Page 96 - 1957-05

Pag; 2
Atribuţiile Casei regionale
a Creaţiei populare
De curînd, la Deva, a fost
prelucrat regulamentul de or­
ganizare şi funcţionare a Ca­
selor regionale ale Creaţiei popu­
lare, în prezenta activului Ca­
sei regionale a Creaţiei popu­
lare din localitate.
Regulamentul stabileşte sar­
cini precise, izvorîte din nece­
sitatea ridicării nivelului ideo­
logic şi artistic al activităţii de a Creaţiei populare este aceea
amator. Casa regională a Crea­
ţiei populare este o instituţie
de stat înfiinţată de către Co­
mitetul executiv al Sfatului
popular regional, pentru îndru­
marea şi sprijinirea, pe plan re­
gional, a activităţii artistice de
amatori de la oraşe şi sate ce
se defăşoară în cadrul aşeză­
mintelor culturale, sindicatelor,
cooperativelor meşteşugăreşti,
asociaţiilor studenţeşti, etc.
Sprijinul şi îndrumarea pri­
veşte atît colectivele de artişti,
instructorii acestor colective,
cît şi creatorii populari.
Această instituite orientează
colectivele de artişti amatori
şi interpreţi' individuali în pro­
movarea unui repertoriu valo­
ros. Ea îndrumează artiştii a-
matori din orice gen de artă
pentru ridicarea nivelului de in­
terpretare şi însuşirea măestri-
ei artistice, mijlocind o strîn-
să legătură Între artiştii profe­
sionişti şi artiştii amatori, în
vederea transmiterii experienţei
artiştilor profesionişti, colecti­
velor, .de. amatori.
Pentru realizarea acestor sar­
cini, Casei regionale a Creaţiei
populare, potrivit regulamen­
tului, îi revine o serie de a-
•tributiuni deosebit de impor­
tante.
Astfel, ea trebuie să reco­
mande colectivelor artistice de
amatori, soliştilor, recitatorilor
şi cititorilor artistici, reperto­
riul, tinînd seama de sarcinile
culturale, politice şi ideologice
ale acestora, de cerinţele spe­
cifice mediului în care activea­ bun sfîrşit acţiunile enunţate. „Din babilonia cacofoniei sonice, nu
ză, precum şi de gradul lor de Desigur că, în perioada de cind arn reuşit să identific nici o melo­
pregătire.
©cD®o«®®a©®©a@@®®©®©®®®®©©®0©a@©©®©9©®©»)©s«®®®©®®«
A specte cu ltu rale de la Brad
Cu ocazia împlinirii ra 250
de ani de la naşterea ilustrului
dramaturg italian Carlo Gol­
doni, elevii claselor a X A şi B
de la Şcoala medie mixtă din
E.ad, au prezentat zilele tre­
cute, în faţa a peste 400 de
spectatori, comedia în trei acte
„Evantaiul”. Regia artistică a
spectacolului a fost realizată
de tov. prof. Luţa Dragoş, cos­
tumaţia de prof. Ana Nedei şi
Olimpia Feier, iar decorurile de
prof. Gh. Ghercioiu.
In interpretare, s-au distins
Lucia Raita, loan Frînc, Olivia
Lazăr, Alun Coza, Ionel Sipoş
şi alţii.
De curînd, a avut loc
la Haţeg conferinţa raiona­
lă U.R.C.C. Convocată în
conformitate cu statutul
Uniunii raionale, confe­
rinţa avea drept scop să
analizeze munca desfăşu­
rată de către consiliul de
conducere al uniunii în a-
nul 1956 şi primul trimes­
tru al anului în curs.
Cîteva realizări...
In cele 16 luni, pentru
oare a fost întocmită da­
rea de seamă prezentată
cu această ocazie, consi­
liul de conducere al uniu­
nii a obţinut o serie de
realizări. In acest timp,
prin unităţile cooperatis­
te, au fost desfăcute cu
22,6 la sută, mai multe
mărfuri decît în anul 1955.
Reţeaua cooperatistă a
fost extinsă prin oreerea
de noi unităţi cum s în t:
magazinul de confecţii,
cel al fero-chimicii, gră­
dina de vară din parcul
„7 Noiembrie” şi 2 bufete,
la Heţg, iar la sate, pră­
vălii săteşti, ca cele din
satele Ciopeia, Păclişa,
Hobiţa, Grădişti, Măceu,
magazinul mixt din Bre-
tea-Strei şi altele.
Planul valoric la achi­
ziţii, pe anul 1956, a fost
îndeplinit în proporţie de
118 la sută, iar pe primul
trimestru al anului în curs
cu 358 la sută, realizare
la care o deosebită contri­
buţie şi-au d a t: centrul de
achiziţii din Petroşani,
cooperativele „Ţara Haţe­
gului”, „Berthelot”, „În­
frăţirea“ din Baru Mare,
•*DIIÜWIft 'S&CTA U S M Ü Ü J T ' Nr. 766
¦l>A»
?! un corigent, nici un repelen VfiS C U M E S IE C O N D U S Ă
Aceasta este lozinca ce stă cu mult zel materialul indicai cooperativa agrîcsSi de producţia
mereu înaintea elevilor clase­ pentru examen.
lor a IV-a şi a Vil-a din comu­ In recapitularea materiei, (Urmare din pag. l-a) termenul pentru care a fost
na Buceş, raionul Brad. elevii din comuna Buceş sînt ales.
Casa regională a Creaţiei a reuşit să obţină unele reali­ Pionierii şi şcolarii, conştien­ îndeaproape ajutaţi de către mi din numărul membrilor şi Pentru bunul mers al muncii
populare are misiunea de a-şi zări în munca sa şi Casa regio­ ţi de datoria pe care o au, pă­ cadrele didactice. Deosebit de dacă au fost aprobate de majo­ de fiecare zi, comitetul de con­
da avizul asupra repertori ilor nală a Creaţiei populare din re­ şesc cu elan tineresc în reca­ instructive şi reuşite sînt lec­ ritatea celor prezenţi. ducere numeşte brigadierii şi
colectivelor artistice, ale tuturor giunea Hunedoara. Alături de pitularea materiei, pentru a ţiile de recapitulare, prezentate şefii de fermă pe doi ani, pre­
caselor de cultură din regiune; acestea au fost înregistrate şi complecta studiul parcurs în- de învăţătoarea Maria Ardeu Sarcinile comitetului cum şi un contabil, care sînt
activiştii săi vor viziona spec­ insuccese. Despre toate acestea tr-un an de zile. In clase s-au de la şcoala do 4 ani, din sa­ de conducere... apoi confirmaţi de adunarea
tacolele acestora, prezentate ne vom ocupa însă, pe larg, în­ format grupe şcolare conduse lul Corniţei. O deosebită aten­ generală.
la centrul de raion sau în de­ de cei mai buni elevi la învăţă­ ţie acordă pregătirii elevilor Intre două adunări generale,
plasare. tr-un alt articol. tură. Dornici să cunoască cît de activitatea cooperativei răs­ Preşedintele este ales tot de
mai mult, elevii Viorel Ştef, şi învăţătorul Teodor Brădeanu punde comitetul de conducere, adunarea generală. Acesta, a-
In vederea sprijinirii creaţiei MIRCEA ACOJOCARIŢEI Ana Codrin, Veronica Hărăguş, format din 5-11 membri. Atît jutat de comitetul de conduce­
autorilor locali, Casa regională Inspector la Casa Centrală a Teodor Crăciun şi alţii studiază de la şcoala de 4 ani din sa­ preşedintele, cît şi comitetul de re, rezolvă problemele curente
tul Porcurea. conducere sînt aleşi pe timp de ale cooperativei, tinînd seama
care are datoria să comande Creaţiei Populare 2 ani. Ei au sarcina să organi­ de Statut şi de hotărîrile adu­
şi să achiziţioneze de la aoeştia T1TUS CORNEA corespondent zeze aplicarea întocmai a tutu­ nării generale.
cîntece, poezii, piese într-un ror holărîrilor adunării gene­
act, programe pentru brigăzile Din nou despre muzica de local rale şi răspund în faţa adu­ ...Şi ale Comisiei de revizie
artistice de agitaţie etc., pe care nării generale pentru felul cum
le va tipări sau multiplica pe Deşi problema muzicii de local a meşteşugite „mişto", fierte, fripte şi rău că T.A.P.L’.-ul, nu are grijă şi şi-au îndeplinit sarcinile. Co­ Adunarea generală, alege şi
plan local, cu avizul Casei Cen­ mai fost. tratată într-unul din nume­ stoarse spasmodic, delirant de către că nu le dă partituri noi, cu ultimele mitetul de conducere este obli­ comisia de revizie, care este
trale a Creaţiei Populare din rele trecute ale ziarului nostru, ea acordeonist, după p secretă şi din fe­ cîntece „moderne“ deoarece s-au să­ formată din 3 membri. Ea are
Ministerul Invătămîntului şi nu a fost privită cu destulă seriozi­ ricire nu prea des de întîlnită reţetă turat de vechiturile muzicii noastre. gat să prezinte adunării gene­ sarcina să verifice cum gospo­
Culturii. tate de conducerea întreprinderilor cacofonică“. (Nu mă pot opri să admir pe că­ rale rapoarte de activitate, iar dăreşte comitetul de condu­
care tutelează formaţiile de muzică Departe de noi de a contesta fru­ runtul şef de orchestră, care nu vrea trimestrial şi la sfîrşitul anu­ cere cooperativa, cum este res­
Tot ea este aceea care acor­ uşoară, şi sîntem nevoiţi să revenim, museţea şi valoarea cîntecelor străi­ să îmbătrînească şi care se ţine vi­ lui, dări de seamă asupra ac­ pectat planul de producţie şi
dă ajutor metodic instructo.ilor deoarece, un raid sumar, a confir­ ne, bine ritmate şi cu o melodică guros de cei tineri în gusturile muzi­ tivităţii cooperativei. El re­ planul financiar. De asemenea,
şi conducătorilor echipelor ar­ mat cele sezisate în repetate rînduri plăcută cu oarecare iz de exotism ! cale noi, prin asta înţelegîndu-se ha­ zolvă zilnic toate treburile comisia de revizie verifică fe­
tistice de amatori în pregătirea de corespondenţii noştri voluntari. Vrem să arătăm că ele nu trebuie să lucinatele ritmuri ce obsedează unele gospodăreşti, reprezintă intere­ lul cum se !aplică şi se respec­
programelor pentru spectacole, fie deformate prin disonanţe şi rit- elemente putrede de la noi din ţară). sele cooperativei în fata orga­ tă normele de luoru, dacă se
concerte, seri tematice, aniver­ „Unii responsabili de local, pri­ mări bolnăvicioase, după bunul plac nelor de stat, justiţiei, organe­ ţine evidenta zilelor-muncă la
sări şi comemorări, şedinţe vesc cu multă uşurinţă problema res­ şi gust al interpretului. Ele însă nu Aăai surprinzător, este faptul că res­ lor economice de stat şi coope­ zi, dacă repartizarea venituri­
festive etc. pectului faţă de consumatori’’, ne trebuie să se suprapună şi să scoa­ ponsabilul restaurantului, Francisc ratiste. lor cuvenite cooperatorilor se
scriu unii cititori ai ziarului nostru. tă din repertoriu .muzicalitatea melo­ L’anert, este încîntat şi totodată foar­ face la timp şi în mod just. In
Cu sprijinul organelor lo­ Tratînd această problemă în scrisori, te mulţumit de 'Orchestră şi de inter- Comitetul de conducere ale­ fiecare trimestru, comisia face
cale, această instituţie trebuie ei nu comentează „calitatea" şi „gra­ dioasă a cîntecelor romîneşti. Dar, pertare. înţelegeam, să fie mulţumiţi o revizie obligatorie, însă ea
să organizeze seminarii şi majul” produselor culinare servite ei, muzicanţii, dar nu şi responsabi­ ge din rîndurile membrilor săi poate controla activitatea comi­
cursuri pentru instructorii echi­ după listele de meniu şi nici „promp­ la „Garpaţii" hunedoreni, eşti nevoit, lul localului. Oare el nu are nici un tetului _ de conducere, ori de
pelor artistice în vederea cali­ ta” deservire, ci, de această dată, ei dram de „bun simţ auditiv în mu- un vicepreşedinte care, în lipsa cîte ori este nevoie. Pentru a-şi
ficării acestora. ne relatează un' alt aspect al „res­ vrei nu vrei, să călătoreşti pe ari- putea duce nestingherit sarci­
pectului”. E vorba de ambianţa plă­ preşedintelui, ţine locul aces­ nile la îndeplinire, comisia de
De asemenea, iniţiază şi va cută a unei seri de odihnă, la care • , (> w m m m revizie răspunde de activitatea
ajuta organele locale în orga­ trebuie să participe din plin şi mu­ tuia. Dacă adunarea generală sa numai faţă de adunarea ge­
nizarea de acţiuni menite sa zica localului. nerală.
contribuie la creşterea şi dez­ socoteşte că unul dintre mem­
voltarea mişcării artistice de Vom cita mai jos, cîteva fragmen­
amatori. In acest sens sprijină te din scrisorile primite la redacţie: brii comitetului de conducere
munca de organizare a con­
cursurilor regionale şi raionale, „Toată noaptea m-a frămîntat un s-a dovedit necorespunzător, ea
pe genuri de artă, a sărbători­ coşmar sonor“, ne scrie un corespon­
lor cîntecului şi dansului, a de­ dent, în urma unei seri petrecute la poate să-l schimbe înainte de
cadelor şi festivalurilor artis­ restaurantul „Carpaţi” din Hunedoa­
tice, a expoziţiilor regionale şi ra. Apoi continuă : „instrumentiştii, ’ \ ::v
raionale de artă plastică etc. umpleau sala în seara aceea (ca şi
în alte seri), cu guiţatul sincopat Intelectualii din Berthelot
Metodiştii Casei regionale a — strident. Ritmul epileptic, scîlciat, şi munca culturală
Creaţiei populare sînt aceia ca­ icnit şi ţipăt asurzitor, pînă la refuz,
re au datoria de a desfăşura o jignea urechile consumatorilor“... m D' - a " Ii aceste zile, la ce.itcul de dan şi Gheorghe Micloşoni, la
intensă muncă pentru a duce la comuna Berthelot a fost ana­ căminele culturale din aceste
lizată munca depusa de intelec­ sate sînt desfăşurate diferite
tuali, în urma chemării lansate programe artistice, audiţii co­
de intelectualii raionului Haţeg. lective la radio şi alte activităţi.
Referatul, prezentat cu aceas­ Rezultatele pozitive în activi­
tă ocazie, a scos în evidenţă tatea culturală şi contribuţia
e înfiinjată şi pînă în prezent, die”... „am ieşit din local cu o mi­ L : contribuţia intelectualilor din intelectualilor din comuna Ber-
raza comunei Berthelot pentru thelol sînt o urmare a îndru­
grenă îngrozitoare, provocată de des- pile străinismelor „mambi-ste”, pe zică ?“. Probabil şi foarte regretabil, îmbunătăţirea muncii culturale mării date de Comitetul comu­
măţata sarabandă de sunete ce mi-a unde nu te duce gîndul nici cînd ai nu 1 în sprijinul transformării so­ nal de partid, a sprijinului or­
găurit urechile"... febră. Aici, nu vei găsi nici un cîn- cialiste a agriculturii, fapt ce ganizaţiei U.T.M. şi a preocu­
tec romînesc, nici o romanţă şi nici T.A.P.L.-ul să fie mai exigent. Să a contribuit la inaugurarea a pării directorului de centru, to­
Spectacolul s-a bucurat de un Un alt corespondent, tratînd ace­ un vals cu ritm odihnitor. Ca să te urmărească repertoriile şi felul de a două întovărăşiri noi. varăşul Constantin Ghiţescu.
real succes, fiind viu aplaudat eaşi „interpretare” din acelaşi local, lecuie de apatie, are grijă acordeo- fi prezentate. Să caute cele mai mul.
de spectatori. De altfel, şcoala ne relatează aceleaşi lucruri, dar ne- nistul 1 ţumitoare şi mai plăcute posibilităţi In satul Berthelot, de pildă, Pe raza comunei Berthelot
medie din Brad, a mai prezen­ uitînd să precizeze că: de a servi consumatorilor muzică de . săptămînal se ţin două seri mai sînt şi intelectuali a căror
tat pînă acum şi alte piese ca : Şeful orchestrei, Ianoş Munteanu, calitate, pentru a odihni „clienţii”, culturale, se fac repetiţii de că­ contribuţie în culturalizarea
„Piatra din casă”, „Ochiul ba­ ...„Singurii oameni calmi şl nepă­ cu fiul său acordeonistul şi .cu celă­ chiar şi pe cei mai puţin melomani. tre echipele artistice etc. Tova­ maselor nu poate fi socotită ca
bei“ şi „Absenţe nemotivate“. sători, erau doi bătrîni de la o ma­ lalt fiu — toboşarul/ —.. şîrit „genii Să lupte pentru reducerea nesfîrşite- răşa Natali® Dobrescu, solistă satisfăcătoare. învăţătoarea Şte-
să. Curios să cunosc pe cei doi re­ creatoare". Regretabil însă e, că deşi tor „pauze" ce se manifestă pe ici fania Iliescu, de pildă, nu se
Cadrele didactice de la ace­ semnaţi stoici, am încercat să intru violonistul le e tată şi totodată „şef", pe colo şi printre alte localuri şi la a căminului cultural printr-o preocupă de alfabetizarea tînă-
eaşi şcoală, pregătesc piesa în discuţie cu ei, dar a trebuit să cei doi fii, nu ţin seama şi îi întrec cele din Deva (cu deosebire la res­ susţinută muncă de lămurire rului încorporabil ce i-a fost
„Extemporalul” şi au înjghebat mă las păgubaş — amîndoi erau vioara absorbind-o în vacarmul in­ taurantul Bucegi) să nu permită des- repartizat. Sofii V. Contarti-
un cor pe patru voci, în care surzi. Iacătă motivul calmului lor". strumentelor lor. Acordeonul, prin complectarea orchestrelor, seara, prin a reuşit să înscrie numeroşi ce­ nescu manifestă o atitudine ne-
ţîşnitoarele acorduri rupte în „icnit lipsa muzicanţilor. corepunzătoare faţă de copii.
sînt antrenaţi şi locuitori ai Deşi cam meşteşugite — scrisorile ritmic" de o îndoielnică muzicalitate tăţeni în întovărăşire. Bune Fată de aceste lipsuri, secţia
au relatat o situaţie veridică. Recu­ şi armonizare, iar toba — tingirile Secţiile de învăţnmînt şi cultură
oraşului ca tov. Lupu, Beciu, noaşterea „melodiilor” este imposi­ de aramă şi scîndurile uscate, prin raionale şi secţiunea Sfatului -popu­ rezultate a obţinut şi tovarăşa de învăţămînt şi cultură a Sfa­
bilă, atît de alambicate şi de ter­ bubuitul, nătîng al beţelor. lar regional nu au nimic de sous? Aurelia Diaconu. care a fost
Benea, Turcan şi alţi ciuite sînt acordurile fanteziste şi în­ selecţionată pentru concursurile tului popular raional va trebui
florate luate din grozavul „Mambo" Să se termine cu „imprcvizatele“ artistice ale festivalului raional.
OSWALD ZATOSKIL să ia măsurile corespunzătoare.
O vie activitate culturală des­
P. POPOVICI (fie el pinguin sau italian), din „Hai- La întrebare, şeful orchestrei, Ianoş teme „mambi-ste“. făşoară şi căminele culturale A. MAGUREANU
din satele Tuştea şi Crăguiş.
îndrumate cu pricepere de di­
corespondenţi Bab-oo-ree-Bap" şi alte enormităţi Munteanu, ne răspunde că îi pare C. S. rectorii de cămine Traian Bar- corespondent
„Plugarul” din Pui şi al­ FAPTE DIN CARE TREBUIE nifestări, a fost aceea că cale. In aceste îndrumări,
tele. SĂ SE TRAGĂ ÎNVĂŢĂMINTE s-a încălcat principiul le­ el nu a văzut un ajutor,
ninist al muncii coleotive. şi le-a trecut cu vederea,
... şi un capitol mai realizat cu numai 95 la ™ însem nări pe m arginea zat de Uniune oare se ri­ Conducătorii Uniunii ra­ neglijenţa atrăgînd după
sută. La nerea Uzarea lui dică abia la 43.000 lei. ionale au neglijai faptul sine consecinţele amin­
lung, cel al lipsurilor a conbribuit lipsa de inte­ conferinţei raionale a U. R .C .C . Datorită unei neglijenţe, :ă activitatea cooperatis­ tite.
res a sectorului comercial, H aţeg - se poate spune că condu­ tă a luat o altă formă a-
Dacă darea de seamă prin tov. Cornel Jeledin­ cerea Uniunii a promovat parte de la linia trasată de Măsuri pentru viitor
prezentată de tov. Ioan ţan, directorul comraico- cheltuielile au întrecut reguli. Nerespectarea o- în munci de răspundere Plenara din 3—5 martie
Tirea preşedintele Uniu­ opului şi Victor Gavriliţă, plafonul stabilit. rarului de şedinţe ale elemente necinstite ca 1949, concretizată şi mai Judecind faptele „la re­
nii raionale, a trecut sub şeful serviciului comercial consiliului avea drept scop gestionarul Cimporescu de mult de sarcinile pe care ce” .participanţii la confe­
tăcere gravele lipsuri ale care, prinşi în „alte preo­ Deşi planul valoric a să mascheze adevărata la filiala din Boşorod, ca­ rezoluţia Plenarei din de­ rinţă au luat poziţie fer­
consiliului de conducere cupări”, n-au urmărit a- 'ost realizat cu 118 la stare de lucruri, pe de o re, după cîteva luni de ac­ cembrie 1956 le pune în mă faţă de toate lipsurile
şi abaterile de nepermis provizionarea raţională cu sută, munca de achiziţii parte, iar pe de altă parte, tivitate, a produs delapi­ faţa cooperativelor, pentru care au existat în activi­
ale unor conducători ai a- mărfuri a cooperativelor. a-a fost la înălţime. A- răpea consiliului posibili­ darea de 132.000 lei. De realizarea fondului centra­ tatea cooperativelor. Ei au
cestuia, nu acelaşi lucru Acest lucru a dus la ceasta datorită comodită­ tatea de a trage la răs­ asemenea, la Sarmisege- lizat al statului. Abătîn- apreciat oa nesatisfâcă-
l-au făcut însă participan­ crearea de stocuri supra- pundere pe conducătorii .tuza, lipsa de gestiune s-a du-se de la această linie, toare activitatea Consiliu­
ţii la conferinţă. Atît din normative în cadrul coo­ ţii, a lipsei de interes ma­ săi, pentru neîndeplinirea ridicat la 65.000 lei. De o conducerea U.R.C.C. Ha­ lui de conducere al URCC
rîndul delegaţilor cît şi perativelor din Sarmise- nifestată de tov. Nicolae sarcinilor. Se deduce lesne atenţie deosebită s-a bucu­ ţeg -a făcut ca încrederea Haţeg şi au votat în una­
dintre invitaţi, numeroşi getuza, Baru Mare şi Pui, Reveneală, vicepreşedinte modul în oare majoritatea rat Samoel Gusta v de la consumatorilor fată de ei nimitate scoaterea din
vorbitori au arătat starea blocînd astfel mijloacele al Uniunii, oare n-a în­ cooperativelor din raionul Subcetiate, care este 'renu­ să scadă. funcţiile respective a lui
luorurilor sub adevăratul financiare ale acestora. drumat, n-a controlat şi-n Haţeg au consolidat legă­ mit în vînzarea mărfurilor Ioan Tirea, Cornel Jele­
ei aspect. Luînd poziţie Tot în detrimentul reali­ munoa sa n-a servit drept tura dintre sat şi oraş. cu sprapreţ şi oa şperţar. Dacă în cadrul şedinţe­ dinţan şi Nicolae Reve­
critică faţă de munca de­ zării planului a fost şi e- exemplu celor oe-n ca­ Consiliul a scăpat din mî- Nu au fost rare cazurile lor de lucru şi în toate ce­ neală.
fectuoasă a consiliului de dstenţa stocurilor de măr­ drul cooperativei lor se nă controlul concret, ba, cîmd la Demşuş, Cîrneşti, lelalte adunări — cu ex­
conducere şi în special a furi greu vandabile, care preocupă de problema a- mai mult, l-a evitat. Creş­ Plopi şi Sarmisegetuza, cepţia şedinţelor de orga­ Conferinţa a ales în no­
conducătorilor acestuia : numai la Lunca Cernii se chiziţiilor. Numai aşa se terea cadrelor, calificarea băuturile au fost denatu­ nizaţie de bază — nu s-a ul consiliu de conducere
Ioan Tirea, preşedinte, ridică la 60—70.000 lei. explică faptul că, la pro­ şi educarea acestora nu rate cu apă, iar la Săla­ putut discuta despre -aces­ al Uniunii pe tovarăşii
Cornel Jeledinţan şi Nico­ Repartizarea mărfurilor la dusele de bază, grîu, se­ s-a bucurat de atenţia oa­ şul de Sus, gestionarul te lucruri, se datoreşte în­ Gheorghe Paşca, preşe­
lae Reveneală, vicepreşe­ cooperative s-a făcut ne- cară, planul pe 1956 a re trebuia să se bucure. cooperativei lua mărfuri săşi faptului că, în munoa dinte, Constantin Done şi
dinţi, o serie de delegaţi ţinîndu-se seama de crite­ fost îndeplinit în procent fără a le mai plăti de la lor, abuzînd de funcţiile Auguslin Sebeşteyn, vice­
şi invitaţi, printre oare to­ riul repartizării mărf îri- de numai 20 la sută, va­ Conducătorii Uniunii, diferitele filiale aparţinînd pe care le deţineau, pre­ preşedinţi.
varăşii Ioan Aldulea, Ioan lor specifice locului. La loarea totală a achiziţiilor obişnuiţi a lua hotărîri de cooperativei de centru. şedintele Toan Tirea şi
Soloan şi alţii au desvă- filialele săteşti găseşti din anul trecut reprezen- unul singur, au mers pînă Conducerea uniunii a cu­ vicepreşedinţii Cornel Je­ •iz
luit amănunţit provenien­ ştergătoare de picioare tînd abia 5 la sută din la intimidarea şi persecu­ noscut lucrul acesta, însă ledinţan şi Nicolae Reve­
ţa lipsurilor, făcînd, în a- din cauciuc, în timp ce Valoarea mărfurilor indus­ tarea, într-un fel sau al­ măsuri nu a luat. Parti­ neală au creat un climat In faţa noului consiliu
celaşi timp, propuneri lămpile, sticlele pentru triale desfăcute. Aceasta tul, a acelora care în­ cipanţii la discuţii au scos nefavorabil criticii venită de conducere al URCC
concrete pentru îndrepta­ tampă şi felinar, cuiele — aşa cum a arătat un drăzneau să le arate lip­ de jos, un climat oe a a- Haţeg, stă oa o sarcină
rea lor. sau alte articole necesare delegat, datorită faptului surile. S-a creat o auto­ cui mult curaj în evidenţă vut drept urmare, de ce­ principală combaterea cu
ţăranilor muncitori lip­ că n-au fost respectate nomie deţinută de preşe­ faptele acestea şi au ce­ le mai multe ori, scoate­ toată tăria a lipsurilor
Rupîndu-se de mase, ig- sesc cu desăvîrşire. La documentele şi linia dată dinte şi vicepreşedinţi în rea din muncă a celui oare manifestate în munca de
norînd principiul muncii Goroeşti, în filiala satulu5, cooperaţiei de către par­ ce priveşte conducerea U- rut oa cei care au lucrat ar fi îndrăznit să anale un a n a p l i c a r e a princi­
colective, conducătorii U- se mai găsesc şi acum tid. lipsurile conducătorilor. piului muncii colective,
niunii raionale au luat conserve de 2—3 ani. niunii raionale. Ca primă fa' inventarele fictive să traducerea în viaţă a în­
hotărîri de unul singur, _Consiliul de conducere Gravele abateri pe oare drumărilor pe care biroul
fără a convoca şi a se La însorierea de noi al U.R.C.C. n-a făcut ni­ urmare a acestui fapt, a fie aspru traşi la răspun­ raional de partid le dă.
consulta cu întregul co­ membri s-a realizat un mic pentru educarea şi conferinţa le-a scos în e- Ga sarcină principală, în
lectiv. Această stare a procent de numai 94 la specializarea oamenilor cu fost că, în timp foarte dere. faţa noului consiliu stă
lucrurilor a atras după sută, la încasarea fondu­ care lucrează. Elementele videnţă în munoa Consi­ educarea cadrelor, astfel
sine o serie de deficienţe lui social 85 la sută, iar de vîrf din conducerea U- scurt, a crescut volumul Cauzele ca acestea să devină ele­
şi de abateri chiar, în des­ la transportul mărfurilor, niunii s-au complăcut în- delapidărilor care atinge liului uniunii şi -a condu­ mente de nădejde în coo­
făşurarea muncii de con­ tr-o serie întreagă de ne­ suma de 250.000 lei, în Aşa cum s-a putut de­
ducere a comerţului coo­ raport de beneficiul reali­ duce, principala cauză, cătorilor acestuia, se dato­ perativă. Consiliul de
peratist din raianul Ha­ care a creat teren priel­
nic pentru asemenea nia- rase în cea -mai mare par­ conducere trebuie să-şi
ţeg- te faptului că preşedintele
dea seama că numai con­
Planul de desfacere a Ioan Tirea n-a aiplioat în
mărfurilor pe 1956 a fost cadrul conducerii îndru­ ducerea colectivă poate
mările pe oare le-a primit
asigura succesul muncii.
din partea organelor lo­
PETRE FARCAŞ1U
I