Page 94 - 1957-05
P. 94
D R U M U L SO C ! A I IS M U L U l Nr. 765
Pag. 4
mina m
Ce scriu ziarele indiene Statele Unite de incidentele şi a ministerului Apărării pen
anti-arnericane din Taivan este tru a face depoziţii în legătură
DELHI 29 (Agerpres). — dovedită de numeroasele cereri cu dezordinile din Taivan.
Manifestările anti - americane făcute de diferiţi membri ai
din Taivan au produs o puter congresului ca S.U.A. să-şi re O declaraţie
nică impresie asupra opiniei pu ducă efectivul forţelor lor ar a purtătorului ds cuvînt
blice din India şi au stîrnit vii mate .-.taţionate dincolo de 0-
ecouri în presa indiană. ai Departamentului
cean, precum şi de investiga de stat
Ziarui „Svadhinata“, care a- ţiile pe care se pregăteşte să
pare la Calcutta, subliniază in ie facă subcomitetul pentru re
NEW YORK 29 (Agerpres).
tr-un articol de fond : „recente laţiile externe ale camerei re Lincoln While, purtătorul de
V IZ IT A DELEGAŢIEI Preşedintele Nasser le evenimente au demonstrat că prezentanţilor în legătură cu a- cuvînt al Departamentului de
populaţia din Taivan este ferm ceastă chestiune.
hotărîtă să rupă cătuşele ro stat, a declarat că guvernul Sta
despre planurile agresive Clement Zablocki, preşedin telor Unite „examinează intens
Marii Adunări Naţionale a R.P.R. In R. Cehoslovacă biei americane“. Subliniind m ă tele subcomitetului, a declarat problema reducerii numărului
PRAGA 29 Corespondentei devenit unul din factorii de ba ale imperialiştilor surile represive luate de cian- că, printre altele, subcomitetul americanilor care se află în Tai
Agerpres anunţă. Ga şi La Pra- ză ai economiei socialiste a Re kaişişli, ziarul constată că a- se va ocupa de chestiunea „da
ga, la SLatiny (regiunea Hradek publicii Cehoslovace. ceste măsuri nu pot „înlătura că trupele americane din străi van“. i
Knalove) şi La Gottwaldow vi
Directorul combinatului a sub ura faţă de dominaţia străină nătate sînt supravegheate aşa While a anunţat acest lucru
zita făcută la 28 mai de delega liniat că în 1960 capacitatea
ţia Marii Adunări Naţionale a de producţie a combinatului se CAIRO 29 (Agerpres). Postul cute în această privinţă, a spus pe care o nutreşte populaţia din cum trebuie spre a se preîntîm- după ce Charles Wilson, minis
R.P.R. în regiunea Oşteava a va dubla, ceea ce va permite de radio Cairo a anunţat că el, nu sînt decît gorgoriţele pro
prilejuit o puternică manifestare R. Cehoslovace să obţină 475 preşedintele Nasser a acordat pagandei imperialiste care, după Taivan“. Ziarul „Bombay Chro- pina incidente ca acelea care trul Apărării, a declarat comisiei
a prieteniei romîno-cehoslovace. kg. oţel pe cap de locuitor, adi un interviu ziarului libanez „Al. eşecul agresiunii tripartite, cau
că să devină a treia ţară din Diar“. Preşedintele Nasser a a- tă să semene discordie spetind nicte“ subliniază că prima con au dus la rebeliunea din For- senatoriale că tulburările din
însoţită de vicepreşedintele A- lume din punctul de vedere al răiat că scopul putorilor impe să atingă scopurile p;e oare nu
dunării Naţionale Cehoslovace, producţiei de oţol pe cap de lo rialiste este de a distruge na le-au putut atinge blindatele, cluzie pe care trebuie s-o tra moza“« Taivan au arătat clar „necesi
Jozef Valo şi de I. Raab, amba cuitor. ţionalismul arab. „încercarea flota şi trupele. Unitatea naţi
sadorul extraordinar şi plenipo imperialistă de a zdrobi frontul unii şi coeziunea ei, a subliniat gă americanii clin demonstraţii Senatorul Wiilis Robertson a tatea de a se revizui“ ajutorul
tenţiar al R.P.R. în R.Cehoslova Membrii delegaţiei au vizi arab liber, a spus Nasser, nu preşedintele Nasser, au fost fac
că, delegaţia romînă condusă tat apoi oţel aria, hala presei este decît prima fază a unui torii esenţiali în înfrîngerea ina le din Taivan este să renunţe la cerut rechemarea a numeroase militar american acordat lui
de tov. Gh. Stoica, membru în mari, hala pentru laminate, ba proiect mai vast care ţinteşte micului... „In încheiere preşe
Prezidiul Marii Adunări Naţio teriile de cocs şi cantina. planul de creare a unei baze de din unităţile militare america Cian Kai-şi.
proiectile teleghidate pe această ne staţionate în străinătate. Potrivit aprecierilor Iui Whi-
insulă. te, in Taivan se află aproxima
Senatorul Gcorge Smathers a tiv 10 mii de americani, iar a-
„Times OF India“ subliniază citat evenimentele din Taivan
într-un articol de fond că eve în sprijinul cererii sale de re proximativ 8500 de oameni au
nimentele din Taivan „consti ducere a fondurilor destinate a- un statut oficial. Restul de 1500
tuie încă o ilustrare a adevăru- jutorului american pentru străi- de persoane este format clin mi
lui că dolarii şi ajutorul mili- - nătate. sionari şi oameni de afaceri.
nale, a petrecut cîteva ore în In faţa oţel ariei conducăto să distrugă naţionalismul a- dintele Nasser a reamintit că tar nu pot asigura americani While nu a dezvăluit numă
mijlocul muncitorilor metalur- politica de neutralitate pozitivă lor loialitatea“. Subcomitetul a citat oficiali rul americanilor care vor îi re
gişti de la combinatul siderur
gic „Clement Gottwald” din Oş rul tehnic al unităţii Malinski rab“. Nasser a menţionat apoi a Egiptului constă „în a nu îngrijorare în S. U. A. tăţi ale departamentului de stat chemaţi. ,i
Viadislav după ce a urat bun că în Egipt nu există rasism şi
teava. venit delegaţiei romîne s-a a- nici persecuţie împotriva mino cădea sub dominaţia unei puteri WASHINGTON 29 '(Ager i s r o f e a e r e a is r a s a© o r» d
Primirea făcută aici delegaţiei dresat tovarăşului Gheorghe rităţilor. „Toate afirmaţiile fă
rom înea fost impresionantă. La Stoica spunîndu-i : „Astăzi pen străine“. pres). Îngrijorarea provocată în SOTIEYO - u i u m
tru noi au loc două evenimente Pregătiri
intrarea principală în uzină, •mari: primim vizita delegaţiei învederea P estíoaiuluicu privire Ia statutul juridic a! trupelor sovietice
pavoazată cu drapele romîneştî de deputaţi ai poporului rbmîn staţionate temporar în Ungaria
.şi cehoslovace şi cu o mare şi chiar în acest moment în cup BUDAPESTA 27 (Agerpres) tic întreţin numeroase teupe şî,
panoardă pe care era scrisă o
urare de bun venit în limba ro toarele noastre Siemens Martin du la Jliaieaaa TASS transm ite: baze militare în apropierea sta-'
mînă, delegaţia Marii Adunări este elaborată şarja nr. 10 mii“.
Naţionale a fost întîmpinată de in Ifa I ia sportivilor italieni care, după lieni, printre care Cezare Za- La 27 mai a fost dat publi telor socialiste, se creează q
un grup numeros de muncitori, Tovarăşul Gheorghe Stoica a cum arată ziarul „Paese Sera” vattini şi Giuseppe de Santis. cităţii Ia Budapesta comunica primejdie pentru securitatea a--
de conducători ai instituţiilor felicitat din toată inima pe mun cesfor state. In aceste condi
locale de stat şi ai organizaţii citorii oţelari cu prilejul celei ROMA 29 (Agerpres). Ti- acordă o deosebită importau- In Suedia tul asupra tratativelor şi în ţii, se subliniază în acord, pre
lor obşteşti. de a 10 mii şarje şi a arătat că neretul italian se pregăteşte fă întîlnirilor cu. maeştrii spor cheierii acordului între guver zenţa temporară a trupelor so
nul U.R.S.S. şi guvernul R. P.
Tovarăşul Gheorghc Stoica şi se bucură că acest eveniment
ceilalţi membri ai delegaţiei ro- coincide cu vizita pe care dele adic pentru cel de-al Vl-lea tutui sovietic învingători în STO KH O IM 29 (Agerpres) Ungare cu privire la statutul vietice pe teritoriul R. P. Un
mîne au fost salutaţi de dr. An- gaţia romînă o face la combi
tonin Fiala, vicepreşedinte al nat. Festival al Tineretului şi Sin- cadrul jocurilor olimpice de la /n ^ m interviu acorgat unui juridic al trupelor sovietice ca gare este utilă pentru asigura
Adunării Naţionale Cehoslova
ce, deputat al regiunii Ostrava, Pretutindeni muncitorii de la denjilor de la Moscova pen- Melbourne. redactor al ziarului „Ny Dag”, re se află temporar pe terito’ rea apărării comune împotriva
de Frantişek Zbnanek, preşedin combinatul „Clement Gottwald“ riul R. P. Uhgare. In numele unei eventuale agresiuni şi co
din Ostrava au salutat cu bu tru pace şi prietenie. Pe adie- sportivii italieni se pregă- Rolţ Utberg, secretarul comi- guvernului sovietic acordul a respunde acordurilor interna
tele comitetului naţional al re curie delegaţia şi au rugat-o să fost semnat de' Andrei Gromî- ţionale.
giunii Ostrava şi de Alois Po- gahre sosesc Înioni i ^crerrerrii ^ ddee icsc Puentru comrpeti*jiile de la tei,ului s,uedez ..d.e. preg„ătirte;T,nal
lanski, directorul combinatului transmită sentimentele lor de ko, ministrul Afacerilor Exter
siderurgic „Clement Gottwald“. prietenie oamenilor muncii din participare Ia Festivalul de la Moscova ca pentru o încercare ? J C a l Tineielului si SIu- ne, şi de Gheorghi Jukov, mi In acord se subliniază carac
Rom în ia. terul temporar al prezentei tru
Directorul Alois Polanski a Moscova. a forţelor lor in ajunul apro- dentilor> a arălat că în prezent nistrul Apărării iar în numele
arătat că gigantica întreprin In cursul după amiezii dele guvernului ungar de Imre Hcr-
dere siderurgică, pusă în func gaţia noastră a vizitat noul Numărul cererilor depuse au platelor jocuri olimpice care !n pesţe !25 de localităţi din vath, ministrul Afacerilor Ex pelor sovietice pe teritoriul Un
ţiune în urmă cu cinci ani, a oraş Havirov, construit pentru ţară se fac pregătiri în vede- terne, şi Geza Reveşz, ministiul gariei, precum şi faptul că fl
minerii de la exploatările ba depăşit deja numărul locurilor vor avea \oc !0 Roma. rea Festivalului. La Festivalul Apărării.
zinului Ostrava. de ta Moscova vor participa ecaste împrejurare nu afectea
acordate delegaţiei italiene de Tinerii muzicieni italieni vor ză cîtuşi de puţin suveranita
Fest‘ml0 Hal tea statului ungar şi că tru
Comitetul internaţional de . Fpctinn! un hnrmt
pregătire a celui de-al Vl-lea P'c zm l“ fa
dimţIinuilzeiaccaaopcratdunaesl,eeidsospuiutăunaeaţinci ăsaimînntbelcruonrnai co-pele sovietice nu se amestecă
Festival Mondial, şlde aceea program ţionale c.înd există blocul agre în afacerile interne ale R. P<
Ungare.
iti diferite regiuni din Italici au La Festival vor fi prezentate fctlc si trei formaţii orchestra-
început concursuri locale ai ?/?> asemenea cîteva din cele ic. Se strîng fonduri pentru a- siv nord-atlantic, cînd se remi- Efectivul trupelor sovietice,
Ütarizeazä Germania occiden aflate temporar pe teritoriul
căror învingători vor primi m a L- bune filme ilaliene. jutorarea tineretului care do- tală şi forţele revanşarde din Ungariei, şi locul în care sînt
această ţară devin tot mai ac dislocate se stabilesc pe baza
cjreptM de onoare de a pleca j prezent se\ jace seiectiona- reşte să plece la Festival Au tive, cînd S.U.A. şi ceilalţi par unor acorduri speciale înire
la Moscova. ' ,/ ,' „ rU . . ., ticipanţi la blocul nord-atlan- cele doură guverne. Deplasarea
PRESA FRANCEZĂ întreceri de selecţionare se rea !dinelor la care lucrează /ost organizate cercuri pentru
despre vizita Iui Adenauer în SUA organizează şl în rîndurile cei mai cunoscuţi cineaşti ita- studierea limbii ruse.
trupelor sovietice pe teritoriul
PARIS 29 (Agerpres). Co aducă contribuţia“ în politica bat“ menţionează de asemenea P ro g ram u l Tailanda nu accepfä înzestrarea armatei ungar, in afara locurilor în ca
mentariile presei franceze pe occidentală întrucît „are rnîinî că unul dintre scopurile vizitei sale cu proiectile teleghidate re sînt dislocate, este efectua
marginea celei de a V-a vizite le libere“. Guvernul vest-ger- lui Adcnauer în Statele Unite no ului g u v e rn tă de fiecare dată cu consim-
a lui Adenauer în Statele U- man nu a avut „problema Sue- este lămurirea problemei stoca- fin la n d e z PEKIN 29 (Agerpres). CHI rat recent că ţara sa nu are ţămintul autorităţilor ungare.
nite se axează pe probleme di z.ului şi finanţele sale nu au jului de arme atomice pe teri NA NOUĂ anunţă. Potrivit şti nevoie de arme nucleare. De
ferite de cele relevate de presa fost nevoite să suporte opera toriu] Germaniei occidentale. HELSINKI 29 (Agerpres). rilor publicate de cîteva ziare claraţia ministrului de Externe In articolul referitor la pro
vest-germană. Astfel în atenţia ţiuni ca cele din Algeria“. TASS anunţă. Noul guvern al tailandeze, Tailanda nu va ac al Tailandei a fost făcută în blemele de jurisdicţie, legate de
presei franceze se situează pe „Le Monde“ publică sub ti Finlandei în frunte cu V. I. Sule cepta oferta americană de a în legătură cu ştirea că Statele prezenţa trupelor sovietice pe
prim loc problema generală a Comentariul reia opiniile pre tlul „Cancelarul Adenaucr cau setainen, liderul Uniunii ag ra zestra armata Tailandei cu pro Unite intenţionează să livreze teritoriul Ungariei, se spune că
raportului de forţe în alianţa sei americane în legătură cu tă argumente pentru campania re, a aprobat programul său de iectile teleghidate. arme teleghidate Tailandei şi în procesele cu privire la cri
occidentală. Ziarele sînt de pă stabilirea poziţiilor Franţei şi sa electorală“ un articol al 'co activitate. In partea programu altor cîteva ţări asiatice. mele şi infracţiunile comise pe
rere că actuala vizită a cance lui care se referă 1a politica ex Ministrul de Externe tailan- teritoriul Ungariei de persoa
larului vest-german în Statele dez, Wan Wailhaiakon ,ia decla- nele făcînd parte din efectivul
Unite consacră definitiv înlocu Angliei în faţa Germaniei occi respondentului său La Bonn, ternă se spune că guvernul va trupelor sovietice sau de mem
irea alianţei ariglo-franco-amc- dentale. Se ştie că recent pre continua politica externă tradi Primul ministru al Indoneziei cheamă toate brii familiilor lor se aplică în
ricane în colaborare politică sa a anunţat că Franţa urmea Alain Clement. Autorul artico ţională îndreptată spre menţine general legislaţia ungară şi ac
foarte strinsă aniericano-vesi- ză să primească un împrumut lului este de părere că vizita rea păcii şi a dezvoltării înţele partidele să sprijine guvernul in normalizarea ţionează tribunalele ungare.
germană. Ziarul „La Croix“ din partea Germaniei occiden gerii reciproce internaţionale, a
publică sub semnătura lui Fran tale. lui Adenauer în Statele Unite cărei bază a fost pusă de guver situaţiei din ţară Pentru rezolvarea litigiilor în
çois Russel un articol consa nele precedente şi pe care po legătură cu interpretarea sau
crat acestei vizite. Ziarul scrie: „Combat“ ocupînclu-se de vi constituie pentru politica vest- porul finlandez a aprobat-o ne DJAKARTA 29 (Agerpres) făcut acest apel în cadrul dez aplicarea acordurilor, se creea
„Guvernul american este îngri zita lui Adenauer în Statele germană încercarea de a con CHINA NOUA anunţă. Primul baterilor de o politică generală ză o comisie mixtă alcătuită
jorat de situaţia economică, fi Unite scrie că această vizită solida poziţiile guvernului Ade condiţionat. ministru al Indoneziei Djuanda- care a avut loc în parlament. din cîtc trei reprezentanţi din
nanciară şi politică foarte difi „are o importanţă deosebită“. nauer şi înlocuirea completă a In domeniul politicii economi a chemat toate partidele poli Djuanda a respins afirmaţiile partea fiecărei părţi. Comisia
cilă existentă în rîndul princi Ziarul insistă asupra faptuiui hegemoniei anglo-franceze în tice reprezentate, în parlament, îşi va avea sediul la Budapesta.
palilor săi aliaţi, Franţa şi An că întreprinderile diplomatice a- politica vest-europeană printr o ce guvernul consideră drept sar precum şi pe acelea care nu sînt unor deputaţi că formarea ac
glia. De aceea el tinde să se mericano - vest-germane sînt conducere vest-germană. Acesta cina sa cea mai urgentă, so reprezentate să sprijine guver Acordul va fi supus ratificării
strîns legate de viitorul alege este motivul pentru care Ade luţionarea problemelor financia nul în normalizarea situaţiei din tualului cabinet a fost neconsti şi va intra în vigoare după
rilor parlamentare din Germa nauer „este primit cu braţele re. In acest scop guvernul, va ţară, pentru ca în acest fel să schimbul instrumentelor de ra
deschise cu onoare .şi încrede prezenta spre examinare par se poată menţine unitatea repu tuţională. tificare care va avea loc la'
re“. lamentului La mijlocul lunii iu blicii. Premierul indonezian a Moscova.
nie, un program special.
nia occidentală cit şi de pers
pectivele rezolvării problemei Mii d e lo c u ito ri p^işuici d in A lg e ria
apropie mai mult de Germania dezarmării. Deşi, arată ziarul, îşi caută refugiu în Tunisia In Belgia ia amploare VINERI 31 MAI 1957
occidentală pe care o consideră Bonn-ul invocă amînarea unui mişcarea pentru interzi
mai solidă“. Auiorul articolului acord în problema dezarmării PARIS 29 (Agerpres) TASS După cum anunţă ziarul SPECTACOLE CI NEMA TO GRA FICE
arată în continuare că în cer în scopul consolidării poziţiilor anunţă. Represiunile barbare ale „France Soir”, Bon Iiăhmed, se cerea experienţelor cu
curile oficiale din Washington politice ale guvernului Adena autorităţilor franceze în Algeria cretarul de stat pentru proble arma nucleară DEVA: Thereze Raquin; ALBA-IU- „I. C. Frimu“ : Cîndva la P a ris ;
se consideră că guvernul vest- uer, el totuşi mizează pe reînar- forţează pe mulţi locuitori paş mele informaţiilor de pe lîngă
nici să-şi caute refugiul în Tu guvernul tunisian, a declarat la BRUXELLES 29 (Agerpres). LIA: Cio-Cio-San; APOLDU DE SUS: Cinema „Filimon Sîrbu“ ; Cercul dia
In Belgia ia amploare mişcarea
pentru interzicerea experienţelor Dansează mică doam nă; BARU-MA- bolic.
cu arma nucleară. O serie de
organizaţii obşteşti, sindicale şi RE: Mi-e sete; BRAD: Garnizoana SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
de tineret din ţară, printre care
german poate mai uşor „să-şi marea Bundeswehrului. „Com- nisia. o conferinţă de presă, că în pre organizaţiile de tineret „Tînăna nemuritoare; HAŢEG: Uraganul: ILIA: IN CINSTEA ZILEI COPILULUI
gardă socialistă” ,tineretul co
zent în Tunisia se numără deja munist din Belgia şi sindica Contele de Monte Cristo seria Il-a; LO- DEVA: Furtună pe Nipru; AEBA-
tul mietalurgiştilor afiliaţi La
Asasinii Vilmei Montes! au fost puşi In libertate cîteva zeci de mii de refugiaţi Federaţia Generală a muncito NEA: Asasinatul din strada Dante; 0RA- Iulia : Nufărul roşu ; HAŢEG : Vină-
algerieni. Numai în seara zilei rilor belgieni au adoptat rezo
luţii cerînd încetarea imediată ŞTIE: Moara cu noroc; PETROŞANI: torul de m are; ILIA: Noul Gulivei*!
a experienţelor cu armele de
.şOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO ©ooooooooooooooooooooooooo de 26 mai în regiunea Ain exterminare în masă. Prea tîrziu; SEBEŞ: Unde nu zboară ORAŞTIE: Merele de au r; PETRO
Draham, 2000 de algerieni, în vulturii: SIMERIA: Oameni fără im ŞANI: Comoara din insula păsăre
ROMA 29 (Agerpres)'. La postul de ministru al Afaceri- dreapta au început să ceară special femei ,bătrîni şi copii au portanţă ; T E IU Ş : Dansează mică lelor : SEB EŞ: O aventură pe coas
27 mai s-a încheiat la Veneţia lor Externe al Italiei. Impreu- încheierea cî-t mai grabnică a trecut frontiera algeriano-tuni- doamnă; ZLATNA: Dreptul de a te ta Atlanticului; SIMERIA: Vara
siiană.
procesul oare a durat 4 luni în nă cu Pietro Pîccioni, se aflau procesului. Este semnificativ naşte; HUNEDOARA: Cinema ,,Blu- pionierilor; LONEA: Fetiţa minci
Ei au fugit de frica trupelor
. legătură cu aşa zisul „caz pe banca acuzaţilor Polito, faptul că procuratura a renun- franoeze care cu sprijinul a r ming“ Tinereţe zbucium ată; Cinema noasă.
tileriei efeotuiiâză aşa zisa „ope
o Montesi”. Acest proces a fost fostul şef Db al poliţiei din ţat să sprijine acuzaţia împo- raţie de curăţire“. SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE 'RADIO
intentat după moartea mişte- Roma şi contele -Montagna, triva lui Pîccioni şi a cornpli-
rioasă a tinerei Vllmia Mon- mare a facerisî. cilor săi puşi în stare de li- Programul 1: 6,15 Muzică u şo ară; regiune în regiune; Programul IU
7,07 Melodii populare rom îneşti; 7,50 14,20 Program de muzică populară
tesii. Principalul acuzat în pro- Piesa a caracterizat în una- bertate „din lipsă de probe“, Muzică uşoară; 9,00 Muzică uşoară romînească interpretat de tineri so
romînească; 10,00-12,30 Opera „Turan. liş ti; 15,54 Muzică distractivă; 16,20
ces a fost Pietro Piccioni - - nimitate procesul în „cazul Ziarul „Unita“ comentînd aoea- „Deutsche Soldaten Zeitung" — dot" de Puccini; 12,30 Muzică Din cele mai cunoscute melodii popu
fiul unui membru de frunte al Montesi” drept ccl mai mare stă situaţie scrie la 28 mai că uşoară; 13,05 Program de mu lare rom îneşti; 17,15 Sfaturi gospo
zică populară; 15,45 Cîntă Eugenia dăreşti ; 18,05 Noi înregistrări de
parlamentului demoorat creş- scandal politic din perioada „Polito, Piccioni si Montagna, o tribună a naziştilor notorii Frunză; 17,80 Iubiţi cartea „Copiii", muzică populară romînească; 19,10
tin. El a fost trimis în jude- postbelică. In timpul pxocesu- sînt reprezentanţi ai cercurilor de Anna Seghersj 18,45 Muzică Meridiane; 19,30 Muzică uşoară;
uşoară; 19,45 Răspundem ascultăto 21,30 Părinţi şi copii; 22,45 Muzică
cată după apariţia în presă a lui au fost dezvăluite numerba- oare ocupă poziţiile cheie în DÜSSELDORF 29 (Ager tală. Ziarul arată că crimele rilor; 19,55 Noapte bună copii „Le uşoară.
pres). Ziarul „Westfalische comise de naţional socialişti şi genda meduzei" poveste populară co
numeroaselor demascări, oare se fapte care dovedeiau corup- italia de astăzi. A-i condamna Rundschau” atrage atenţia in SS-işti sînt bagatelizate. Revis reeană; 20,08 Teatru la microfon: BULETINE DE ŞTIRII
tr-unui din ultimele sale nume ta calomniază sindicatele şi pu „Viforul" adaptare radiofonică după 5,00; 6,00; 7,00; 11,00: 13,00; 15.00.
nu numai că spulberă dubiile ţia multor reprezentanţi ai aşa înseamnă a demasca toate a- re asupra propagandei naziste blicaţiile lor. „Deutsche Solda piesa lui Barbu Ştefănescu-Delavran- 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (progra
cea 22,30 Cu cîntecul şi jocul din mul 1), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00:
în cp priveşte chipul său imo- zisei „societăţi Înalte“, legă- ceste abuzuri poliţiste, aven- pe care o desfăşoară revista mi ten Zeitung” este folosită ca 21,00; 23,00: (programul II).
ral, dar şi indicau că este eoni- iutile lor cu lumea interlopă şi torfeinul „ cinis.
plice Ia moartea ’ui Montesi- descompunerea lor mtorala. .
In urma acestor demascări ta- Tabloul zugrăvit în cadrul mu ’ 'şar_c sin trasaturile ca
tă! lui Piccioni ia fost nevoit procesului a fost atît de lugu- raoteristice ale fizionomiei cla- litarista „Deutsche Soldaten tribună pentru publicişti na
^ să demisioneze în 1954 din bru'incit numeroase ziare de sei conducătoare“. Zeitung”, organul uniunilor sol zişti notorii care iau apărarea
Ş.CXXXOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo o o o o o o o o o ooooooooooooooooooooc dăţeşti din Germania occLden- membrilor SS.
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie, 1949 — Tiparul Intreprinderea Poligrajică „1 Mai” — DEVA.