Page 95 - 1957-05

Primirea delegaţiei de oameni dec, PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! cultură
slin R.S.F.S.R. de către Âhducători ai partidului şi guvernului

Anul IX. Nr. 766 Vineri 31 mai 1957 ! 4 pagini 20 bani Miercuri după amiază delega­ Afanasenko, ministrul învăţă doctor în ştiinţe chimice, au îm­
mîntului din R.S.F.S.R., V. A. părtăşit conducătorilor partidu­
Chemare la întrecere Şi-au îndeplinit ţia de oameni de cultură din Krotov preşedintele Prezidiu­ lui şi guvernului impresiile lor
planul înainte R.S.F.S. Rusă care participă la lui Mialei din Siberia de est a din vizita în tara noastră.
manifestările prilejuite de Academie1 de ştiinţe a U.R.S.S.,
sărbătorirea decadei culturii scriitorul V. A. Zakrutkin, mem­ A fost de fată A. A. Epişev,
R.S.F.S.R. în tara noastră, o bru a! conducerii secţiei din
fost primită la Consiliul de Mi­ Roslov a Uniuni; scriitorilor ambasadorul Uniunii Sovietice
niştri de conducători ai parti­ sovietici, membru în colegiul
dului şi guvernului. redacţional al revistei „Don”, la Bucureşti.
E. P. Kareakma, artistă a po­
La primire au luat parte to­ porului din R.S.F.S.R., de la Au asistat C. Nicută, adjunct
varăşii Gheorghe Gheorghiu- Teatrul de dramă „A. S. Puş- al ministrului Invăţămintului
Dej, Chivu Stoica, Petre Bo- kin” din Leningrad, şi prof. R. şi CuRurii, şi L. Minchevici, şef
rilă, Iosif Chişinevschj, Miron V. Mertlin, rectorul Universi­ de secţie în Consiliul General
Constantinescu, L.eonte Răutu. tăţii „Cernîşevski“ din Sanatov, A.R.L.U.S.

Membrii delegaţiei de oameni Intîlnirea s-a desfăşurat în-
de cultură din R.S.F.S.R., E. 1. tr-o atmosferă de caldă priete­
nie.

către întreprinderile din sectoru! de morârit de termen Congresut at doilea A, S. L h

Cu prilejul recentelor consfătuiri avute pe de morărit din regiune şi din ţară, cu urmă­ In ziua de 29 mai, muncito­ /Miercuri dimineaţă au început in tral al Sindicatelor, Petre Borilă, demicieni, ingineri şi tehnicieni acti­
echipe, cu toţi. lucrătorii de la moara „Nicolae toarele obiective : rii de la fabrica de aglomerare sala Teatrului de Operă şi Balet din Nicolae Ceattşescu, Iosif Chişinevschi, vişti al A.S.I.T.
Bălcescu“, a reieşit că, pe lingă realizările obţi­ a minereului din Combinatul Capitală, lucrările celui de-al doilea Miron Constantinescu, Al. Drăghici,
nute pînă în prezent, toate echipele îşi pot in­ — Realizarea planului producţiei globale j i siderurgic Hunedoara, au dat Congres al Asociaţiei Ştiinţifice a Alexandru Moghioroş, Constantin Cuvînlul de deschidere a lucrărilor
tensifica munca pentru o mai bună organizare pe sortimente, anual, pînă la data de 28.XII. 1957 ultimele cantităţi de aglomerat Inginerilor şi Tehnicienilor din R.P.R. Pîrvulescu, membri ai Biroului Poli­ Congresului a fost rostit de tov,
a procesului tehnologic, pentru folosirea deplină din planul de producţie al lu­ acad. prof. Miculae Profiri, preşedin­
a rapacităţii de producţie, utilizarea mai raţio­ Realizarea productivităţii muncii in pro­ nii. mai. La Congres participă peste 600 de tic al C.C. al P.M.R., Leonie Răutu, tele A.S.I.T.
nală a timpului de muncă, economisirea de ma­ porţie de 104 la sulă. delegaţi — ingineri şi tehnicieni din Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, mem­
teriale, combustibil, energie electrică şi altele. Odată cu îndeplinirea înainte toate ramurile economiei noastre na­ bri supleanţi ai Biroului Politic al Primit cu îndelungate aplauze,
— Reducerea preţului de cost faţă de sar­ de termen a planului lunar, co­ ţionale — şi oaspeţi din R. P. Alba­ C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele
Analizîndu-se temeinic posibilităţile existen­ cina trasată, cu 0,15 la sută. lectivul fabricii de aglomerare nia, Anglia, Austria, R. P. Bulgaria, P.M.R., miniştri, academicieni, con­
te, s-a constatat că angajamentele care au fost a constatat cu bucurie că pro­ R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, R.P. ducători ai instituţiilor centrale, di­ Consiliului de AAiniştrl aduce Con­
luate la începutul acestui, an pot fi depăşite. — Accelerarea circuitului fondului de rul­ ductivitatea muncii a crescut D. Coreeană, R. D. Germană, Italia, rectori de întreprinderi, ingineri, teh­ gresului al ll-lea A. S. !. T. salutul
ment cu 2 zile. cu 11,30 la sută faţă de plan R. P. F. Iugoslavia, Olanda, R. P. nicieni şi muncitori fruntaşi, ziarişti
şi că în 28 de zile din luna Polonă, Turcia, R. P. Ungară şi Uni­ romîni şl străini. Comitetului Central al Partidului
— Acumulări socialiste peste plan în mai, s-au făcut economii la unea Sovietică, precum şi un mare Muncitoresc Romîn şi al Consiliului
valoare de 100.000 lei. preţul de cost in valoare de număr de invitaţi din întreaga ţară. A fost ales apoi prezidiul Congre­ de Atiniştri.
252.000 lei. sului din care fac parte tovarăşii
Pătrunşi de dorinţa de a intlmpina festivalul — Realizarea de economii la materia primă, La deschiderea lucrărilor au parti­ Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Mi­ S-a dat apoi citire unei scrisori de
tineretului de la Moscova, precum şi ziua de prin reducerea consumurilor specifice, cu res­ Succesele doblndite se dato- cipat tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, ron Constantinescu, acad. prof. M. salut din partea tov. dr. Petru Groza,
23 August, cu noi realizări în producţie, şi Hind pectarea procesului tehnologic, în valoare de resc întregului colectiv care, în prim secretar al C. C. al P..M. R., preşedintele Prezidiului Marii Adu­
convinşi că asemenea posibilităţi există şi în 40.000 lei. această perioadă, a muncit cu Chivu Stoica, preşedintele Consiliului Profiri, Popa Gherasim, ion Cozmn, nări Naţionale.
alte întreprinderi din sectorul industriei de mo­ entuziasm, depunînd eforturi de Miniştri al R. P. R., Gheorghe
ri rit, colectivul morii ,,Nicolae Bălcescu" din — Ridicarea calificării profesionale a mun­ sporite pentru aprovizionarea Apostol, preşedintele Consiliului Cen­ Ion Atineu, Gh. Gaston Marin, pre­ Acad. prof. ing. N. Profiri, preşe-:
din plin şi la timp a furnalelor dintele A.S.I.T., a prezentat raportul
Alba-Iulia cheamă la întrecere pe anul 1957, citorilor din întreprindere, cu un număr ce este cu minereu aglomerat. O con­ cum şi şefii delegaţiilor străine, aca­ Consiliului Central A .S .I.T . la al
colectivele tuturor întreprinderilor din sectorul tribuţie mai mare au adus, în doilea Congres al Asociaţiei.
egal cu 10 la sută din totalul muncitorilor din special, schimbul /, condus de

întreaga întreprindere.

Directorul întreprinderii Secretarul organizaţiei de bază Preşedintele Comitetului de întreprindere
PETRU M V LA
TOArvA PERENCZV ERNEST GRUND

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOc 'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoOOOOOOOOOOOOO inginerul Tiberiu Hirsch, care

OTEL SPECIAL Insă două sectoare din şi-a depăşit planul cu 8 la su­ CUM R ăsp u n d em c itito rilo r
Combinatul hunedorean tă, precum şi echipele de do­
şi-au realizat planul lunar zatori conduse -de Traian Mir- w
za, loan Nistor, Dumitru Ar­
deleana şi altele. ESTE CONDUSA

în cursul zilei- de ieri, tele­ Totalizînd tonele de minereu cooperativa a !ă dl® producţie
fonul ne-a adus noi veşti îm­ aglomerat care s-au dat peste
bucurătoare din Combinatul si­ plan de ta începutul anului şi
derurgic al Hunedoarei. Încă în
două sectoare de bază, siderur- pînă la data de 29 mai, aflăm In cooperativa agricolă de cooperativă nu mai e vorba, ca dunarea generală, care este for­
giştii şi-au îndeplinit planul lu­ că harnicul colectiv a livrat producţie, munca se desfăşoară în gospodăria individuală, de mată din toţi membrii coopera­
nar de producţie înainte de ter­ peste plan, furnalelor, în acea­ altfel decîf în gospodăriile in­ citeva hectare, ci de suie de tori. De aceea adunarea gene­
men. Ştirea care nc-a parvenit stă perioadă, 26.200 tone de a- dividuale. Lucrările agricole, ca rală are şi atribuţiile cele mai
din Hunedoara a fost laconică : glomerat, din care se pot pro­ hectare, nu mai e vorba de importante într-o cooperativă.
„Astăzi, 30 mai, furnaliştii şi duce aproximativ 12.100 tone şi alte lucrări ce se cer a fi fă­ munca a 2 sau 3 oameni, ci a Adunarea generală este aceea
turnătorii combinatului nostru de fontă. cute înlr-o unitate cum e coope­ zeci de oameni. Pentru ca mun­ care aprobă statutul, regula­
şi-au realizai sarcinile de plan rativa agricolă, trebuie execu­ ca în cooperativa agricolă de mentul de ordine interioară sau
pe luna mai. De la începutul A. ZAHARIE tate după o rînduială bine sta­ producţie să se desfăşoare în planul de producţie, alege pre­
anului şi pînă astăzi (N.R. ieri) tornicită. Aceasta, deoarece în bune conditiuni şi cu folos, se şedintele şi comitetul de condu­
furnal iştii au dat peste plan corespondent cere tuturor membrilor coope­ cere, stabileşte contribuţia obli­
3.500 tone de fontă, iar turnă­ gatorie pe care trebuie s-o dea
. ; j ; .............. ............. torii au produs peste sarcina Ocrotirea copilului rativei să fie disciplinaţi, să membrii, de fiecare hectar, ho­
planificată 800 tone de piese respecte statutul şi hotărîrile tărăşte produsele şi sumele de
Printre vagoanele încărcate cu oţel, care ies zilnic din Combinatul metalice şi bunuri de larg con­ adunării generale şl să ia par­
siderurgic Hunedoara, se află unele pe a căror fişe însoţitoare scrie : oţel sum. I,n luna mai, productivi­ te la conducerea treburilor
special. Acest oţel este produs în prezent la cuptorul electric vechi şi tatea muncii a crescut în aceste
serveşte în special la fabricarea rul menţilor. sectoare cu aproape 6 la sută în regiunea noastră cooperativei. bani ce se repartizază în fie­
care an membrilor, primirea sau
IM FOTO: prim topitorul Constantin Vălean şi loan Petrea din fată de plan, iar la preţul de Ce prevede Statutul excluderea unor membri. Ea se
schimbul II, lucrează la ajustarea cuptorului electric vechi.
cost s-au făcut economii, pe în­ Anii regimului de de­ ţărani, că jumătatea co- unităţi sanitare pentru co­ Statutul model arata că la întruneşte cel puţin odată pe
mocraţie populară au piilor mor în primul an pii în fiecare oraş mun- conducerea cooperativei agri­ lună şi ori de cîte ori este ne­
tregul combinat, în valoare de marcat însemnate reali­ al vieţii şi este încă de tito-esc şi raion din re- cole. de producţie iau parte toţi voie, dacă acest lucru este ce­
zări în domeniul ocroti­ mirare că cealaltă jumă- giune. S-a mers chiar şi membrii cooperatori. Fiecare rut de comitetul de conducere,
1.850.000 lei. S-au evidenţiat în rii sănătăţii oamenilor tate scapă de moarte“... mai departe, prin crearea dintre ei îşi poate spune cuvîn- de comisia de revizie sau de cel
muncii. Cu atît mai evi­ Acest lucru este cu a- unor astfel de unităţi în tul în toate problemele impor­ puţin 25 la sută din numărul
mod deosebit brigăzile de tine­ tante pentru activitatea coope­ membrilor. Hotărîrile luate sînt
Cu mijloace mai puţine dent reiese acest lucru, tît mai evident, cu cît în mediul rural, în unele co- valabile numai dacă la adu­
putem transporta mai mult ret conduse de primtopitorii rativei, iar hotărîrile luate re­ nare au fost de fată două trei-
cînd analizăm ocrotirea perioada trecută la care mune mai mari. AAaterni-
loan Moraru, Ivăşcan Muntea- prezintă voinţa tuturor mem­ (Continuare In pag. 2-a)
sănătăţii copilului. se referă citatele, îngri- tăţile care există în fie-
nu şi loan Crişan de la furna­ brilor. Organul suprem de con­
Era un lucru destul de jirea medicală a copilului care raion şi casele de
lul 2”. ducere al cooperativei este a-
Iniţiativa feroviarilor sovietici de de marfă nu se poale desfăşura î n 1 cunoscut, latimpul său. era o treabă sporadică le- naşteri din comune, asi-
Ştirea transmisă este scurtă.
la Osnova, în legălură cu folosirea condiţii optime. Dar ea cuprinde un nou şi im­ atît la noi în ţară, cit, gata de anumite aşa-zise gură o asistenţă medica-
portant succes al siderurgişti-
mai bună a mijloacelor de transport In vederea aplicării metodei fero. lor hunedoreni, în lupta pentru mai ales, peste hotare că „bune iniţiative" In co- lă femeilor însărcinate.
a da patriei tot mai mult me­
pe calea ferată, are o însemnătate viarilor de la Osnova, colectivul tal. deţineam în anii dintre ce­ mune şi cătune nu se pu- Măsurile luate au fă-

deosebită şi pentru transportul nos­ depoului din Simeria a luat o serie O acţiu n e le două războaie mondia­ tea vorbi de o îngrijire şi ciut ca la noi în '¦egiune -&i ţea a la de. m u zica p o ţm la r ă

tru feroviar. Luînd măsuri de apli­ de măsuri care să asigure o bună b in even ită le şi înainte de 1947, un ocrotire a copilului. mortalitatea infantilă să din Calan

care a iniţiativei „Cu mijloace mai desfăşurare a transportului pe arte­ Zilele trecute, în oraşul Hu­ deosebit de trist -ecord Astăzi, pentru ocroti- scadă la 8 la sută
nedoara, din iniţiativa Consi­
puţine, putem transporta mai mult", rele unde circulă locomotivele de­ liului raional A.R.L.U.S., a fosl în Europa — ce! mai ma­ rea sănătăţii copilului Penlru a veni în a-
deschis clubul celor ce învaţă
ceferiştii pot aduce o însemnată con­ poului nostru. Una din acestea este limba rusă. re număr de copii morţi s-au creat o serie de jutorul mamelor care "mmiii&iiir : 7
înainte de a împlini vîr- instituţii medicale care sînt încadrate tn cîmpul
tribuţie la asigurarea unui transport îndeplinirea cu cea mai mare gri- 1 In cadrul acestuia se vor da
consultaţii tuturor celor care sta de un an. Această ci­ au scopul prevenirii muncii şi au copii mici,
din ce în ce mai ieftin şi. legat de jă a prescripţiilor de pregătire a * doresc să înveţe limba rusă, se
vor face traduceri, se vor orga­ fră se ridică Ia 18-20 la şi tratării gratuite. Toate s-au creat pe lîngă între-
aceasta, la o mai perfectă armoni­ locomotivei pentru parcurs. In acest1 niza audiţii din muzica sovie­
tică, seri literare, seri ale bas­ sută. Despre această sta­ acestea au făcut mortali- prinderile din regiune un
zare a diferitelor servicii din ca­ sens, echipele de pe locomotive ve­ mului rus. etc.
re de lucruri şi despre tatea infantilă în ţara numă- de 13 creşe cu 420
drul transportului feroviar. rifică în amănunţime fiecare meca- 1 El va funcţiona chiar în se­
diul A.R.L.U.S. din Piaţa Li­ puţinul interes pe care noastră, să scadă în ul- paturi,
Aplicarea iniţiativei feroviarilor nism pentru a preveni eventualele bertăţii, în fiecare luni, mier­
curi şi vineri. între orele 17-19. l-au manifestat regimuri- timul an la 8,1 %. Pentru îngrijirea copii-
sovietici de la Osnova, presupune defecţiuni ce s-ar !vi pe parcurs.
rile trecute, fală de ocro­ Şi în regiunea idune- lor fără părinţi şi a ce-
colaborarea strînsă între toate uni­ Personalul locomotivei înlătură cu
tirea copilului, vorbea în­ doara. s-au obţinut reali- lor care au părinţi bol-
tăţile ce concură la desfăşurarea mijloacele sale proprii micile defec­
că în 1907 dr. Victor Ca zări importante pe linia navi de T.B.C., în ultimii
transportului pe calea ferată, în ve­ ţiuni, iar atunci cînd situaţia o ce­
b eş: ocrotirii copilului. In 0 - ani s-a creat la Alba-Iu-
derea înlăturării diferitelor deficienţe re, apelează la ajutorul echipei d e 1
„Dacă la noi în ţară, raşele Deva şi Alba lulia lia o casă a copilului, cu
ce se pot ivi. In afară de aceasta, reparaţii. In timpul spălării locomo­
mai cu seamă la ţară s-au înfiinţat, pe lîngă o capacitate de 10 0 paturi.
mai este necesa^ ca fiecare ramură tivei, echipele ce-o deservesc parti­ (sate) mor copiii cu su- spitale, secţii de copii, cu Grija faţă de copil cu­
fele şi miile, în primul an o capacitate de 50 şi noaşte în fiecare an noi
a transportului să-şi organizeze, în cipă la reparaţiile ce se execută pen- al vieţii, aceasta se dato- respectiv 25 paturi. De a- succese, prin crearea de
reşie numai lipsei de cu­ semenea, s-au creat noi noi unităţi, dotate cu in­
cadrul ei, mal bine munca prin lua­ tru a putea constata calitatea noştinţe şi de îngrijire a unităţi şi în oraşele Hu- stalaţii moderne, deservi-
copiilor mici“... ’ „Degea­ nedoara şi Petroşani. Am te de medici calificaţi,
rea unor măsuri corespunzătoare, reparaţiilor şi a spălării. A-

care să ducă la continua îmbunătă­ ceasta mai are avantjaul că perfec­

ţire a activităţii în ansamblul ei. ţionează şi îmbogăţeşte cunoştinţele

Depourile de locomotive sînt ace­ echipelor de pe locomotiva respec­ ba natalitatea e nare la ajuns astăzi ca să avem Dr.HORAŢIU MAGHERU .Muzica e îndrăgită tot mai mult de pionierii şl şcolarii din Călan.
lea care, în raport de cerinţe şi ne­ tivă.
Şi nu-i uşor să apeşi pe clapele urnii Instrument şl să răsune o melodie
cesităţi, repartizează maşinile să re­ îngrijirea locomotivei şi înlătura­ (9 plăcută.
morce trenurile şi să le ducă spre rea din timp a micilor defecţiuni ce
diferite puncte ale ţării. Dacă în se ivesc, dau posibilitate măririi du­ D Primele cunoştinţe ale tainei muzicii le capătă viitorii instrunien- v)
depou, echipele de locomitve şi cele ratei de funcţiunare a locomotivei Disciplina în muncă, factor de seamă tişti de la Călan la şcoala populară de muzică, de la tovarăşul protesor o
între spălări şi reparaţii. In acest Emerlc Hummel.
de reparaţii nu verifică în amănun­
TEODOR PIIRDEA m spr sistemului de salarizare Clişeul reprezintă una din orele de predare a lecţiei pentru acnr-
deoane.
ţime maşinile şi nu le îngrijesc Şeful Depoului C.F.R. Simerla

cum trebuie, de oricîtă bunăvoinţă îmbunătăţit
şi străduinţă ar da dovadă R.V.S.-ul

sau stajiile, transportul vagoanelor La 1 aprilie a. c., în Combi­ dicale de secţie au păşit cu mai
natul siderurgic din Hunedoa­ mult curaj la traducerea în
PRODUCHTORHi . ra, lâ secţiile furnale, a început viaţă a propunerilor muncitori­ munci cu efectivul descomple­
experimentarea măsurilor de lor. tat. Dacă un muncitor lipseşte
w  c a n iitá ttá ? I ó ? jle ^ L ? îmbunătăţire a sistemului de
salarizare. Cu toate acestea, se mai fac din echipă, în mod nemijlocit
Muncă concretă —rezultate burse simţite deficienţe serioase în ce munca lui trebuie efectuată de
Perioada scursă de la înce­ priveşte disciplina muncii. ceilalţi tovarăşi. Or, cum mun­
in comunele raionului Hia, kg grîu, 32.807 kg porumb; putul experimentării, a fost pli­ ( Sanda şi Emeric sînt aitiîndoi elevi ai şcolii populare de muzică din
nă de învăţăminte. Din discu­ Dacă unii furnalişti înţeleg ca este normată, eforturile de­ «Călan. Sanda Popa mînuieşie cu dl băcie arcuşul viorii, iar Emeric Mu-
se desfăşoară cu entuziasm ac­ Certeju de Sus — 7.000 kg ţiile ce au avut loc în consfă­ pe deplin, că o prezenţă regu­ puse în plus duc la o supraîn
tuirile de producţie pe secţii şi lată şi la orele fixate de pro­ cărca-re a muncii şi implicit la |mmel atinge cu fineţe clapele pianului.
ţiunea de contractare pentru griu, 8.200 kg porumb ; Do- schimburi, a reieşit hotărîrea gram este o cerinţă impusă de un randament scăzut. Scade
muncitorilor de a da tot spriji­ buna desfăşurare a procesului deci şi productivitatea muncii IN CLIŞEU : cei doi prieteni la o oră de exerciţiu.
valorificarea produselor agri­ bra — 74.000 kg grîu, 30.243 nul acestor măsuri. In acest de producţie, alţii, în schimb,
sens, s-au făcut numeroase pro­ se pare că au uitat de îndaio In consfătuirile de producţie,
cole prin cooperative. Numărul kg porumb ; Hărău — 3.000 kg puneri dc măsuri tehnico-orga- ririle ce le revin. Aceşti furna- mulţi furnalişti s-au ridicat îm­
nizatorlce în vederea sporirii !işti, probabil nu-şi dau seama potriva acelor tovarăşi care far
ţăranilor muncitori, care con­ grîu (în afară de contractările producţiei, . a productivităţii de greutăţile ce le provoacă ab­ asemenea absenţe nemotivate
tractează cu statul este tot mai efectuate prin LC.S. Recolta) ; muncii, în vederea reducerii senţele lor, muncii celorlalţi de zile întregi, au combătut
mare. Pînă acum au fost rea­ ilia — 60i365 kg griu ; Filimon preţului de cost. Organizaţiile tovarăşi.
lizate următoarele cantităţi : Sîrbu — 25.00 ng griu, 25.317 de bază au intensificai munca aspru această atitudine nejustă
Brănişca 20,000 kg grîu, 22.728 kg porumb ; Zam — 28.000 kg politică de masă, comitetele sin­ Una este a munci timp de 8 şi au cerut ca printre măsurile
kg porumb ; Buruiene 39.000 griu 32.055 kg porumb. ore la deservirea agregatului cu
efectivul complet şi alba a A. J.