Page 98 - 1957-05

?ag[. 4
Decernarea titlului de Erou
ai R .P . M©ng©!e Sui K .E . VoroşiSov
ULAN BATOR 30 f Ager­
pres). TASS transmite : La 29
mai, Prezidiul Marelui Hural
Popular a emis un decret cu
privire la decernarea titlului de
Erou al R.P. Mongole lui K.
E, Voroşilov.
In decret se arată că acest
titlu se decernează lui K. E.
Voroşilov pentru meritele sale
deosebite în consolidarea liber­
tăţii şi independenţii poporului
mongol, a prieteniei şi colabo­
In apărarea copiilor
Declaraţia Uniunii Femeilor
din Uruguay
M O N TEVID EO 30 '(Ageri-
preş). Cu prilejul zilei intr/eyna-
tionale a copilului — 1 iunie —
Uniunea femeilor dinU ruguay
a dat publicităţii o 'declaraţie
în care se pronunţă în apăra­
rea copiilor, protestînd împo­
triva politicii de pregătire a
unui nou război.
In declaraţie se condamnă
planurile de creare sub egida
S.U.A., a unui pact al Atlan­
ticului de sud, elaborate la con­
ferinţa de la Buenos Aires a re­
prezentanţilor militari ai Ar­
gentinei Braziliei, Uruguayului
şi Paraguayului
Majorarea chiriilor în Anglia
LONDRĂ 30 (Agerpres) La
28 mai Camera Lorzilor a exa­
minat proiectul de lege cu pri­
vire la plata chiriilor, adoptat
recent de Camera Comunelor.
După cum s-a mai anunţat,
acest proiect de lege elaborat
în interesul proprietarilor de
imobile, dă o lovitură serioasă
milioanelor de chiriaşi deoare­
ce intrarea sa în vigoare va
duce inevitabil la majorarea
chiriilor.
In cursul dezbaterilor pe
marginea proiectului de lege,
lordul Alexander (laburist) a
Insula Taivan (Formoza) aflată ac­
tualmente sub controlul americanilor
şi a clicii lui Cian Kai-şi esie parte
integrantă din teritoriul Republicii
Populare Chineze. Situată la 200 km.
departe de ţărmul Chinei continentale,
•Taivanul a fost din timpuri străvechi
un teritoriu chinez cu care populaţia
de pe continent a avut intense legă­
turi comerciale, culturale şi politice.
Taivanul care are o suprafaţă de
35.759 km. p., este una din cele mai
bogate insule din lume. Pădurile fur­
nizează un lemn exlrem de preţios şi
mai cu seamă camforul. Mu de mult,
Taivanul furniza 70 la sută din pro­
ducţia mondială de camfor. Totodată
Taivanul furniza 50 la sută din can­
titatea de zahăr ce se consumă în Ja­
ponia. Clima favorabilă şi ploile a-
bundente permit uneori strîngerea a
două recolte de orez pe an — hrana
principală a populaţiei asialice. Sub­
solul insulei esie extrem de bogat.
Metale preţioase ca aurul, argintul se
găsesc în mari cantităţi. Taivanul dis­
pune de asemenea de importante re­
surse de combustibil ca petrol şi căr­
bune. Insula are imense resurse ener­
getice. In perioada ocupaţiei japoneze
exista o putere instalată de 320.000
kw. In ce priveşte principalele ramuri
industriale, Taivanul are fabrici de za­
hăr cu o capacitate de producţie de
13 pînă la 15 milioane de tone, o ra­
finărie de petrol, distilării de alcool,
fabrici de îngrăşăminte chimice, de
săpun şi untdelemn, de ciment şi al­
tele, o uzină de aluminiu, fabrici tex­
tile ce prelucrează cinepa, rafia, bum­
bacul şi mătasea. Populaţia insulei se
ridică la cca. 9 milioane suflete.
Este de reţinut că 98 la sută din
populaţia insulei este alcătuită din
chinezi, restul locuitorilor sînt maia-
ezi stabiliţi pe insulă încă din tim­
puri străvechi. Capitala este oraş’ul
Taipe, cu 500.000 locuitori.
- Taivanul este uri străvechi' teritoriu
chinez. încă cu peste 2.000 de ani.în
Redacţia şt administraţia ziarului şir. 6 Martie nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar ţo n fo r n - aprobării Direcţiunii Generale. P.T.T.R. nr. 236.320, din 6 noiembrie 1949 —• Tigarul. întreprinderea Poligrafică gţ M aţ' DEV.A.
rării frăţeşti de nezdruncinat
între R. P. Mongolă şi U.R.S.S.,
precum şi în dezvoltarea econo­
mică şl culturală a R. P. Mon­
gole.
In aceeaşi zi, J. Sambu, pre­
şedintele Prezidiului Marelui
Hural Popular al R.P. Mongole
a înmuiat lui K. E. Voroşilov
Ordinul Suhe Bator şi steaua de
aur — insigna de Erou al R.P.
Mongole,
J. Sambu şi K. E. Voroşilov
au rostit cuvîntări.
Noi, femeile şi mamele clin
Uruguay, împreună cu femeile
din Argentina, Paraguay şi
Brazilia, respingem orice acţiu­
ne care nc-ar atrage într-un
război. Acelora care pregătesc
asemenea acţiuni le spunem:
Nu vrem pacte! Nu vrem expe­
rienţe cu arma atomică! Ce­
rem guvernului nostru să nu
participe la acest pact. Resur­
sele noastre să fie folosite pen­
tru fericirea copiilor noştri, a
securităţii tineretului şi pentru
un viitor fericit al patriei noas­
tre.
declarat că proiectul de lege,
„reprezintă una din cele mai
nefaste măsuri pentru oamenii
care sînt afectaţi de prevede­
rile lui”. Lordul Alexander a
declarat că a primit o petiţie
din partea a 3.000 de chiriaşi
din Hornser care cer respinge­
rea acestui proiect de lege.
împotriva proiectului de le^
ge s-au pronunţat şi laburiştii
Listowev/1 şi Agmore. Deoa­
rece în Camera Lorzilor majo­
ritatea aparţine conservatorilor,
care au sprijinit proiectul de
lege, aceasta a fost adoptat
fără să se treacă la vot.
TA
urmă (secolul li e.n.) în Taivan s au
statornicit primii emigranţi chinezi. In
secolul VI Taivanul este de acum ofi­
cial inclus în componenţa Chinei, iar
în secolul X III a fost introdusă le­
gislaţia chineză şi sisiemul de condu­
cere chinez.
Dalorită bogăţiilor cît şi însemnătă­ OCUMENIAR)
ţii lui strategice, Taivanul a început
să atragă atenţia cotropitorilor stră­
ini. Rînd pe rînd colonialiştii portu­
ghezi, olandezi, spanioli, englezi, fran­ mările sudului. In această epocă şl
cezi, americani şi japonezi au năvă­
lit asupra Taivanului, încercînd să-l
smulgă Chinei.
Ca şi în . prezent, S.U.A., au dus
încă din veacul trecut o politică ex­
pansionistă faţă de China. Statele U-
uite au încercat cu orice preţ să rupă
Taivanul de China, în scopul subjugă­
rii ulterioare a Chinei şi Coreei.
Pe la jumătatea secolului trecut o
expediţie navală americană condusă de
comandantul Pery a încercat să ocu­
pe insulele din Oceanul Pacific, între
care şi insula Taivan.
In anul 18G7 un mare detaşament
de infanterie marină americană tri­
mis să pedepsească populaţia Taiva­
nului deoarece refuzase jugul Statelor
Uniie — a fost silit să facă cale în­
toarsă în urma loviturilor primite din
parlea locuitorilor insulei. Mal tîrziu
au încercat să se infiltreze în Taivan
cu ajutorul militariştllor japonezi, în-
curajînd şi sprijinind atacurile bandi­
teşti ale Japoniei asupra Taivanului.
La sfîrşitul secolului al XlX-lea pe
arena mondială răsărise o nouă pu­
tere imperialistă: Japonia. Alinaţi de
pofta de putere şi bogăţie/imperialiş­
tii japonezi pornesc o vastă campanie,
de cuceriri atît pe continent cît şi în
• W» ¦ dRUMUL 'SOCIALISMULUI
In ciuda celor întîmplate în Taivan
S. U. A. nu intenţionează să renunţe
îa politica falimentară
a bazelor militare
NEW YO R K 30 (Agerpres)
Din ştirile apărute în presă re­
zultă că acţiunile antiameri-
cane din Taipe au provocat
confuzie în cercurile S.U.A. ca­
re nu doresc o slăbire a încor­
dării internaţionale. Drevv Pear-
son, observatorul ziarului „Was­
hington Post and Times He­
rald”, scrie că „la Washington
şi la New York cîteva persoa­
ne — au înroşit de mînie” au­
zind de cele întîmplate la Tai­
pe. Printre aceste persoane zia­
rul citează pe amiralul Radford,
preşedintele grupului unit al şe­
filor de stat major, senatorul
Knowfand, vicepreşedintele Ni-
xon, secretarul de stat Dulles
şi generalul Macarthur.
Presa subliniază că S.U.A,
nu se pot eschiva de răspunde­
rea fată de situaţia generală
din Taivan, deoarece ele au o-
cupat de fapt această insulă
chineză.
In S.U.A. au fost cheltuite
destule forţe şi fonduri pentru
a crea mitul populaţiei Taiva­
nului, a sprijini regimul pu­
tred a) lui Cian Kai-şi şi al pro­
tectorilor săi americani. Totuşi,
scrie ziarul „New York Post”,
acest mit „a fost risipit în ur­
ma uneia din cele mai furtu­
noase demonstraţii antiamerica-
ne din epoca noastră. După ce
mii de demonstranţi indignaţi
au pătruns în ambasada ame­
ricană din Taipe, Washingtonu­
lui îi este greu să afirme că
Pentru încetarea experienţelor
cu arma nucleară
O SLO 30 (Agerpres) In Nor­
vegia ia amploare campania
pentru încetarea experienţelor
cu arma nucleară. Zeci de mii
de oameni din întreaga ţară
se icaliază la cererea de a
înceta imediat aceste experin-
ţe. Ziarele din 20 mai au pu­
blicai apelul unui număr de 64
fruntaşi ai ştiinţei din dome­
niul fizicii, chimiei, biologiei şi
medicinei. Apelul a fost adre­
sat guvernului norvegian. Oa­
menii de ştiinţă cer guvernu­
lui să-şi folosească influenţa în
IV A M
din aceste motive Japonia se afla în
război cu China.
Războiul chino-japonez se termină
în 1894 prin înfrîngerea armatelor im­
perialiste chineze iar tratatul încheiat
în 1895 dă dreptul Japoniei să ane­
xeze între altele Taivanul şi insulele
Penhuledao (Pescadores). Un amă­
nunt interesant: consilierul delegaţiei
guvernamentale chineze care a tratat
cu guvernul japonez această problemă
era John Poster, bunicul actualului mi­
nistru de Externe al S.U.A., John
Foster Dulles. Acesta l-a sfătuit pe
chinezi să consimtă la cedarea insu­
lei Taivan. Pentru acest sprijin, cli­
ca militaristă japoneză l-a decorat pe
John Foster.
50 de ani a durat dominaţia impe­
rialiştilor japonezi asupra Taivanului
şi urmările ei au fost exlrem de du­
reroase pentru populaţie. Exploatarea
era necruţătoare. In acelaşi timp o-
cupanţii duceau o politică de completă
deznaţionalizare. An fost schimbate nu­
mele oraşelor, satelor, munţilor şi a-
pelor. Limba chineză a fost interzisă
atît în şcoli cît şi în vorbirea curentă.
Taivanul a devenit totodată o bază
principală a mllitariştilor japonezi în
vederea invadării Chinei continentale.
Dar populaţia Taivanului nu a înce­
tat lupta neînfricată împotriva jugu­
lui imperialismului japonez, pentru re­
venirea în sînul patriei sale. De peste
40 de ori s-au răsculat locuitorii Tai­
vanului împotriva stăpînirii japoneze.
După cel de al doilea război mon­
dial, Taivanul şi insulele Penhuledao
au fost din nou atribuite Chinei. O
serie de documente internaţionale în­
cheiate în perioada războiului şi după
război recunosc apartenenţa Taivanu-
i Adenauer încearcă
r să cîştige alegerile
Ji V
Ü „capitalismului popular({
populaţia Taivanului salută cu
bucurie trupele sale, agenţii săi
politici şi pe spionii săi”.
Totuşi, cuvântările cîlorva oa­
meni de stat americani dove­
desc în mod evident că S.U.A.
nu intenţionează să renunţe la
această politică falimentară.
La 28 mai. Ta comisia sena­
torială pentru problemele ex­
terne au luat cuvîntul Wilson,
ministrul Apărării al S.U.A.. şi
amiralul Radford, preşedintele
grupului unit al şefilor de stat
major. Subliniind că S.U.A. in­
tenţionează să livreze în viito­
rul apropiat „aliaţilor lor” cele
mai moderne tipuri de arme,
Wilson a arătat că în prezent
S.U.A. menţine pe teritorii
străine trupe cu un efectiv de
1.200.000 de oameni, staţiona­
te în peste 250 de baze milita­
re americane. Wilson a decla­
rat că S.U.A. nu intenţionează
să restrângă reţeaua acestor
baze şi a lăsat să se înţeleagă
că nu se prevede nici o redu­
cere a efectivelor forţelor arma­
te americane din străinătate.
Radford a declarat că baza
strategiei americane o consti­
tuie crearea unei reţele de a-
lianţe sprijinită de forţele lo­
cale existente şi bazîndu-se pe
forţa mobilă a S.U.A. şi că pen­
tru „a traduce cu succes în
viaţă” această strategie este
extrem de important” un sis­
tem de baze mi! ii are pe terito­
rii străine”.
organele internaţionale pentru
a obţine neîrj'tîrzial interzicerea
unor noi experienţe cu arma a-
tomică.
Ziarul „Arbeiderbladet" rela­
tează că la conferinţa Uniunii
Femeilor din partidul muncito­
resc din Finlanda a fost adop­
tată o rezoluţie în care se cere
guvernului norvegian să se pro­
nunţe cu hotărîre pentru reali­
zarea reducerii armamentului,
pentru încetarea experienţelor
atomice.
lui la China. Aşa de pildă, declara­
ţia de Ia Cairo semnată in anul 1943
stipulează cu claritate că toate teri­
toriile pe care Japonia Ic-a smuls chi­
nezilor cum sînt de pildă Pormoza şi
insulele Penhuledao, vor fi înapoiate
Chinei. Această hotărîre a fost ulte­
rior confirmată în declaraţia de la
Potsdam din 1945.
In anul 1949, prin victoria forţelor
populare chineze, pe arena mondială
şi-a făcut apariţia o nouă putere, Re­
publica Populară Chineză. Profund os­
til noilor rînduleli stabilite în China
continentală, guvernul Statelor Unite
a declarat în repetate rînduri că nu
are nici un fel de intenţii agresive
faţă de teritoriile menţionate.
Călcînd în picioare propriile lui sem­
nături, guvernul Statelor Unite a în­
locuit stăpînirea japoneză asupra insu­
lei Taivan cu dominaţia americană.
Cu sprijinul trădătorilor clankal-
şişii, care au fugit în Taivan, mono-
poliştii americani jefuiesc bogăţiile in­
sulei. 400 de fabrici şi alte înireprin-
deri rămase de la japonezi, au încă­
put direct sau indirect în mîinile ca­
pitaliştilor americani, care storc pro­
fituri uriaşe. In acelaşi timp popu­
laţia îndură o mizerie neagră. Viaţa
devine tot mal grea, nivelul de trai
este de 8 ori tnai scăzut decît îna­
inte de război, fiind cel mai scăzut
din lume. Din anul 1949 Impozitele
şi alfe taxe ce cad pe spinarea oa­
menilor muncii au sporit de 23 de ori.
Peste 800.000 de oameni sînt şomeri.
Ţăranii sînt aduşi la sapă de lemn,
deoarece afaceriştii americani şi go-
mindaniştii le jefuiesc pămînluriie.
Organizaţiile democratice au fost in­
terzise. Domneşte o teroare cruntă. In
anul 1947, 30.000 de patrioţi au fost
cu ajutorul. . .
B E R LIN 30 (Agerpres) U-
niunea creştin democrată (par­
tidul lui Adenauer) a recurs la
o nouă stratagemă pentru a câş­
tiga voturile alegătorilor în a-
legerile pentru Bundestag. Este
vorba de campania „acţiunilor
populare”, lansată la recentul
Congres al Uniunii creştin de­
mocrate (U.C.D.) care a avut
loc la Hamburg. Fracţiunea din
Bundestag a U.C.D. a şi pre­
gătit prompt un proiect de lege
corespunzător care prevede
transformarea fabricilor de au­
tomobile „Volkswagen” într-o
societate pe acţiuni. Acţiunile
acestei societăţi vor fi fractio­
nate- în unităţi mici pentru a
putea fi achiziţionate şi de că­
tre „micii acţionari”.
Presa burgheză vest-germa-
nă a salutat cu entuziasm a-
cest plan numindu-1 o nouă eta­
pă pe calea spre „capitalismul
popular”. Referindu-se la recla­
ma care se face acestei campa­
nii în Germania occidentală,
ziarul „Neues Deutschland”
scrie că „ţelul urmărit prin „ac­
ţiunile populare” este de a re­
ţine pe muncitorii vest-germani
de la lupta revendicativă, lă­
sând impresia că se instaurea­
ză armonia socială”.
D /%
în preajma alegerilor generale
OTTAWA 30 (Agerpres) La
10 iunie au loc în Canada ale­
gerile generale. La campania
electorală participă partidele
liberal, conservator, social de­
mocrat, partidul creditului so­
cial şi partidul muncitoresc pro­
gresist. Opinia publică din Ca­
nada este frămîntată de o scrie
de probleme care se oglindesc
în discursurile candidaţilor şi
oamenilor politici participanţi
la această campanie.
Principala problemă care se
pune în Canada este aceea a
relaţiilor cu Statele L'nite.
Canadienii sînt alarmaţi de pro­
porţiile dominaţiei economice a-
mericane asupra Canadei. Par­
tidul conservator acuză' parti­
dul liberal, care se află la pu­
tere, că încurajează investiţiile
de capital american în Canada
pe o scară atît de mare îneît
această ţară este pe punctul de
a fi aproape cu totul înghiţită
din punct de vedere economic
de către americani. Conserva­
torii atrag atenţia asupra fap­
tului că societăţile americane,
care operează în Canada re­
fuză să lase canadieni să achi­
ziţioneze un număr mai mare
din acţiunile lor. Partidele din
opoziţie subliniază de aseme­
nea că principalii beneficiari ai
marii conducte petrolifere şi de
gaz, construită recent care stră­
bate Canada şi S.U.A., sînt nu­
mai societăţile petrolifere şi de
gaz americane.
In sfîrşit, o a treia chestiune
ucişi în chip bestial. Taivanul a fost
transformat într-un imens lagăr de
concentrare şl înlr-o vastă cazarmă mi­
litară. Aici sînt instruite rămăşiţele
bandelor gomindaniste de către in­
structori americani. întreaga insulă
este înţesată cu aerodromuri şi alte
baze militare americane.
La 27 iunie 1950 ocupaţia Taivanu­
lui de către Statele Unite a devenit
oficială. După dezlănţuirea agresiunii
împotriva poporului coreean, guvernan­
ţii S.U.A. au ordonat flotei a 7-a a
Statelor Unite să pătrundă în apele
teritoriale ale Taivanului şi să inva­
deze insula, dezlănţuind astfel o agre­ A Progresul Sibiu
siune făţişă împotriva R. lU Chineze.
In felul acesta, îneălcînd Carta
O.N.U., S.U.A. au comis un amestec
grosolan în chestiunile iriierne ale u- SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
nui stat suveran. Aceste acţiuni agre­
sive ale forţelor armate ale S.U.A. au
împiedecat poporul chinez să elibereze
Taivanul şi să-şi exercite drepturile
sale asupra acestei insule.
După încheierea armistiţiului în Co­
reea, colropilorii americani nu au pă­
răsit Taivanul, guvernul american a
declarat făţiş că intenţionează să pre­ Ţ EG : U rag anul; ILIA Contele de
lungească ocupaţia insulei.
Ultima hotărîre luată de Statele
Unite în ce priveşte înzestrarea cli­
cii ciankaişiste cu proiectile teleghi­
date de tip „Matador“ arată că ei
sînt hotărîţi să permanentizeze ocu­
paţia militară a insulei.
Marile demonstraţii antiamericane
din Taivan care au avut toc ca ur­
mare a puterii de libertate, de către
autorităţilor americane din Japonia a
sergentului Robert Riptnolds, vinovat
de uciderea unui cetăţean chinez, con­
stituie un serios avertisment dat de
către populaţia din Taivan Statelor
Unite. Aceste demonstraţii dovedesc
,că, deşi S.U.A. a ocupat Taivanul, ele
nu vor reuşi niciodată să oprime
populaţia chineză de pe Insule. In
aceste zile întregul popor chinez cere cameră: 9,30 „Cutezătorii“ ; 11,03 Mu­ Programul I I : 14.03 Cîntă Ion Lui-
revenirea insulei Ia patria mamă —
Republica Populară Chineză.
Nr 766
Pentru lărgirea relaţiilor
comerciale cu R. P. Chineză
LONDRA 30 (Agerpres) La special al N.A.T.O. După cum
29 mai ziarul „Daily Expresss” se ştie, majoritatea ţărilor
a publicat un articol redacţio­ N.A.T.O. insistă asupra slăbi­
nal în care cere lărgirea comer­ rii restricţiilor impuse de Sta­
ţului cu Republica Populară tele Unite asupra comerţului
cu R. P. Chineză.
Chineză. Ziarul anunţă că „timp
de 6 ani Angliei i-a fost in­ Ziarul subliniază că ar fi de
terzis să facă comerţ cu China
cu anumite mărfuri pretinse dorit nu numai slăbirea restric­
strategice“.
ţiilor ci anularea lor totală.
Ziarul „Daily Express” se re­
feră apoi la tratativele în a- „Comerţul cu China, scrie
ceastă problemă care au loc în „Daily Express”, trebuie să fie
prezent la Paris în comitetul
tot atît de liber ca şi comerţul
cu alte ţări”.
„Politica externă a Danemarcei
va continua fără nici o schimbare*4
— Declaraţiile primului ministru al Danemarcei -
COPENHAGA 30 (Agerpres)’ tatea atît cu occidentul cit şî
Agenţia France Presse anunţă cu răsăritul”.
că în cadrul unei expuneri _în
faţa parlamentului cu privire In cazul în care ni s-ar face
la programul noului guvern o ofertă de bombe atomice, gu­
tripartit, II. C. Hansen, pre vernul danez este de părere —
şedinţele Consiliului de Miniş bazîndu-se pe situaţia actuală
tri, a declarat miercuri că „po că „ea nu trebuie acceptată“, a
litica externă a Danemarce spus Hansen. El a declarat to­
va continua fără nici o schim tuşi că Danemarca va putea oh-1
bare” şi că „doreşte să dezvol ţine din partea Statelor Unite
te, în măsura posibilităţilor şi a Canadei „sprijinul necesar
relaţiile economice cu străină pentru dezvoltarea apărării
tării”.
discutată este indignarea provo­ numai pentru acei candidaţi
cată de cazul lui Herbert Nor­ care se pronunţă pentru înce­
mări, ambasadorul Canadei !a tarea experienţelor şi interzice­
Cairo, care s-a sinucis din cau­ rea producţiei de arme nuclea­
za campaniei de defăimare re. Liderul social democrat,
lansată împotriva sa de comi­ Coldwell, într-o cuvînfare e-
tetul congresului S.U.A. pentru lectorală _radiodifuzată, a cerut
activităţile antiamericane. Mi­ guvernului canadian să mani­
nistrul Afacerilor Externe, Les- feste iniţiativa în realizarea
ter Pearson, este acuzat că nu unui acord privind încetarea
a ştiut s;i apere interesele şi experienţelor nucleare. I)r. En-
demnitatea Canadei faţă de gu­ dicott, preşedintele congresului
vernul american. canadian pentru apărarea păcii,
a adresat tuturor candidaţilor
Problema interzicerii expe­ un apel în acelaşi sens. De a-
rienţelor cu arma nucleară se seineriea preotul Peterson din
află în centrul programului e- Winnipeg a adresat tuturor
iectora.l al Partidului muncito­ candidaţilor la alegeri o scri­
soare deschisă în care cheamă
resc progresist. Ross, candida­ să acţioneze pentru a se ob­
tul accsiui partid în circum­ ţine interzicerea experienţelor
cu arma nucleară.
scripţia electorală Winnipeg, a
chemat pe alegători să voteze
INFORMAŢII PRONOSPORT
în urma trierii şi omologării cu 10 rezultate exacte, reve*
celor 1.305.747 variante depuse niriclu-i'fiecăreia cîte 974 lei.
la concursul Pronosport nr. 21
(etapa din 26 mai 1957) au Premiul I I I : 3624,58 varian­
te cu 9 rezultate exacte, reve­
fost stabilile următoarele pre­ nindu-i fiecăreia cîte 138 lei.
mii.
Deoarece nu a existat nici un
Premiul I : 14 variante cu buletin cu 12 rezultate exacte,
suma de 130.574 iei din fon­
11 rezultate exacte, revenindu-i dul total de premii se reportează
fiecăreia cîte 19.935 lei. pentru concursul următor*
Premiul 1! : 343,81 variante
Program ul concursului
Pronosport nr. 2 2
e ta p a din 2 iunie -1957
1. R.P.F. Jugoslavia
2. Progresul Focşani R.P.R. (handbal mase.)'.
Dinamo Bacău
3. Recolta Fălticeni Ştiinţa Iaşi
4. Energia Hunedoara Energia Reşiţa
o. Energia Lupeni Energia C-Turzii
6. Locomotiva Arad Recolta Reghin
7. Energia Baia Mare
8. Energia Moren i Energia Mediaş
9. Torino
10. Lazio Energia Cîmpina
11. Padova
12. Atalanta Napoli (câmp. italian)
Genoa (câmp. italian)"
Juventus (câmp. italian)
Internazionale (c. italian)
M ECIURI DE REZERVA
Locomotiva Cluj
B Dinamo Bîrlad Progresul C.P.C.S. Buc.
S IM GATA 1 IU N IE 1957
D EV A: Omul din umbră; A LB A -IU - doamnă; ZLATN A: Dreptul de a te
LIA : Cio-Cio-San; APOLDU D E SU S: naşte; H UN EDOARA: Desfăşurarea şi
Dansează mică doamnă; BARU-AiA- Ilie face sport.
R E : S-au cunoscut într-o trăsură; IN CINSTEA ZILEI COPILULUI
BRAD : Garnizoana nemuritoare; H A ­
D EV A: Aticul partizan; ALBA-IU-
Monle Cristo (scria U-a); LO- L1A: O aventură pe coasta Atlanticu­
lui; H A ŢEG : Micul partizan; 1L1A;
NEA: Asasinatul din strada Danie; ORA- Furtună pe mare; O R A Ş T IE : Vara
Ş T IE : Moara cu noroc; PETR O ŞA N I: pionierilor; P ET R O ŞA N I: Fetiţa da
Prea tîrziu; S E B E Ş : Unde nu zboară zăpadă; S E B E Ş : Alioşa Ptiţîn; S I .
vulturii; S IM ER IA : Oameni fără im­ A îER IA : Merele de aur; LOjx'EA: Al­
portanţă ; T E I U Ş : Dansează mică bina şi porumbelul.
SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
Programul 1: 5,35 Muzică uşoară j 1 Iunie — de Octav Pancu Iaşi; 20,do
7,07 Din cînlecele popoarelor; 7,30 Muzică de dans; 20,30 Muzică de
Concert de dimineaţă; 9,00 Muzică de dans; 21,15 Aduzică de dans.
zică uşoară; 11,45 Din viaţa de con­ can şi Mia Barbu; 14,40 Aîuzică in­
cert a Capitalei; 12,15 Aîuzică popu­ strumentală; 15,30 Cîntece şi jocuri
lară romînească interpretată de dife­ populare romîneşti; 16,20 Imagini din
rite tarafuri; 13,05 Concert de prînz; viaţa copiilor oglindite în creaţia com­
14,45 Aîuzică ¦populară romînească in­ pozitorilor noştri; 16,50 Program de
terpretată' de Ileana Grigoriu; 15,05 melodii populare romîneşti; 19,00 .Mu­
Program muzical alcătuit la sugestia zică de dans; 20,03 Concert ghicitoare:
elevilor şi studenţilor; 16,45 Cîntece Basmul în creaţia compozitorilor; 22,00
de leagăn; 17,30 „Inşiră-te mărgări- Muzică de dane; 22,30 L 4 «fîrşit de
te": Ispirescn povestind copiilor: săptămînă cîntec, joc şi voie bună;
„Prîslea cel viteaz şi merele de aur"; 23,52 Muzică ’de dans.
18,00 Să cunoaştem folclorul popoare­ BULETINE DE ŞTIR I:
lor; 18,40 Aîuzică uşoară; 19,10 In­ 5,00; 6,00; 11,00; 13.00; 15,00;
terpreţi de muzică de operă; 19,45 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (progra­
Răspundem ascultătorilor; 19,55 mul I), 14,00; 16,00; 18.00; 20.00;
„Noapte buni, copii": Povestire de 21,00; 23,00: (programul II).
i