite de ex-
cînd plantele erau îngălbenite
tirpator care pătrund mai uşor
şi chircite de mulţimea Buruie­ la adîncimea necesară spre a
stîrpi toate buruienile.
Datorită faptului că a folosit
Cr> .<-.P i DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 765
Pentru' ziua copilului TALENTELE SIDERURGIŞTILOR
Ca şi în anii trecuţi, anul a- legii lor invitaţi la Festival di­
cesta ziua de 1 Iunie, constituie ferite daruri prieteneşti. — Note de vizitator —
un prilej de. noi bucurii pentru Prin grija comisiilor de fe­ Intr-una din după amiezele trecu­ mitetulul de întreprindere, din dorin­ nant, este portretul şi natura moartă.
copiii din ţara noastră. mei din comunele Ilia, Lăpuşnic te, atras de afişul modest care a- ţa de a menţine o mai strînsă legă­
şi Brănişca din raionul Ilia, au nunţa deschiderea expoziţiei perma­ tură cu marele public, ce nu avea Mi-a plăcut îndeosebi portretul în
In întreprinderi, în şcoli, in­ fost confecţionate numeroase o- nente, organizată de cercul de artă acces în atelier decît cu ocazia ex­ cărbune intitulat „Portretul unui tî-
stituţii ca şi la sate se jac in­ biecte pentru copii, care vor fi plastică de pe lîngă comitetul de în­ poziţiilor anuale. La expoziţia per­ năr”, lucrat de Vaier Ionescu, elev
tense pregătiri în cinstea zilei predate spitalului din Ilia. treprindere al Combinatului siderur­ manentă, expunerile încep cu încer­ de liceu. Portretul în cărbune este
internaţionale a copilului. gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune­ cările artistice ale miniaturarilor artişti foarte expresiv şi exprimat cu multă
In oraşul şi regiunea Cons­ doara, am intrat să o vizitez. „micuţi ca vîrstă, dar mari ca ta­ sobrietate. Ca peisaj, atrage cel in­
La Hunedoara, în centrul ora­ tanţa în cinstea zilei internaţio­ lent, unii, măsuraţi cu etalonul, ta- titulat „In sat”, prezentat de Fran-
şului nou se amenajează un so­ nală a copilului, unităţile co­ In sala expoziţiei, lumina amurgu­ cisc Bartok, care impresionează prin
lar pentru copii.
In oraşele Lupeni şi Petroşani merciale s-au aprovizionat cu lui se cernea domol prin perdelele lent-tehnică, au chiar 20 de ani“, îmi tonalitatea de gîndire foarte unitară,
cu sprijinul comisiilor de femei un bogat sortiment de articole geamurilor, luminînd familiar şi plă­ spune zîmbind cu duioşie la adresa prin tehnica liberă şl degajată.
cut. Culorile tablourilor expuse pe micuţilor, responsabilul cercului. Şi e
au fost organizate bazare cu pentru copii. Magazinele de pro­ pereţi, căpătau nuanţe interesante. E adevărat. „Peisajul industrial, expus de ele­
îmbrăcăminte pentru copii. Dar duse industriale au primit de o sală obişnuită de lucru a cercului, vul de liceu Constantin Neamţu, redă
evenimentul cel mai însemnat curînd mai mult de două va­ care de două ori pe săptămînă, îşi Vreţi să-l cunoaşteţi pe tovarăşul o schiţă de impresie, compusă fru­
pentru micii locuitori ai Văii goane de jucării, mii de unifor­ pierde aspectul de atelier artistic. Coclitu ? mă întreabă tov. Brandisz. mos, reuşind să elimine amănuntele
şi să păstreze caracterul viu uzinal
Privesc nedumerit. In sală nu era
Jiului îl constituie „Festivalul me din stofă pentru elevi şi ele­ Scaunele şi mesele de lucru sînt date decît un băieţaş de 1 1 — 12 ani, îm­ al peisajului".
copiilor’’, care va avea loc la ve, mii de costumaşe din stofă la o parte, ca şi şevaletele cu pînze brăcat modest. Pe cap cu o şapcă Rudolf Schweigkofer a prezentat
Petroşani între 1 şi 2 iunie. La şi catifea, peste 10 mii de dife­ în lucru. de elev. „natură moartă". Lucrarea este foar­
L-estival vor fi invitaţi pionieri . rite confecţii de tricotaje, 20 te bogată în culori, cu nuanţele
din Bucureşti, Iaşi, Suceava şi mii de confecţii din mătase, 8 îndatoritor şi amabil, instructorul — Coclitu— se prezintă micuţul. adînc simţite.
şi Tg. Mureş. Pionierii din Va­ mii perechi pantalonaşi de pla­ cercului — Emil Brandisz, conduce Întrebător, mă uit la tov. Brandisz
lea Jiului au pregătit pentru co­ je, şorţuleţe şi altele. vizitatorii. Intr-un moment liber, îmi şl acesta îmi arată lucrările expuse şi Pe lîngă ei, mai expun o serie în­
spune că expoziţia a fost organizată semnate de „artistul” Gheorghe Co­ treagă de amatori, care dau dovadă
de membrii cercului, cu sprijinul co- clitu. Aşa, văd lucrarea intitulată de mult talent, dar care încă n-au
„Nucul din curte” şi o serie întrea­ reuşit să întreacă pe cei de mai sus,
gă de schiţe luate după natură, stu­ datorită faptului că lucrează de mai
dii, crochiuri etc. Lucrările începăto­ puţin timp. Aşa amintim pe minia-
Pe marginea unor constatări rului denotă talent, simţ al culorilor, turistul Eugen Deak, pe Vaier Pîţa,
al proporţiilor şi o deosebită perse­ Tiberiu Costescu, Lucia Dedu şi alţii.
puţine...justificări cu căruiverenţă.
Realizări Discutînd puţin cu Coclitu, aflu că La această expoziţie, participă
pentru prima dată, prezentînd lucră­
e elev în clasa V-a, fiu al portarului ri şi intelectuali, ca dr. Balomir.
de la Şcoala profesională din oraş şi
Intr-o altă parte a sălii, am găsit
I La S.M.T. Orăştie lucrurile au o situaţieinformativă, emisă să fie depozitate sub un aco- | că lucraeză de doi ani în cadrul cer­ „colţul retrospectiv", unde sînt expu­
a mers bine în anul trecut. Pla- de S.M.T., 24 de batoze sînt periş, au fost lăsate afară. A- " cului. La concursul regional de artă se cîteva din lucrările foştilor mem­
| nul de lucru pe brigăzi, pe* încă reparate din toamnă. Rea- semenea cazuri se pot întîlni V plastică, din noiembrie anul trecut, a brii ai cercului. Cele expuse aici, sînt
i maşină agricolă, a fost reali- litatea este' însă, că, nici una şi la batozele reparate. Păr- | luat premiul II. mîndria întregului colectiv. Nicolae Bik-
$ zat. La fel şi la reparaţiile ba- din batozele existente nu a filo lemnoase, deşi s-au mon- f „Şi uite cum am ajuns la cerc” — falvi, Simion Lucaci, Xenia Eraclide,
II Ia tozelor-legători, motoarelor e- fost reparată. In aceeaşi si- tat, nu sînt dale cu vopsea, f îmi spune apoi tînărul artist. Acum Liviu L-ăzărescu şi Ştefan Birtalan,
I lectrice etc. « • tuaţiş se găsesc cele 24 sece- pentru micşorarea penetrabili- | vreo 2 ani, studenţii Institutului de sînt astăzi studenţi ai Institutelor de
Artă au fost găzduiţi la Şcoala pro­
Aceasta s-a petrecut anul rători-legători, care abia acum tătii apei.
A1- trecut. Anul acesta, însă, lu- au intrat la rînd, pentru a fi Nu e mai puţin adevărat că I fesională unde locuiesc şi eu. Intr-o Artă ,iar Ilie Bcca şl Ion Gen, sînt
f crurile s-au schimbat. Buna verificate. şi unele întreprinderi ca: I.C. I zi, unuia dintre ei, Octavian Maxim, elevi la Şcoala medie de artă din
$ gospodărire şi simţul răspun- Justificările sînt pregătite de „Frimu“ din Sinaia. U.M. Cu- a i-am arătat nişte încercări de-ale Cluj. In acest an, din cadrul cercu­
$ derii au făcut loc unei nepă- către conducerea S.M.T. pen- gir, nu respectă cerinţele ^ mele. I-au plăcut. De-atunci s-a ocu­ lui, mai pleacă la institut doi mem­
$ sări condamnabile, oare a a- tru fiecare din lipsurile care S. M. T.-urilor. Atunci cînd a pat de mine şi m-a adus pentru pri­
ma dată aici, la cerc. Studentul .Ma­
p; jj vut drept rezultat scăderea există aci. Nu este remiză, lip- S.M.T. Orăştie le-a solicitat ^ xim a plecat înapoi la Institut, dar, brii : Francisc Bartok şi R. Schwei­
^ păstrăm corespondenţă şi mi-a tri­ gkofer.
h calităţii muncii, scăderea ni- seşte mîna de lucru, nu avem sită de 9 mm i s-a trimis sită ( mis materiale şi vopsele de la Bucu­
( Cercului care a dat atîtea talente
velului generalal S.M.T. p iese!... Ce face conducerea de 7 mm. Unele piese sînt { şi care şi-a creat o tradiţie artistică
. . A .. S.M.T. în situaţia aceasta ? trimise cu dimensiuni care de-
Renunţă la orice iniţiativă şi păşesc stasul cu 3-5 mm. Ca
Maşini lîî ploaie reşti”. în Hunedoara, i se acordă totuşi cam
In toamna anului trecut ba- trece în pasivitate. Au fost ca- atare, asupra finisării piesei ^ „Pe aici a trecut şi pictorul C. puţin sprijin din partea direcţiunii în­
zuri cînd muncitorii calificaţi, trebuie să se revină, ajungîn- ^
a|m pe care une)^e întreprinderi ca: du-se astfel la creşterea pre- t Angheluţă, căutînd subiecte”, — îmi
spune mai apoi tov. Brandisz. „Şi lau­ treprinderii şi din partea comitetului
S M T ş i s - a i n i t i a t repm L U .M . Cugir, Combinatul side- tului de cost. reatului Premiului de Stat i-a plăcut de întreprindere, deşi i se cuvine din
rîvna şi a rămas îneîntat de ta­ plin mai mult ajutor.
rea lor Ideea a fost bună rur2ic Hunedoara î-au trimis S.M.T. Orăştie are create
Aqr riin ' n e fe ric ire a ţinut cit P ^ t r u a sprijini acţiunile premizele pentru a se situa la
iodul “n şira de paie S-au S.M.T., au lăsat lucrul neter- Înălţimea S.M.T.-urilor frun- lentul băiatului, căruia i-a promis Pe cînd am plecat, se înserase şi
luat măsuri organizatorice ca: minai si s-au Întors la unita- taşe. Colectivul de conducere să-l ia la Şcoala medie de artă, după multă vreme m-am gîndit la talen­
formarea Brigăzilor, procura . ţile lor, pentru că nu au a- trebuie să le folosească însă
rea materialului necesar repa- vut condiţii de cazare. Este cu chibzuinţă, să dea dovadă
terminarea celor 7 clase elementare“. tele artiştilor plastici ce vor ajunge
Am privit apoi cele 70 de lucrări să însemne pe şevalet viaţa siderur-
î raţiilor, întocmirea unui plan ^ in esă cunoască conducerea de mai mult interes şi simt f
* de muncă etc. Dar planul a S.M.T. ca a aştepta ca totu Aden răspundere~. ^ expuse pe pereţii sălii, lucrări pre­ giştllor hunedoreni — din sînul că­
rămas plan, brigăzile consti- sa se i?e, . la sine’ ca N. CAZAN zentate de o parte din cei 47 de rora s-au ridicat.
tifle numai pe hîrtie, şi uti- 3 !!, sa v'na sa-ti; creeze con- membri ai cercului. Genul predomi­ C. SOARE
lajul afară sub cerul liber. Ce Mitule, este o atitudine con-
repercursiuni au avut intempe­ damnabilă.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKXXXJOOOOCOOOOOOOOOCOOOOOOCxXX^O ^OO'OOOOOOOOOOCOOOO’OC-OO'
riile din cele trei anotimpuri Ce se întîmpîă acum |Tj
asupra utilajului este lesne de
4: Ajutorarea elevilor slabi la învăţăturăînchipuit. Apa a pătruns prin In urma unor măsurii —
partea lemnoasă şi aceasta a data asta mai categorice ca
1 Putrezit, iar părţile metalice altă dată - la S.M.T. Orăş-» In şcoala p a s i o n a l ă din convingere şi rezultatele nu s-au suspendat pe trimestrul
au ruginit. In situaţia aceasta, tio au început reparaţiile uti- A Cugir s.au !uat 0 serie de mă. întîrzie să se arate. trei o parte din activităţile
sportive, punîndu-se sub su­
gradul de reparaţie a crescut laţului oare ya lucra in cam-o( su.ri pQntru a jutorarea elevilor Studiul individual al elevi­ pravegherea elevului Augustin
lor cu mai puţine cunoştinţe, Mihut. Elevul Bulbucau este
*, considerabil, mărind choltuie- D8 »„m™nodue asutr“fo^st„rŞfor„am.a.f.teo 'bMri- A mai puţin pregătiţi. In perioa- este şi el alt fel organizat în extern şi posedă cunoştinţe in­
Iile pe care S.M.T.-ul trebuie da de recapitulare a materiei, această perioadă: s-au format suficiente, de aceea dirigintele
grupe de studiu alcătuite din clasei a hotărît ca elevul Bul­
| să le facă acum, pentru a rea- cinill-e2’_peaUo_„amAe"n„i1.mbCbu '!ubn Sctbu"‘î aceşti elevi sînt foarte des exa­ 3—4 elevi, avînd un responsa­ bucau să facă orele de medita­
l duce utilajul în stare de func- vînt, s-a pornit lucrul concret, minaţi, dîndu-li-se — cu multă bil bine pregătit, care-i supra­ ţie la şcoală împreună cu ele­
f tionare. Mobilizaţi de comunişti, mun-, răbdare — îndrumările nece­ veghează şi-i îndrumă la ne­ vii interni. Şi această măsură
citorii din S.M.T. se strădu- sare. Pentru acasă, li se dau s-a dovedit utilă.
f9,La tim(bra unor j.ustificăwri. !.esc s§ termine în timp util voie.
teme suplimentare adecvate, Hotărîrile luate pentru aju­
l Tovarăşii Sabin Olani, di- lucrările de reparaţii la bato- îndeosebi la matematici şi fizi­ ...Elevul Simionescu este in­ torarea elevilor slabi la învă­
că, ori desemn tehnic. teligent şi stăpîneşte cunoştin­ ţătură sînt bine venite, dar ele
ţele de bază, dar, în acelaşi trebuiesc folosite cu prisosinţă
timp este un sportiv pasionat în această perioadă atît de că­
A rector, IIie Chişerău, mecanic ze seceratori-legatori. Lu- Pentru fiecare materie în şi consecinţele acestei pasiuni
s-au văzut în primăvara aceas­ tre elevi cît şi corpul didactic,
l şef, Augustin Stoica, planifi- cTurile merS- ^ aproximaţie, parte, sînt fixiate cîte 2—4 ore ta, pe trimestrul II, cînd a ob­
ţinut medii de doi la două ma­ pentru ca anul şcolar să se
$ câtor, Ilie Goronea, secretarul bine, dar ar putea merge şi de consultaţii pe săptămînă,
cţ organizaţiei de bază P.M.R., mai bine dacă, pe lîngă hp- cînd, profesorul respectiv stă la
se mulţumesc să spună : „Nu sa unor piese, nu ar mai e- dispoziţia elevilor care vin cu
I ’ putem, n-avem condiţii, nu ne xista lipsa de gospodărire. De probleme neclare pentru ei. A-
exemplu, U.M. Cugir a trimis cesfe consultaţi se dau şi cu o-
î sprijină întreprinderile...“
a1 Numărul batozelor din SMT S. M. T.-ului coşurile frez ate| ^ 'm e ^ ifa fii.'' Profesorii3v îd o r terii, deşi pe primul trimestru sfîrşească pentru toti cu ade­
Orăştie, a crescut la 70. După pentru batoze. Acestea, în lo cţ Bocşa ~şi Harry Lakatos folo- a avut numai note bune. Pen­ văratele bucurii ale succeselor.
tru ei — şi alţi elevi ca el,
prof. R. LAL
Pentru re ; munca de contractări trebuie Mecanizatorii din aceste sta­
o largăm e c a n iza reintensificată în aceste locuri.
Un rol hotărîtor în folosirea ţiuni de maşini şi tractoare dau
deplină a mijloacelor mecani­ în acelaşi timp o mare impor­
tanţă executării prăşitului în
a prăşitului zate la întreţinerea culturilor bune condiţii, d-e calitate, potri­
prăşitoare îl au mecanizatorii vit cerinţelor deosebite ale fie­
din gospodăriile de stat şi sta­ cărui teren. Ei nu menţin întot­
deauna aceeaşi zonă de apăra­
ţiunile de maşini şi tractoare. re în jurul plantei. Acolo unde
terenul este mai neted, culturile
mijloacele mecanizate şi a făcut tă totală de 445.900 kg porumb KjDP-35 pe şenile înguste. A- Potrivit sistemului de salari­ au fost semănate în rînduri
cîte trei praşile, gospodăria de boabe, din care au avut de plă­ ceste tractoare au înălţimea li­ zare îmbunătăţit, care se apli­ drepte, iar pămîntul are ume­
stat Moşneni, regiunea Cons­ tit staţiunii de maşini şi tractoa­ beră deasupra pământului mai că în agricultură ,meoanizatorii zeală suficientă astfel că prin
tanţa, a obţinut anul trecut cîte re pentru cele 3 praşile, numai mare decît la alte tractoare şi sînt puternic cointeresaţi în e- prăşit nu se rup bucăţi mari
3.314 kg porumb la hectar pe 26.754 kg. pot efectua prăşitul fără a dău­ xecutareia prăşitului. In gospo­ din sol, se lasă o zonă de apă-;
o suprafaţă de 500 ha. Econo­ na plantei chiar atunci cînd dăriile de stat, tractoriştii şi nare îngustă de 12 centimetri.-
misind plata a peste 7.500 zile Socoteala câştigului pe care îl tulpina a crescut mai înaltă. mecanicii agricoli oare se stră­ In felul acesta se poate lucra
de muncă manuală, gospodăria Pentru prăşitul unu şi doi pot fi duiesc să mecanizeze lucrările o suprafaţă mai mare cu ma­
a putut realiza şi o însemnată dobîfideşte o gospodărie colec­ folosite şi tractoarele IAR-23, prevăzute oa manuale în planul şina şi se reduce suprafaţa ce
reducere a costului lucrărilor de tivă care prăşeşte cu maşinile dacă la însămînţarea culturilor unităţii sînt premiaţi cu 20 la trebuie prăşită pe rînd cu sapa.-
întreţinere. S.M.T. şi-o poate face uşor fie­ prăşitoare distanţa între rîndu- sută din economia realizată la
care colectivist: o puaşilă me­ rile plantelor a fost potrivită cu fondul de salarii. In staţiunile De asemenea, adîncimea fie­
Bune rezultate au obţinut şi canică aduce un spor de recol­ ecartamentul dintre roţile trac­ de maşini şi tractoare, tracto­ cărei praşile este bine chibzuită
gospodăriile colective care au tă de 150—200 kg la hectar, în torului IAR. riştii care lucrează în acord după îmburuienarea terenului,
mecanizat prăşitul folosind a- timp ce pentru prăşit S.M.T. simplu cîştigă mai mult cînd uscăciunea locului şi dezvolta­
jutorul staţiunilor de maşini şi primeşte ca plată numai 1.0,5 Cu utilajul de oare dispun, execută prăşitul decît cînd fac rea pe care o are planta.
tractoare. In anul 1956, mem­ pînă la 12 kg la hectar. staţiunile de maşini şi tractoare o altă lucrare. Astfel, un trac­
brii gospodăriei colective „Gri- pot executa anul acesta prăşitul torist de ne tractorul UTOS-2 Este de datoria fiecărui me­
viţa Roşie” din comuna însură­ Rezultatele bune obţinute a- mecanic pe suprafaţa de 166.000 cîştigă 55 de lei pentru îndepli­ canizator să înveţe cît mai bine
ţei, regiunea Galaţi, au prăşit nul trecut de gospodăriile de ha., adică aproape de două ori nirea unei norme zilnice la pră­ cum trebuie prăşit între rîndu-
686 ha porumb cu maşinile stat şi gospodăriile colective mai mult decît au prăşit anul şit şi 45 lei dacă îndeplineşte rile plantelor şi cum trebuie
S.M.T., restul de 126 ha prăşin- care au prăşit mecanic, consti­ trecut. In baza experienţei din o normă la arătura de însămîn- folosit cultivatorul, aşa îneît
du-1 cu prăşitoareia şi cu sapa. tuie un îndemn pentru tot mai anii trecuţi numeroase gospo­ ţare. să nu se vatăme nici plantele,
La suprafaţa prăşită de trei ori multe unităţi spre a folosi ma­ dării colective, în special din să nu rămînă buruieni netăiate,
de S.M.T., gospodăria a econo­ şinile pentru îngrijirea culturi­ regiunile Constanţa şi Timişoa­ Numeroşi tractorişti de la iar adîncimea de lucru să ră­
misit 3.400 zile muncă pe care lor prăsitoare. ra, au contractat să prăşească staţiunile de maşini şi tractoare mînă mereu aceeaşi.
le-a putut folosi în grădina de întreaga cultură de porumb cu Topraisar şi Cobadin, regiunea
legume. In acelaşi timp s-a ob­ Gospodăriile agricole de stal mijloacele S.M.T. In unele re­ Constanţa, care au dobîndit o Să nu uităm nici un moment
ţinut şi un spor de producţie şi staţiunile de maşini şi trac­ giuni însă, cum sî-nt Piteşti, experienţă bogată în executa­ ca fiecare hectar prăşit mecanic
de 650 kg porumb boabe la hec­ Ploeşti şi altele, contractele în­ rea prăşitului mecanic măresc aduce un spor însemnat de re­
tar faţă de recolta strînsă pe toare au primit anul acesta cul­ cheiate pînă acum nu acoperă viteza de înaintare printre rîn­ coltă şi uşurează într-o măsură
locul unde s-a prăşit cu mijloa­ tivatoare şi sape rotative spe­ întreaga capacitate de prăşit a duri şi depăşesc zilnic normele holărîtoare una din cele mai
cele gospodăriei. Colectiviştii au ciale pentru executarea prăşi­ staţiunilor de maşini şi tractoa­ la prăşit, luorînd pînă la 20 hec­ grele lucrări agricole.
obţinui astfel un spor de recol­ tului mecanic. Ele dispun de a- tare pe zi.
somenea de un mare număr de
tractoare prăşitoare, cum sînt
tractoarele UTOS-2, şi IJTOS-26
pe roti de cauciuc şi tractoarele