Page 97 - 1957-05

Nr. 766 DRUMUL 'SOCIALISMULUI. /

Pap. 3

Să snsfruim cadrele de conducere O iqoVaţie interesantă Atenţie faţă de calificarea

noi alese ale U.T.'M. Inovatorii Iosif Kaşuta, mai­ vas de captare care este legat elevilor- diti pe&ilede. eondueto ri
stru şi N. Mateşoiu, mecanic, printr-o conductă de un ţol şi

de la secţia electrică a uzinei un robinet, de partea inferioa­ pe autovjehicole ,şi 190 de ore

Au fost lăsaţi să se ln fiecare an, in urma alegerilor Tinerii utemişti din comuna „Victoria” din Calan, sînt au ră a .recipientului. Vasul este In tara noastră, partidul şi lecţii teoretice şî de atelier.
descurce singuri organelor de conducere ale organi­ Mihalţ desfăşoară o vie activi­ torii unei interesante inovaţii. umplut icu apă pînă la jumă­ guvernul acordă o deosebită a- Aceste deifioi-enţe nu s-au re­
tate şi pe linie culturală. Co­ Este vorba de un sislem de tatea volumului şi este prevă­ tenţie pregătirii profesionale şi
calificării oamenilor muncii, mediat pe timpul duratei cursu­
Pe la sfîrşitul lunii februarie zaţiilor de bază U.T.M., noi ute­ rul, echipele de dansuri şi jo­ captare şi distilare a uleiului zut cu două robinete. pentru a se obţine un randa­ rilor. ceea ce a făcut ca La exa­
1957, cei 9 tineri utemişti, de mişti complectează rîndurile cadre­ curi, fluieraşii, soliştii şi recita­ folosit pentru ungere. Odată cu deschiderea robi­ menele date în faţa Comisiei
la gospodăria agricolă colectivă lor organizaţiei. Ei aduc in muncă torii se pregătesc intens pentru ment superior în procesul de Miliţiei regionale, unii ".elevi să
din Obreja, şi-au ales noill co­ elan, prospeţime, dar nu sînt de­ întrecerile ce vor avea loc în La compresoare se folosesc netului conductei ce-1 leagă de se prezinte slab pregătiţi la
mitet al organizaţiei de bază. prinşi de a conduce, le lipseşte ex­ cinstea 'festivalului. Toate aces­ în decurs de o lună -circa 400 recipient, uleiul murdar este producţie. conducere şi teorie.
Ca de altfel la toate alegerile, perienţa. A-i îndruma încă din pri­ te realizări sînt rezultatul fi­ litri ulei, de calitatea 413. A- suflat în vasul de captare. A- Pe lîngă alte şcoli profesio­
şi aci a participat un reprezen­ mele zile ale activităţii tor este o resc al sprijinului acordat de cest ulei, prin sistemul de un­ cesta, după cum se ştie, fiind De asemeni, nu a existat su
tant al Comitetului raional datorie de cea mai mare răspundere către organizaţia de partid şi gere, împreună cu aerul -com­ mai uşor ca apa, pluteşte, iar nale şi tehnice, în regiunea ficient interes şi preocupare
noastră au luat fiinţă diferite pentru pregătirea elevilor că­
U.T.M, respectiv tov. Ioan a comitetelor raionale şi orăşeneşti comitetul comunal, care .au în­ primat produs, este suflat prin rezidurile se aşează la fundul şcoli de calificare în specialita­ zuţi la primul exatnen, aceştia
Deac secretar al comitetului ra­ U.T.M. Tocmai despre aceste pro­ ţeles că sarcina lor e să îndru­ conducta de refulare în reci­ vasului. Prin robinetul supe­ tea de conductori auto-moto, fiind lăsaţ.i în voia soartei. Ast­
me concret activitatea organi­ care funcţionează pe baza pro fel se face că, la reexaminare,
ional. In cuvîntul său, tovară­ bleme am discutat cu cîţioa secre­ zaţiei de tineret şi să nu aştep­ pientul de aer comprimai, de- rior al vasului, uleiul se poate gramei analitice aprobate de marea majoritate a elevilor să
şul Deac şi-a manifestat mul­ tari ai comitetelor organizaţiilor de te ca tovarăşii de la comitetul punîndu-se da fundul acestuia colecta foarte uşor. Cu ajutorul Ministerul Invătămintului şi fie din nou căzuţi, cum s-ia în-
ţumirea fată de faptul că cei raional U.T.M. să vină „cînd Uleiul ce se depune aici este acestei inovaţii se recuperează Culturii şi a Direcţiei Miliţiei tîmpLat cu .elevii şcolii Trustu­
prezenţi s-au orientat cu multă I bază U.T.M. lui 4 construcţii Hunedoara şi
regionale. Progresul Alba-lulia.
competentă şi au ales pe cei lei alte 4 organizaţii de bază vor vrea ei“ în rîndul ti­ încărcat cu impurităţi şi devine lunar cca. 300 litri ulei. Unele din şcolile de conduc­
mai vrednici utemişti în con­ din raza comunei, iar seara se nerilor pentru a-i ajuta în mun­ astfel neutilizabil. MIHA! CRAINICEANU La şcoala de conductori auto
tori auto-moto cum sîn t: Pro­ Progresul din Deva, deficienţele
ducerea organizaţiei. Celor ale­ îndreaptă satisfăcuţi către li­ că. Probabil că aceştia şi-au Inovatorii au construit un corespondent gresul din Alba-lulia, condusă enumerate aici au fost înlătu­
de tovarăşul Gheorghe Pop, rate în bună măsură în ultima
şi li s-a arătat apoi că peste niştitul oraş Alba-lulia. Astfel spus „de ce să facem noi trea­ vreme. S-a amenajat o sala
cîteva zile se va deplasa cineva de sprijin, pe departe de a se bă dacă fac alţii ?”. şcoala Trustului 4 construcţii bine înzestrată cu .materiale
Hunedoara, condusă de 'ov. didactice, piese auto. planşe,
să-i instruiască, să-l ajute să numi calificat. Au păşit pe un drum bun Disciplina In muncă, factor de seamă Nicolae Iancu şi şcoala de con­ cît şi mijloace suficiente pen­
cunoască cum să conducă mun­ ductori auto-moto Progresul tru probele practice. Elevii se­
ca complexă a organizaţiei de De ce să facă ei dacă In trecut, activitatea organi­ din Deva, condusă de respon­ riei a Il-a, vor obţine sub a-
bază. Că după puţin timp pe la fac alţii sabilul tehnic Romulus Dobrea- ceasif-a formă cunoştinţe mai
zaţiei de tineret din Galda de In sprijinul sistemului de salarizare îmbunătăţit nu, nu au desfăşurat o activi­ bogate şi o pregătire mai te­
organizaţie a trecut tov. Iuliu Jos se putea califica pe drept tate la înălţimea sarcinilor ce meinică.
Trifu, Petru Munteanu şi alţi le revin.
instructori ai Comitetului raio­ S-ar părea că de comuna Mi­ cuvînt slabă. După alegerea (Urmare din pag. T-a) Mihai Lăcătuş, Jurnalist IU şl Se impune ca celelalte şcoli
nal U.T.M., este adevărat. Este noilor organe, aci s-au produs Dumitru Pavel, furnalist TI. Materialele didactice, teb’nf- de conductori -auto din regiunea
însă tot atît de adevărat că de halţ fug instructorii comitetu­ Lipsa acestor oameni a adus se şi auto-vehicolele destîas- noastră să treacă de-îndată la
instruirea noilor aleşi nu s-a lui raional U.T.M. Spunem că însă mari schimbări. Instruiţi de îmbunătăţire a salarizări'., greutăţi deosebit de mari mun­ te exclusiv însuşirii temeinice lichidarea lipsurilor semnalate.
¦mai interesat nimeni. Tinerii s-ar părea, pentru că şi la M i­ fiind de către tov. Cornel Sicoe să se preconizeze şi o modali­ cii celorlalţi tovarăşi din ech<- a materiei predate, sînt insufi­ Prin reorganizarea întregii ac­
Ioan Jeler, Viorica Munteanu halţ ca ;şi la Obreja noile or­ şi de către secretarul Comite­ tate de coftstrîngere. Dacă îna- pă. Exemple de acesi fel pot fi ciente Se constată că metodele tivităţi, prin procurarea bazei
şi Vasile Jeler au fost lăsaţi gane U.T.M. alese cu cîtva timp tului comunal de partid, Vasi- date multe la furnalul V ; Lu­ de predare a lecţiilor teoretice materiale necesare şi folosirea
să se descurce singuri. Tocmai în urmă au aşteptat zadarnic dovic Csosz. prim furnalist, * celor mai potrivite metode pe­
pentru că sînt lipsiţi de deprin­ să vină „cineva“ să-i instruias­ le Joldiş, membrii comitetului » c'e experimentare, cei ce absentat în ziua de 12 mai şi practice nu sînt din cele mai dagogice în predarea u însuşi­
derea de a conduce, de a şti că. Noroc că de meteahna de Gheorghe Bisirian, ajutor topi- potrivite. Aceleaşi neajunsuri rea lecţiilor, elevii vor Ti în mă-'
cum să-şî organizeze activita­ organizaţiei de bază au por- ; faceau absenţe nemotivate erau tor, în zilele de '1 şi 12; Mi­ există şi în seminarizarea ele­ sură să facă faţă examenelor,
tea, ei muncesc la întîmptare. a aştepta nu s-a molipsit şi hai 'Ţimpău, macaragiu, în zi­ vilor. Nu se pune suficient vor evita accidentele de circu­
Iată numai cîteva exemple care Comitetul comunal de partid nit hotărîti să îmbunătăţească ! sancţionaţi piin .pierderea .pri- lele de 17 şi 18. accent pe aplicarea cu stricteţe laţie, contribuind în acelaşi timp
ilustrează acest lucru. De la a- Mihalţ. Astfel, tov. Ion Nicoa-» la buna 'desfăşurare a trans­
legerea comitetului şi pînă în ra, secretarul comitetului co­ munca cu tinerii. $i au reuşii. mei colective şi a acordului, Deşi conducerile secţiilor a regulilor de circulaţie. Con­ porturilor auto-rutiere, factor
prezent nu s-a tinut nici o a- munal, a convocat da sediul co­ Atît pe linia transformării so­ sume :e atingeau în unele luni furnale, au luat unele măsuri ducerile şcolilor mai sus amin­ Important în dezvoltarea econo­
dunare a organizaţiei de bază. mitetului pe toţi tovarăşii din pentru stăvilirea creşterii numă­ tite nu se preocupă suficient miei naţionale.
Chiar şi cea planificată pentru comitetul comunal U.T.M. şi pe cialiste a agriculturii cît si pe 500—600 lei, acum aceste mă­ rului de absenţe nemotivate, pentru a imprima elevilor dis­
ziua de 18 V. !la data de 17 V, cei din comitetul organizaţiei totuşi acestea continuă să îie ciplina necesară desfăşurării N. POPA
seara, încă nu era cunoscută de bază sat. Tuturor acestora linie culturală, tinerii din co­ suri încetează. In .acest scop şi săvîrşite, aducînd prejudicii lecţiilor şi de a exmatricula ele­
de nici un tînăr. Ba mai mult li s-au arătat concret ce sarci­ producţiei. vii cu mai mult de 5 absenţe
decit atît, nu se făcuse nici o ni le revin si cum trebuie să muna Calda de Jos obţin rezul­ în aprobarea unanimă ia parti­ Nu este respectată programa
pregătire. Despre anunţarea muncească pentru a le putea In munca de întărire a dis­ analitică, care prevede o prac­
din timp a adunării şi despre traduce în viată. In cadrul şe­ tate tot mai bune. De curînd, cipanţilor la consfătuiri, s-a ciplinei muncii, măsurile ad­ tică de conducere de 50 de ore
aducerea ia cunoştinţă a ordi- dinţei de instruire, un accent ministrative nu constituie totul,
nei de zi nici n-a putut fi deosebit a fost pus pe sarcini­ ei au reuşit să atragă în rîn­ propus tăierea salariului şi a şi în acest sens, un rol deose­
vorba. le ce revin tinerilor în direcţia bit de .mare revine organiza­
durile organizaţiei încă un nu­ j acordului pe zilele î-n oare s-au ţiilor de bază şi comitetelor
Să nu mai vorbim de faptul sindicale de secţie. Acestea, vor
că aci nu există nici o preocu­ măr de doi tineri si sînt în j făcut aceste absenţe. trebui să desfăşoare, în viitor,
curs să primească încă alţi cu mai multă fermitate o mun­
membri, iu activitatea lor, ti­ 1 Cu toate acestea, se mai gă-
nerii din organizaţia de bază .sesc furnalişti oare zile întregi
sînt permanent sprijiniţi de că­
tre organizaţia de bază şi Co­ absentează nemotivat. In ziua
de 2 mai, spre exemplu, la bri­

mitetul comunal de partivd.. p. gada Tll-ia de la furnalul V ,
au lipsit nemotivat 2 oameni:

transformării socialiste a agri--. CLASAMENTUL IN „CUPA PRIMĂVERII

culturii si în realizarea de cît j Intr-o secţie noua la fotbal după etapa Vl-a din 26 mai 1957
mai multe contractări de cerea- |
S E R IA 1-a
le. Ca urmare a ajutorului şi a j Locomotiva Simeria 6 3 0 3 II: 9 6
Progresul Deva 6 2 2 2 11:10 6
îndrumării permanente dată de Energia Alba 6 5 > 0 13- 2 II Energia Aninoas'ă 6 2 2 2 13:15 6
Energia Ghelar 3 1 3 2 13:16 5
către comitetul comunal de par­ că politică susţinută, în vederea Locomotiva Teiuş 6 a 2 i 13 8 8
pare fajă de primirea de noi tid, din cei 9 tovarăşi care fac
membri. Tinere colectiviste parte din comitetul comunal stăvilirii creşterii şi chiar a re­
Energia 30 Dec. fi 4 0 2 13. 9 8

fruntaşe ca Valeria Bobiţan, U. T. M., 8 s-au înscris în ducerii pe cît posibil a numă­ Energis Zlatna 6 3 0 3 16: 7 6 Energia Gălan 6 2 1 3 9:14 5

Maricara Jeler şi Norica Sal- întovărăşriea agricolă. In ace­ rului de absenţe 'nemotivate. Flamura roşie Deva 6 1 2 3 5: Q 4 En. 115 Hunedoara 6 1 1 4 5: 9 3

cău nu sînt îndrumate şi aju­ laşi timp, desfăşurînd o mun­ In consfătuirile de producţie, Dmamo Orăştie S I I 4 5:17 3 R E Z U L T A T E L E DIN 26. V. 1957
Energii LSriea—Progresul Deva 3-0
tate de nimeni să ceară a fi că temeinică de lămurire în mai ales, trebuie să se urmă­ Recolta Sebeş 6 1 9 5 7:20 2
(forţa#)
primite in U.T.M., deşi ele me­ rîndul tinerilor, mulţi dintre rească luarea unei atitudini ho- R E Z U L T A T E L E DIN 26. V. 1057

rită cu prisosinţă acest lucru. aceştia au contractat însemna tărîte împotriva acelora care Energia Alba-Flamura roşie Deva 2-0
Pr'ogresul Zlatna-Dinamo Oraştie M-I
Ir cadrul muncii organizaţiei te cantităţi de cereale. Aşa, de fac asemenea absenţe şi să se Energia 30 Dec.-Recolta Sebeş 5-3 Locomotiva Simeria — Energia Âni-
ele bază sînt şi alte lipsuri, dar pildă, tînărul Ioan Ordeariu a ! noasâ 4.2
arate, pe concret, influenţa ne-
Energia Ghelar—Energia 115 Hune­
tovarăşii instructori ai comite­ contractat cantitatea de 200 Kg ! | sănătoasă pe care o au ele a- doara 2-1.
tului raional U.T.M., în dorin­ griu şi 100 kg porumb, Viorel ;
supna bunei desfăşurări a mun­ S ER IA Tl-a

ţa de a fi cît mai „operativi", Ştef 200 kg grîu şi 100 kg po- j cii. Energia Lonea 6 5 > 0 I6r 5 11

cred că acordă suficient spri- rumb; Dorin Urieş 100 kg grîu 1

îin organizaţiei de bază dacă şi 100 kg porumb etc. In total, ;
stau de vorbă o jumătate de cantitatea de cereale contracta- j
oră cu secretarul organizaţiei
de bază şi apoi, în aceeaşi zi, tă de tineri se ridică la 2.500 < Pianul sa fofi indicii
trec, tot „operativ“ şi la ce-
kg grîu şi peste 3.000 kg po­
rumb.

Cărţi noi penlru copii şi finereî La fabrica de tricotaje „Sebeşul", din Sebeş, a intrat de curlnd In întreprinderile de industrie ior.a lâ, avînd un specific apari* faţă de principalii indici de plan. lasă de
funcţiune o nouă secţie de tricotat ciorapi. încă de la începutul activi­ celelalte mireprinderi industriale, işi desfăşoară activitatea pe baza des- dorit. Aşa cum s-a arătat, planul de
NICULAE CLOP DE PAIE colorată şi adresat şcolarilor mici, a tăţii sale, noua secţie a livrat canti tăţl însemnate de ciorapi de calitate coperirii şi folosirii resurselor locale, Urmărindu-se continua îmbUnătă- producţie în luna trecută a fost în­
superioară. deplinit în proporţie de 115,3 la su­
tă, cîştigul mediu « crescut cu 4
de RU SALIN M UREŞAN U apărut cu prilejul Zilei Internaţionale IN C L I Ş E U : aspect de lucru din secţia de tricotai ciorapi, recent fire a organizării şi conducerii prod ucţiei în acest sector, nu de mult s-a la sută, fondul de salarii s.a depă­
a Copilului. dată producţi«J„ trecut la organizarea întreprinderilor, pe raioane. Acesi lucru dă posibili- şit cu 29 la sută, în timp ce prd-
ductivitatea muncii n-a fost realiza­
Colecţia „Inşiră-te mărgărite" tate ca bogăţiile din cadrul raionului respectiv să fie mai intens urmă- tă decît în proporţie de 98 la sută.
Acest lucru influenţează In mod ne­
I aaBaBBBnBBaaBBBiiaaaBBaeaaaaatiaaaoBaaaBaMDiaaaaaNasBnBBaaaaBaBaaBaaanaaBBuaaalitta “ a o 3 KiiowWt* m a u rite, pentru a fi descoperite, iar cele cunoscuie. să se poată folosi mai din gativ asupra activităţii întregii în­
plin. Totodată, cunoscind resursele locale şi necesităţile populaţiei, se treprinderi.
Poet tînăr, Rusalin Mureşanu păs­ pot dezvolta anumite ramuri ce pro duc bunuri dr consum, care au asi­
gurate maieriile prime în cadru! raia nului. Gărui fapt se datoreşte nereapcc-
trează dinir-o copilărie nu foarte în­ Despre condiţiile de hrană tarea unei corelaţii juste între prin­
depărtată amintiri care se strecoară cipalii indic» de. plan ? Uhii tova­
răşi din conducea motivează prin a-
parcă singure în versuri, amintiri ceea că la unele ramuri, cum ar fi
cea extractivă şi materialele de con­
care-l înconjoară ca nişte vechi cu­ şi odihnă ale feroviarilor Cîteva succese însemnate î>dva, se poate constata că planul strucţii, productivitatea muncii este
noştinţe, bucuroase de regăsire. De global de producţie a fost îndepli­ mică, în timp ce normele sînt ridi­
aceea versurile lui sînt simple, cal­ Cu trenurile dc marfă sau de per­ meria. cei ce răspund de ridicarea se asigure o masă corespunzătoare In urma noii organizări a între­ nit în proporţt* de 130,42 ia sută, cate. Dar ce-i împiedică pe aceşti
de, iar oamenii şi peisajul par aeoea. soane care circulă în diferite direc­ alimentelor, întîmpină greutăţi, mm pentru sute de oameni. prinderilor de industrie locală, între­ producţia marfă cu 123 la -iută, pro­ tovarăşi să se intereseze mai înde­
ţii, călătoresc numeroşi feroviari ce ales in privinţa unor produse ce nu prinderea „1 MAI“ din Deva şi-a ductivitatea muncii a crescut cu 13,73 aproape de mecanizarea acelor ope­
Poemul „Niculae Clop de paie“ es­ asigură ' securitatea bunurilor ce se se găsesc la această unitate. Printre In privinţa dormitorului de la de­ grupat activitatea numai în raionul la sută, «ar preţul de cost a fost raţii. care cer un volum mare de
te îndeosebi realizat, tocmai prin fe­ transportă, Mulţi dintre ceferiştii ca­ acestea se numără diferite conserve pou, şantierul I.C.C.F. Simeria trebuie llia. Unităţile din raionul Brad şi redus cu 11,62 la sută. In această muncă ? OriGÎţ s-ar strădui muncito­
lul în care poetul reuşeşte să prindă re însoţesc trenurile fac pe drum zile de legume, ghiveci de gătit şi ulei. să înlăture viteza de melc cu care Hunedoara care aparţineau de Deva, perioadă, la toate cărnurile impor­ rii să mărească productivitatea, sin­
cîteva tipuri de copii de la ţară, cu şi nopţi. Ei sosesc la Simeria cu o uneori. Tot această unitate nu livrea­ se desfăşoară în prezent lucrările. s-au constituit în întreprinderi de tante ca : alimentară, extractivă, ma­ guri. numai, n-o pot face, dacă nu li
hîrjoanele şi serioziiăţile lor, cu e- garnitură de la Teiuş, Arad sau Pe­ ză nici unele produse ce sînt fixaie Dacă de aproape 2 luni se află iot sine stătătoare, începînd cu trimes­ teriale de construcţie, lemn, poligra­ se acordă un sprijin mai larg, atît
ternul lor copilăresc. In acelaşi timp, troşani şi nu pleacă înapoi decîi prin repartiţie pentru cantină, pentru in perioada de organizare a începe­ fie etc., planul de producţie a fost în ce priveşte înzestrarea tehnică,
Rusalin Mureşanu prinde şi noul, peste cîteva ore. Pentru a se odihni motiv că nu sini. rii lucrărilor, atunci cu siguranţă că trul II al acestui an. Tot cU aceas­ cu mult depăşit. ridicarea calificării oamenilor muncii
marcat fie prin peisaj, fie prin par­ în intervalul de la sosire şi pînă la lucrările de finisare se vor termina tă ocazie, au fost trecute şi unită­ şi organizarea procesului de produc­
ticiparea celor mici la viaţa din ju­ plecare, în staţiile mari s-au amena­ Personalul ce lucrează pe locomo­ spre sfîrşitul anului, dacă nu mai ţile de panificaţie, sub patronajul în­ In luna aprilie, s-a depus de ase­ ţie, după specificul şi necesităţile con­
rul lor. jat dormitoare pentru aceştia. tive, are, pe lîngă depou, un dormi­ treprinderilor de industrie locală. crete ale fiecărui loc de muncă.
tor al lor. La sfîrşitul lunii martie, Urziţi. Tovarăşii ce răspund de exe­ menea intefes în scopul realizării
Cu acest volum — apărut cu pri­ In gara Simeria, dormitorul perso­ acest dormitor a intrat in reparaţie cutarea reparaţiilor la acest dormi­ Aruncînd o privire asupra modului Atenţie inovatorilor
lejul Zilei Internaţionale a Copilului nalului de tren oferă un loc optim capitală. In cadrul reparaţiilor se pre­ tor, n-au interesul să termine mai cum s-a îndeplinit planul de pro­ sarcinilor de plan. Deşi în această
de odihnă feroviarilor sosiţi din drum. vede verificarea şi repararea tuturor repede lucrările'? Este de presupus că ducţie în primul trimestru al aces­ In privinţa măririi productivităţii
in Editura Tineretului — tînărul Curate şi aerisite, avînd paturile in- instalaţiilor, înlocuirea duşumelei r.u da. Atunci, să nu le mai tărăgăneze tui aii la întreprniderea „1 MÂI" perioada au survenit anumite modi­ muncii prin mecanizare şi mică me­
poet devine un bun prieten al mici­ velite> cu plapume, dormitoarele a- parchet, înfiinţarea unei băi ia sub­ canizare, un sprijin de seamă îl pot
lor cititori de primă vîrstă şcolară, sigară refacerea forţelor celor oste­ sol etc. atît. ficări în ce priveşte reprofilarea u- da inovatorii De la începutul anului
prieten mai mare pe care îl aşteaptă niţi. Prin grija personalului de ser­ şi pînă în prezent, au fost făcute la
şi în alte cărţi. viciu, care se ocupă de întreţinerea Un aspect negativ in ce priveşte nor ramuri, cît şi a volumului pro­ această întreprindere 17 propuneri
dormitoarelor, şi a conducerii staţiei, reparaţiile ce se execută la acesi dor­ pentru inovaţii, din care 9 au fost
Că l u ţ u l d e foc care le-a dotat cu tot ce era nece­ mitor de către şantierul I C C.F., U ducţiei, ;planul a fost depăşit Ia pro­ deja aplicate. Colectivul de inovaţii,
sar, s-a asigurat o odihnă bineme­ constituie ritmul extrem de lent al înfiinţat anul trecut, a făcut un plan
8e VIO RICA H U B ER ritată ceferiştilor. desfăşurări’ reparaţiilor. Deşi data ducţia globală cu 15,3 la sută, iar cu teme de inovaţii în două etape,
intrării în reparaţie e sfîrşitul lunii de la ! Mai pînă la 23 August şi
— Editura Tineretului —- la producţia marfă c.u 6 la sută. Nu­ de la 23 August, la 30 Decembrie
a. c. Acesta cuprinde terne din di­
Cu mijloace mai puţine, mai tri această lună s-'au dat peste verse ramuri de producţie. Se cere
însă ca atît colectivul de inovaţii, cît
plan, la bunuri de consum, 7 tone
şi ceilalţi ingineri şi tehnicieni sa
putem transporta mai mult carne, 48.000 litri apă minerală, 23 îndrume pe muncitori să se gîndeăscâ
la rezolvarea temelor propuse şi să
garnituri de mobilă tip i Mai“, facă ei înşişi propuneri, care să ducă
la uşurarea eforturilor fizice şi î a
( Urmare din pag. l-a) tărîrea de a mări tonajul trenurilor 19.152 bucăţi nasturi, etc1. creşterea productivităţii muncii. In a-
cest fel, prin contribuţia întregului
Basmul ştiinţific-ifăhtastic al tine­ Atît pentru personalul staţiei Si­ martie şi de-atunci au trecut aproape de marfă, remorcate de locomotivele Una din sarcinile întreprinderilor colectiv, se vor găsi suficiente posi­
bilităţi de înlăturare a anomaliei ce
rei scriitoare Viorica Huber reuşeşte meria şi Simeria-Triaj, cit şi peniru 2 luni, lucrările sînt tot in faza de fel, se reduce considerabil timpul de tipul 230, de la 1.440 tone la.S de industrie locală este descoperirea există intre unii indici ai planului
să înfăţişeze, cu multă inventivitate, personalul altor unităţi C.F.R., s-a început. Pînă în prezent, abia s-au staţionărilor neproductive ale loco­ 1.500 tone. Prin mărirea tonajului ; şi folosirea de resurse locale, în întreprinderii, precum şi a greutăţi­
Cosmosul, într-o formă accesibilă în­ înfiinţai o cantină ce serveşte trei demontai instalaţiile de încălzire şi motivei, putîndu-se astfel transporta brut la 1.500 tone s-a reuşit ca în scopul producerii de noi mărfuri. In lor ce par unora de neînlăturat.
ţelegerii celor mici. mese pe zi. Personalul ce răspunde sanitare şi s-a adus ceva material. mai multe trenuri cu acelaşi nu­ luna aprilie a.c. să se transporte, cu-5 acest sens, la întreprinderea „1 Mai”
de aprovizionarea cantinei, de pregă­ Dacă se va continua munca în ace­ măr de locomotive. acelaşi număr de locomotive, 104.292 \ lucrează un colectiv c'are face sondaje
Astfel „căluţul de foc“ — care tirea şi servitul mîncării, se achită laşi ritm, reparaţiile vor dura încă tone mai mult decît în perioada co- )
Una dintre metodele care ne dă

este de fapt o rază răzleaţă — este în bună măsură de sarcinile ce-i re­ mult timp. posibilitate să transportăm, cu mij­ respunzătoare a anului trecut. în diferite localităţi, pentru a scoate

trimis de Soare-Impărat cu un răvaş vin pe această linie. Mîncarea se In vederea lichidării deficienţelor loace mai puţine, o cantitate mai Din cifra de mai sus se poate ve- 5 ¦la iveală noi bogăţii. Odată desco­
către vărul său, Soare şi el într-un găteşte bine, e consistentă şi se ser­ ce se mai fac simţite în activitatea mare de mărfuri este remorcarea dea cît de importantă economie d e , perite, resursele sînt cercetate de un
alt sistem, cu care prilej trece prin veşte în condiţii corespunzătoare. unor organe ce trebuie să asigure trenurilor cu tonaj sporit. Această locomotive s-a realizat numai prin ^
numeroase păţanii, dintre care une­ condiţii mai bune de hrană şi odihnă metodă presupune sporirea capaci­ aplicarea acestei metode. Bineînţe­ colectiv de geologi, pentru a stabili
le chiar dramatice. O grifă permanentă se manifestă ceferiştilor, este necesar să se ia de tăţii de transport, prin mărirea to­ les, rezervele care să ducă la obţi- . mărimea zăcămîntului şi dacă acesta
în direcţia îmbunătăţirii calităţii me­ urgenţă măsurile corespunzătoare najului mediu pe tren. Avantajele nerea de rezultate şi mai mari, n u , poate fi exploatat cu uri randament
Personificarea elementelor cosmice selor servite. Pe lîngă cantină se Magazinul O.C.L. Alimentara din Si­ remorcării trenurilor cu tonaj sporit sînt epuizate. Colectivul depoului., corespunzător.
şi modul lor de a acţiona se face cresc porci hrăniţi cu resturile de meria trebuie să insiste pe lîngă or­ sînt multiple şi duc, în ultimă ana­ C.F.R. din Simeria caută în conţi-,
pornind de la adevărurile cunoscute la bucătărie. ganele sale direct superioare să-l a- liză, tocmai la scopul urmărit de nuare noi posibilităţi menite să îm-j Unele lipsuri
sau presupuse pînă acum, -reuşind provizioneze cu produsele necesare, iniţiativa feroviarilor de la Ôsnova, bunătăţească indicii de utilizare a,
astfel să se diferenţieze eroii şi să In privinţa aprovizionării cantinei, care trebuie să le distribuie conform adică cu un număr mai mic de lo­ locomotivelor, pentru a putea şi pe! Fără a nega unele greutăţi ce stau
se’ acţioneze în spiritul firii şi e- mai există insă o serie de deficienţe, repartiţiilor, precum şi cu alie măr­ comotive se poate îndeplini planul mai departe să transportăm cu m ij-, în faţa întreprinderii „1 Mai" din
şenţei lor. a căror rezolvare depinde în bună furi cerute aiît de către populaţie, de transport. loace mai puţine o cantitate maij Deva, nu se poate" trece însă cu ve­
măsură de unităţile de unde cantina cit şi de cantine. Nu se poate per­ mare de produse. derea faptul că, în ce priveşte res­
ridică alimentele. Intrucîi locul prin­ Depoul C;F.R. Simeria a luat ho-
cipal de unde se aprovizionează can­

Basmul, scris într-o formă vioaie, tina esie O.C.L. Alimentara din Si- mite ça din neglijenţa cîlorva să nu “sj * V V V V ' *n pectarea unei corelaţii juste între