Page 93 - 1957-05

Nr. 765
v a ? $ i r a b >!L p h r t b d
Se preocupă de bunul mers
al fnvâţăm înfului de partid
Educaţia marxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de
partid, înarmarea lor cu cu­
noştinţele de bază în domeniul
marxism-1aninismului, constitu ie
una din cele mai importante sar­
cini ce stau în faţa organizaţii­
lor de partid.
Având în vedere importanţa
mare pe oare o prezintă ridica­
rea nivelului politic şi ideolo­
gic al membrilor şi candidaţilor
de partid, Comitetul raional şi
orăşenesc de partid Haţeg, au
luat măsuri pentru a se organi­
za cursuri în fiecare instituţie şi
întreprindere.
La sfatul popular raional, de
pildă, avîndu-se în vedere lip­
surile care s-au manifestat în
anii trecuţi, s-a stabilit a se or­
ganiza o singură formă de în­
văţământ, respectiv studierea
Istoriei P.M.R.
Pe baza instructajului făcut
de către Comitetul orăşenesc de
partid, biroul organizaţiei de
bază s-a preocupat atent de re­
crutarea cursanţilor. In acest
fel au fost recrutaţi un număr
de 33 membri de partid, candi­
daţi de partid şi şefi de secţii
care urmau să frecventeze îri-
văţămîntul de partid. In prima
adunare generală cursanţii au
fost confirmaţi de către organi­
zaţia de partid.
Apoi, propagandistul Liviu
Monaru, a trecut la ţinerea, con­
form planului tematic, a predă­
rilor şi seminariilor, reuşind ca
pînă în prezent să predea 13
lecţii.
Propagandistul a fost în mod
regulat la pregătirea făcută de
către tovarăşii lectori din cadrul
seminarului permanent de pe
lîngă Comitetul raional de par­
tid, lucru ce i-a ajutat să se
prezinte întotdeauna bine pre­
gătit în faţa cursanţilor.
Datorită metodelor bune folo­ cească pentru ridicarea calităţii In cadrul măsurilor de îmbu­
site de către propagandist şi a şi frecvenţei la curs.
studiului individual făcut, In urma predării ultimei lec­ zare, un loc important îl ocupă
cursanţii au avut posibilitatea
să-şi însuşească în mare măsu­
ră materialul predat.
Propagandistul a ştiut să
orienteze discuţiile în aşa fel,
ca ele să fie îndreptate spre
»®09©®®S®®©©©@©@©&S©©©®®©©©@©©®®©©©©®®©S©@©®®$®©3
Schim b în natură sau rest?
Schimbul In natură a fost prima
formă a comerţului. Atunci oamenii
schimbau un lucru ce le prisosea
cu un altul de care aveau nevoie.
Greutăţile unui astfel de schimb e-
rau mari. Atunci au apărut mărfu­
rile etalon, care, mai iîrzlu, aii
luat forma banilor.
Pentru noi, cei care trăim In se­
colul XX, ni se pare curios acest
lucru. Schimbul, mai bine zis cum­
părăturile, le facem cu mijlocul ba­
nilor. Cu ei omul cumpără ce do­ bui să-şi deschidă un magazin spe­
reşte .
Aşa este! Numai că uneori mai
cumperi şl ce ţi se serveşte, lată
un caz autentic:
Sintem ta magazinul alimentar
din Piaţa Aurel Vlaicu din oraşul
Orăştie, Scena s-a petrecut, nu cu
secole in urmă, ci In ziua de 18
mai a. c. (Bineînţeles că asemenea
scene se repetă zilnic şl cu fiecare
cumpărător in parte). „Eroii" ac­
ţiunii sînt vînzătoarele de la raio­
nul de dulciuri şf gospodina Maria
Baboi. Asisleni „ta scenă” iov. Pal-
covici (înlocuitorul tovarăşului Frei-
lich), responsabilul magazinului.
Lucrările au evoluai astfel:
Gospodina noastră a cumpărat un
borcan cu dulceaţă. A achitat, cos­
tul borcanului şf urma să pri­
mească 60 de bani rest. Dar... mi­
nune, cei 60 de bani s-au trans­
format in trei dopuri de plută. Gos­
podina a protestat. Ei nu-i trebuiau
dopuri, avea acasă destule. Atunci a
intervenit tov. Polcovici să calmeze
spiritele.
— Să vezi tovarăşe, noi am da
şi alte lucruri in loc de rest (na­
politane, ţigări, bomboane, cara-
AN UN 1
O.C.E. Produse Industriale ’nterraio-
nala Deva aduce la cunoştinţa cum­
părătorilor că a redeschis magazinul
de solduri din str. V. I. Lenin nr. 2
unde se găsesc diferite articole de pro-
îuse industriale spre vînzare cu pre­
ţurile reduse convenabil
De asemenea anunţă că a deschis în
localităţile Deva, Hunedoara, Brad,
Simeria, Orăştie, Cugir, Sebeş-Alba,
şi Alba-Iulia, magazine de confecţii cu
plata în rate unde salariaţii întreprin­
derilor, instituţiilor, organizaţiilor coo­ şi trăiesc alături cu comunistul Lu­
peratiste şi obşteşti pot cumpăra pe
rate pînă în ziua de 31 iulie 1957, di­
ferite confecţiuni pentru bărbaţi, le-
mei şi copii.
Vizitaţi cu încredere magazinele
noastre.
cele mal importante probleme,
dînd numeroase exemple locale
atunci oînd acest lucru se putea
face. In aaast fel discuţiile au
devenit mai atrăgătoare.
De asemeni, în cadrul semi-
nariilor s-a dat posibilitate tu­
turor cursanţilor să participe în
mod liber la discuţii, fără a fi
vizaţi sau întrerupţi în timpul
discuţiilor. Ga urmare a acestui
fapt, materialul predat a fost
larg dezbătut de majoritatea
cursanţilor. In mod temeinic
s-au dovedit a fi bine pregătiţi
cursanţii Petru Crişoan, Ion Ha-
raga, Aurelian Pliuţă, Alexan­
dru Moise, Aurel Petrinoa şi
alţii.
Pe baza notiţelor luate de
cursanţi, cu oaazia predării lec­
ţiilor şi în urma indicaţiilor
date, cursanţii au conspectat ma­
terialul, prezentîndu-se la se­
minar bine pregătiţi. Pentru
cursanţii care şi-au însuşit ma­
terialul în mai mică măsură,
biroul organizaţiei de bază, îm­
preună cu propagandistul, au
organizat şi unele consultaţii
cu oaazia cărora s-au lămurit
unele probleme neclare.
Datorită însuşirii materialu­
lui predat, cursanţii au dovedit
o mai bună disciplină în mun­
că, orientîndu-se mai bine şi
mai just, în rezolvarea proble­
melor administrative.
La rezultatele obţinute s-a
putut ajunge fără îndoială da­
torită preocupării deosebite pe
care a acordat.-o organizaţia de
partid faţă de buna desfăşura­
re a învăţământului de partid.
Astfel, cu ocazia adunării ge­
nerale a organizaţiei de bază,
ţinută în 19 februarie a.c., s-a
analizat modul în oare se desfă­
şoară învăţămîntul şi s-au tra­
sat sarcini concrete tuturor
membrilor de partid să mun­
ţii din planul tematic, s-a tre­
cut la recapitularea materiala^
lui pentru oa, la seminarul re­
capitulativ ,toţii cursanţii să-l
aibă temeinic însuşit.
N1CU SBUCHEA
mele etc., eic.), numai că produ­
sele astea sini la alt raion. Vezi
şi dumneata, e greu cu mărunţi­
şul.
După o asemenea lămurire, gos­
podina Maria JOoboi nu a mai a-
vut încotro. A luat dopurile şi a
plecat.
Ce va face însă dacă peste tot
unde s-ar duce să facă cumpărături,
ar primi dopuri în loc de rest ?
Desigur că, într-o bună zi, va tre­
cial pentru vinzarea dopurilor de
plută. Sau, poate, s-ar duce ta tov.
Palcovici şi-ar cumpăra alimente,
dînd in schimb dopuri de plută, ţi­
gări, napolitane sau alte „resturi”
primite tot de la ei.
Cu astfel de practici, vom ajunge
oare iar la vechiul sistem de schimb
în natură? Ce zic tovarăşii condu­
cători ai acestei unităţi ?
ik
N. R. — înlocuire a restului în
bani cu produse se practică şi în
alte unităţi comerciale. Conducerile
O.C.L. şi ale cooperaţiei vor trebui
să ia măsuri împotriva unui astfel
de sistem nepermis în comerţ.
V. FUR IR ma colectivă dispărînd, munci
In vizită
(Urmare din pag. l-a)
tul acestuia loan Raţiu in control pe
teren. In urma noastră, parcul golit
de maşini îşi întinde leneş curtea în­
grădită de bariere, spre soare. Pare
de necrezut că aici a fost atîia for­
fotă şi atîta zgomot.
— Ce-aşi putea să spun? Ceva
deosebit ? Eu nu văd nimic aparte.
Toiul e obişnuit. Oamenii lucrează...
răspunde ia întrebarea mea unui
din cei doi însoţitori.
Ce li se putea părea deosebit, nou,
in scrîşnetul cupei draglinelor, a
macaralelor ce muşcă fi aruncă me­
reu cantităţi uriaşe de pămîni şi
zgură, în Dumpere şi basculante?
Ei s-au obişnuit cu munca harnicului
macaragiu Panail istrate, ei îl cunosc
dovic Nisior, şofer pe Dumper —
grijuliu „iată” al dumperiştilor; cu
Gheorghe Ruxandra şi lacob Ştefan,
amîndoi şoferi îndemânatici pe uria­
şele „Tatre", s-au obişnuit cu munca
comunistului frunlaş Cristus Porla-
tatis de pe un „Zis" carosabil. Ei îi
ştiu şi pe !las ic-cob — lăcătuşul
mcnior -- care cu echipa lui ridică
in timp record macaralele uriaşe / pe
Emil Binder — excavalorisiul price­
DRUM!'! 'U SM U L U I Pag. 3
Una din principalele sarcini ma lună, adică care vor făta ierea concursului se va calcula,
trasate prin directivele celui cel mai tîrzlu pînă la 1 iulie pe baza datelor din carnet, pro­
de-al II-lea Congres, este spo­ 1957. ducţia totală de lapte, socotin-
rirea producţiei de lapte. In du-se şi laptele consumat de vi­
sprijinul îndeplinirii acestei im­ Participanţii se angajează să ţel, ţinîndu-se seama totodată
aplice cele mai bune metode de
portante sarcini, prin răspunde­ îngrijire, întreţinere şi furajarea de procentul de grăsime şi de
rea şi introducerea pe scară vacilor de lapte, în scopul ob­ celelalte date prevăzute în car­
largă a celor mai avansate me­ ţinerii celei mai ridicate pro­ net.
tode zootehnice şi a experienţei ducţii.
Pentru fruntaşii în creşterea
fruntaşilor în producţie, se or­ Inginerii şi tehnicienii zooteh- animalelor, cîştigători ai con­
ganizează în regiunea Hune­ nişti sînt obligaţi să îndrume cursului, se vor acorda diplome,
doara concursul pentru cele mai îndeaproape participanţii Ia con­ insigne şi premii care constau
bune vaci de lapte.
curs, să cerceteze modul de în­ d in : semănători, pluguri, gra­
Concursul se organizează pe treţinere şi furajare a vacilor, pe, tocători de nutreţ, prăşitoa-
raioane şi cuprinde gospodării­ dînd îndrumările cele mai potri­ re, vermorele, truse diferite şi
le agricole colective, gospodă­ vite, recomandate de ştiinţă. alte unelte agricole, precum şi Printre brigadierii care s-au evidenţiat în mod deosebit Ia înălţarea la­
riile colectiviştilor, ale întovă- Pentru a avea o documenta­ obiecte de uz gospodăresc. Pre­ minorului Bluming, se numără şi tî nărui fruntaş în producţie, mecanicul
răşiţilor şi ale ţăranilor indivi-. ţie tehnică din care să rezulte miile se grupează în trei cate­ de utilaje, Constantin Ştefănescu.
duali, care posedă vaci de lap­ factorii care au contribuit la gorii şi se vor acorda în cadrul
fiecărui raion, după cum urmea­ Clişeul nostru îl înfăţişează supraveghind funcţionarea betonierei.
ză : 3 premii regionale, pentru
te, din raza raionului respectiv. obţinerea producţiei sporite de concurenţii care au obţinut de la
vacile lor cele mai mari pro­
Se recomandă ca toate vacile lapte şi pentru evidenţa şi con­ ducţii de lapte, dar nu mai mici
de 3.000 litri, socotit pe întrea­
cuprinse la controlul producţiei trolul producţiei, concurenţii, a- ga perioadă de lactaţie; 3 pre­ A ctivitatea organizaţiei „C rucea roşie*4
mii raionale, pentru producţiile
de lapte să fie înscrise la acest jutaţi de inginerii şi tehnicienii cele mai mari, imediat următoa­ din raionul Haţeg
re, dar nu mai mici de 2.500
concurs. zootehnişti, vor complecta toate litri lapte, socotit pe întreaga
perioadă de lactatie; 20 premii
înscrierile la concurs se fac , datele prevăzute în carnetul de comunale pentru producţiile i- La sfârşitul trimestrului IV :al sînt doar cîteva din realizările
mediat următoare, dar nu mai anului trecut ,cînd s-a făcut a- obţinute de organizaţia de Cru­
la sfaturile populare comunale, participant care se distribuie mici de 2.000 litri lapte, socotit naliza activităţii depuse, orga­ ce roşie din raionul Haţeg în
pe întreaga perioadă de lacta­ nizaţia de „Cruce roşie“ clin ra­ primele 4 luni ale acestui an.
care au sarcina să organizeze deţinătorilor de vaci cu lapte, ţie. ionul Haţeg, a fost clasificată
Demn de relevat este şi fap­
popularizarea condiţiilor de par­ odată cu înscrierea lor la con­ Inmînarea premiilor se va printre codaşe. tul că în oraşul Haţeg, funcţio­
face la comună sau pe grupe de După primele patru luni ale nează un număr de 9 posturi
ticipare, să ţină evidenţa gos­ curs. comune apropiate, într-un ca­ sanitare de cartier, oare acordă
dru sărbătoresc şi în strînsă le­ anului curent însă, ea se află primul ajutor în mod gratuit,
podăriilor colective, colectivişti­ In scopul de a se înregistra gătură cu expoziţiile ce se vor pe primul loc al regiunii. La a- distribuind şi medicamentele ne­
lor, întovărăşiţilor şi ţăranilor şi a se calcula cît mai just pro­ organiza. oest rezultat s-a putut ajunge, cesare. Numai pînă acu-m au
muncitori cu gospodării indivi­ ducţia de lapte, care constituie datorită muncii perseverente a fost acordate peste 150 de prim-
Crescători de anim ale! Parti­ comitetului raional de Cruce ajutoare.
duale, participanţi la concurs criteriul prinoipial de clasifica­ cipaţi cu toţii la concursul pen­ roşie, care a reuşit să antreneze
tru cele mai bune vaci de lapte. în muncă un larg activ volun­ In prezent, grupele sianitare
şi să înainteze sfatului popular re, concurenţii vor nota zilnic tar. Peste 800 membri de Cru­ se pregătesc pentru a-şi însuşi
ce roşie, au luat parte la diferi­ cît mai temeinic cunoştinţele
raional, secţia agricolă, tabele în carnet producţia de lapte ob­ tele acţiuni organizate de Mi­ necesare spre a participa la cel
nisterul Sănătăţii, ca : depis-tări de-al treilea concurs pe ţară.
nominale cu cei înscrişi la con­ ţinută, iar inginerii şi tehnicie­ de bolnavi ,ajutor dat la vacci­ Echiperii celor oinci gruipe sani­
nări, comisii de salubrizare, tare, organizate pe lîngă co­
curs pînă la data de 31 mai nii zootehnişti sînt obligaţi să
1957.
asiste cel puţin de două ori pe
Participanţii pot înscrie la lună la mulgerile de probă. Cu
concurs una sau mai multe vaci această ocazie vor lua probe
cu lapte care se găsesc la în­ de lapte pentru stabilirea pro­
ceputul perioadei de lactaţie şi centului de grăsime şi notează
cel mult în luna a 5-a de la fă- aceste rezultate personal în car­
tare sau vaci gestante în ulti- netul participanţilor. La înche­
K>OOOOOOOOOOOOOOOOOOO<X>O0OOOOOOOOOOOOOOO<^OOOOOOOOOOOOO<X>OOOOOO<XXX><- OOOOOC’OOO'1 etc. loniile Pîclişa, fabrica de mar­
In legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit înfiinţarea a încă trei secţii meladă din Haţeg, cooperativa
noi, înscrierea a 352 membri, „16 Februarie“, fabrica „Cera­
absolvirea de către un număr de
Ce îmbunătăţiri vor fi aduse 1.500 cetăţeni a cursului sătesc, mică“ din Baru-Mare şi car­
sistemului premial absolvirea cursului T.B.C. de tier Haţeg, fac dese exerciţii,
către 41 membri, înfiinţarea a sub supravegherea medicilor.
20 posturi sanitare şi ţinerea
unui număr de 71 conferinţe, N. S.
corespondent
pînă la 25 la sută din salariul
nătăţire a sistemului de salari­ Răspundem cititorilor Comedia „Omul eu m trţoaga" in Simeriatarifar, cu condiţia îndeplinirii
planului de către muncitorii în
noul regulament de premiere. lorii în acord vor fi stimuiaţi în acord în anumite proporţii. Serile trecute s-a jucat pe sce­ marele adevăr cum că un mare
Sistemul de premiere care este continuare prin premii pentru Pe lîngă acestea, regulamen­ na Clubului C.F.R. din Simeria, scop nu se poate atinge decît
încă aplicat la unităţile ce nu realizarea de economii la mate­ comedia „Omul cu mîrţoaga", prin muncă perseverentă şi răb­
experimentează salarizarea îm­ riale, combustibil, energie, pen­ tul de premiere prevede punerea de G .Ciprian, artist emerit. dare.
bunătăţită, suferă de mai multe tru îmbunătăţirea proceselor la dispoziţia directorului gene­
deficienţe: este insuficient le­ tehnologice. Comedia lui G. Ciprian este Prin subtilitatea cu care sînt
gat de rezultatele tehnico-eco- ral a unui fond din fondul de o pledoarie a muncii perseveren­ criticate racilele sociale, come­
nomice ale activităţii întreprin­ Noul sistem premial însă, te, a răbdării, o adevărată leci dia „Omul cu mîrţoaga" a ispi­
derii, este greoi, complicat, cu priveşte, îndeosebi, muncitorii salarii planificat, pe care direc­ ţie de umanism. Omul simplu, tit scena multor teatre, din di­
forme birocratice. torul are drept să-l utilizeze uitat de drepturi, dar apăsat de ferite oraşe ale lumii (Berlin,
de la întreţinere, plătindu-se pentru premierea celor ce s-au preceptele morale ale regimului Paris, Praga, Berna, Buenos-
Măsurile de îmbunătăţire a premii doar de Ia depăşirea pla­ evidenţiat în lupta pentru înde­ trecut, precum şi de lipsurile Aires, etc.), cîştigînd simpatia
sistemului premial, preconizate nului. Noul sistem leagă mai plinirea planului, pentru îmbu­ materiale, arhivarul Chirică, opiniei publice.
de conducerea partidului, sînt sirins muncitorii de la întreţine­ nătăţirea indicilor tehnico-eco- personajul principal al comediei,
îndreptate către remedierea a- re de planul de producţie al u- nomici. sfidează morala aurului burghez Teatrul de Stat din Turda a
cesior deficienţe. Criteriile de nităţii economice respective. A- "care îi zvîrle copii din şcoală, reuşit să dea o interpretare ma­
premiere vor deveni mai sim­ ceşti muncitori vor primi pre­ In afară de aceste premii, se pe motiv că tatăl lor are o mir- tură comediei; ne gîndim, mai
ple, mai strîns legate de rezul­ mii mari Ia depăşirea planului prevede acordarea unor premii ţoagă. Aceeaşi morală corupe ales, la artiştii Gheorghe Radu,
tatele întreprinderii. Ele se vor de producţie, în cote corespun­ anuale atît muncitorilor, cît şi inima soţiei lui, Ana, care îl pă­ interpretîndu-l pe Chirică, Con­
referi la realizarea de beneficii zătoare noilor salarii tarifare. personalului tehnico-administra- răseşte şi se înhăitează cu Ale­ stantin Miron în rolul lui Var-
peste plan, la realizarea de eco­ tiv, din beneficiile peste plan xandru Nichita, tentată de pun­
nomii de muncă şi materiale, la Spre exemplu, muncitorii mi­ obţinute de întreprindere. O co­ ga lui plină. lam şi loan Lorentz interpre­
îmbunătăţirea calităţii produc­ tă însemnată din beneficii va fi
ţiei etc. neri care deservesc secţiile pro­ alocată în acest scop, premiile Ideea fundamentală a come­ tîndu-l pe inspectorul general.
ductive de bază la minele Văii fixîndu-se în funcţie de contri­ diei lui G. Ciprian subliniază
Trăsătura caracteristică a Jiului, la o îndeplinire a planu­ buţia personală a muncitorului F. CIOARA
noului regulament de premiere lui, de Ia 101 —105 la sută, vor la îndeplinirea indicilor planu­
primi pînă la 15 la sulă din sa­ lui anual. corespondent
pentru muncitori, o constituie lariul tarifar. La îndeplinirea
premierea muncitorilor nu la planului în proporţie de peste
realizarea planului ci la depă­ 105 Ia sută, aceste premii vor in sitifibk a progresului f , m c
şirea lui. Noul regulament va creşte pînă la 20 la sută. Mun­
stimula lupta pentru economii, citorii care deservesc mina, la
pentru realizarea unor indici de îndeplinirea planului în propor­ (Urmare din pag. I-ia) zinelor, la U.P.U.M. s-a produs prestigiu a celor doi inovatori,
utilizare a agregatelor cît mai ţie de 101 —105 la sută iau derută. Cabinetul tehnic a venit care au scos astfel uzina din
înalţi. El va permite conducerii premii pînă la 20 la sută, iar în loc de strung o maşină de şi de data aceasta în ajutor, impas.
întreprinderii să stimuleze pe a- cei cu planul îndeplinit în pro­ rectificat exterior, pe care a prin iniţierea unui concurs cu
cei muncitori care se evidenţia­ porţie de peste 105 la sută, iau adaptat-o la interior, pentru re- inovatorii, care avea ca tema­ Chit metalic autohton
ză printr-o activitate excepţio­ premii pînă la 30 la sută. condifionarea cilindrilor, folo­ tică principală elaborarea proce­
nală. sind cursa lungă a maşinii. In sului tehnologic de turnare a Chiar aşa este. Inovatorul C.
Aşa bunăoară, la o depăşire principiu, modificarea făcută chiuloasei. Catrinoiu, inginer, a preparai
Regulamentul stabileşte o jus­ a planului de 2 la sută, un lă­ constă din deplasarea dispoziti­ un chit metalic romînesc. Pînă
tă corelaţie între muncitorii în cătuş I în subteran primeşte vului piatră a maşinii, care a In sfîrşit, după ce a fost con­ nu de mult, acest material se
acord şi cei auxiliari, în sensul 1.869 lei în loc de 1.042 lei cît fost înlocuit cu un alt dispozitiv, fecţionat modelul, inovatorii importa din străinătate, dar în-
că se acordă prioritate celor în lua înainte de experimentare, un montat pe maşină, cu ajutorul loan Şerban, turnător şi David trucît se primea In cantităţi mici
acord, suma premiilor muncito­ maşinist I de la o locomotivă căruia se rectifică interior prin Leach, maistru s-au apucat de şi de multe ori cu întîrziere.
rilor în regie neputîncl depăşi a- în subteran în Ioc de 1.137 lei folosirea cursei lungi a maşinii, elaborarea procesului tehnolo­ s-a pus problema fabricării lui
cordul mediu. va primi 1.427 lei. cum afirmam mai înainte. Cu a- gic de turnare. Dar spre cons­ în uzină.
jutorul noii inovaţii timpul de ternarea lor, primele încercări
In sistemul îmbunătăţit, pri­ Muncitorii de la întreţinere, practice s-au soldat cu eşec. După o muncă asiduă în la­
în siderurgie, vor primi premii execuţie se reduce cu aproxima­ borator, inginerul Catrinoiu a
„Unde să fie buba ?“ spunea preparat două reţete de chit me­
la un parc de maşini tiv 7 ori faţă de vechiul proce­ maistrul Leach către celălalt talic : una, în compoziţia căreia
inovator. „S-o căutăm" — i se intră 80 la sută şpan din oţel,
put, proaspăt calificat şi pe atiţia ţiuni şi termene cu care eram puţin deu şi se realizează o economie răspundea. 15 la sută oxid de magneziu şi
alţii. Ce li s-ar părea la ei ceva familiarizat. Am aflat cum pentru 5 la sută clorură de magneziu ;
deosebit ? a-şt asigura exploatarea la maximum la preţul de cost, în valoare de Pînă la urmă, cei doi inova­ cealaltă, în compoziţia ctVeia
a utilajului auio, au fost luaie o se­ 470 tei per bucată. tori au dedus că modelul exe­ intră 50 ta sută şpan fin de oţel.
Pe şantiere freamăt, huruit, scriş- rie întreagă de măsuri.. Aşa a fost cutat la tîmplărie în unele părţi 31,25 la sută dixtrină şi 18,75
net de oţel, fum, feţe încordate, cu construirea unui garaj cald, organi­ Elaborarea ale camerei de răcire nu avea la sută litargă. Ambele feluri
atenţie la muncă. Pe ioate drumurile, zarea echipelor de întreţinere şi de- unui proces tehnologic grosimea necesară ,fapt care fă­ de chit metalic s-au dovedit a
trec prin faţa noastră sumedenie de panaf, ateliere de reparaţii bine uti­ cea ca piesa, odată turnată, sa fi plastice şi sînt folosite cu suc­
maşini cu semnul distinctiv al late şi încadrate cu meseriaşi buni; Cînd uzinele „Steagul roşu" nu reziste la presiunea la care ces ta remanierea pieselor tur­
l.C.S.H.-ului: „cutia de chibriie", controalele periodice şi sistematice din Oraşul Stalin a refuzat să era solicitată în cadrul probei. nate, care prezintă unele fisuri,
vopsită pe geam (aşa-i zic poznaşii după grafic a maşinilor, asigurarea execute turnarea chiuloaselor dar nu sînt expuse unor efor­
dreptunghiului jumătate roşu, jumă­ de piese de schimb, fie prin producţia pentru locomotivele de mină, pe Pemediind această deficientă turi prea mari.
tate alb). în propriile ateliere, fie prin achiziţii. motiv că erau prea complicate şi preparînd un material de for­
Măsuri disciplinare pentru şoferi, ti­ şi răpeau un timp îndelungat mare special, piesa cea compli­ Dispozitiv
In biroul mecanicului şef, ing, Zol- pizarea unitară a felurilor de maşini, din procesul de producţie al u- cată a reuşit. E o victorie de pentru îndreptarea
lan Raica, e linişte. O linişte ne- etc.
tulburată de data aceasta de vocea Adivifate sportivă la Şibof sîrmeîor
puternică şi sonoră a „şefului’’. Pri­ Seara, tîrziit, aTm trecut din nou în cinstea Festivalului
cepui om, dar cam nervos şi repezit de transformator
la gură! pe lingă parc. Luminate de refrecioa- In ziua de 26 mai, în comuna La fete, locul I a revenit e- La prima vedere se pare că
rele curţii, maşinile perfect aliniate Şibot s-a organizat de către co chipei Recolta Orăştie, la băieţi, inovatorul Dumitru Găgeanu
— Ştiţi că despre şoferi se vor­ curate deja şi spălate de noroiul şan­ lectivul sportiv „Recolta” o com­ locul I l-a ocupat echipa Recol­ n-a făcut cine ştie ce importan­
besc multe şi că mulţi îi consideră o tierelor, sînt gata pentru o altă zi. ta Şibot. Din jucătorii echipelor tă inovaţie. Şi totuşi dispoziti­
categorie aparte. O fi / Mulţi îşi me­ petiţie de volei a festivalului. cîştigătoare s-au remarcat Doina vul său pentru îndreptatnl sîr-
rită calificatul dai. Poate c 'de vină Cîţi cai putere siau în nemişcare? La această competiţie au parti­ Bogatu, Aurica Cîrneanu, Chită melor de transformator este
faptul că şi-au învăţat meseria In Geamul de la biroul şefului, de tură cipat echipele de volei femini­ Stelian, Ion Duflea şi Liviu foarte util. Acesta constă dintr-o
grupe mici şi cănu lucrează în co­ e luminat. Aplecat pe masă el lu­ ne Energia 14, Recolta O- Bonta. matriţă cu nişle canale, ce nu
lectiv pe maşină, ci individual. Dar crează la foile de parcurs pentru a răştie şi decolta Şibot, iar la sirii altceva decît proţitele sîr-
la noi, şoferii sînt buni. Avem şoferi doua zi. Dincolo de barierele lăsate, băieţi au participat echipele E- Tot în această zi a fost orga­ rrtei. Prin aplicarea noului dis­
vechi de 4-5 ani în întreprindere şi in curie, paznicul trece printre ma­ nergia 14, Recolta Orăştie, nizată o competiţie de volei în­ pozitiv, îndreptarea manuală cu
pe osatura formată de ei în cadruI şinile tăcute ce mîine vor ţişni iar Dinarno Orăştie, RecoUa Şibot tre echipele şcolilor de 7 ani din ciocanul se elimină, ictr produc­
colectivului, ceilalţi, se dau pe brazdă. în şuvoi, cărînd uriaşe cantităţi de şi Recolta Vinerea. Vinered. Şibot şi Băcăinţi. La tivitatea muncii creşte cu 25 la
lemne, ciment, şi piese de oţel, pe fete a cîştigat echipa din Şibot sulă.
Vorbind despre munca specifică întrecerile au fost Bine orga­ iar la băieţi cea clin Băcăiriti.
parcului de exploatare auio, m-a pur­ care le înghit zilnic uriaşele agre­ nizatei fiind urmărite de un ma­ GH. ZAMPiRESCCţ
tat prinir-un labirint întreg de no­ re număr de spectatori localnici 1. BALOGK
gate în construcţie. şi din satele învecinate,
corespondent