Page 1 - 1957-06
P. 1
1 Iunie \s Uun“e7doarVcvrOwev*a \ Şi-au îndeplinit sarcinile
PROLETUDDIN-TO-ATETTAEU E. UNIŢI-VA ! planului lunar Înainte
ZIUA INTERNAŢIONALA â COPILULUI
4 pagini 20 bani de termen
J
In ziua de 30 mai fumaliştiî
„Copiii noştri în ţă să cunoască şi turnătorii de Ia uzina „Vie-
toria”-Călan şi-au îndeplinit
floresc pe trunchiul SANDA CIUCEANU numai bucurii. In
viu al vieţii noa membră în biroul Comit^Mui oraşele şi satele sarcinile lunare de plan.
stre. Ei nu sînt un patriei noastre a Colectivele acestor sectoare
buchet ci o minu regional P.M.R. crescut mereu nu
şi-au îndeplinit în fiecare lună
nată grădină de mărul maternită din acest an sarcinile de plan
înainte de termen. De la înce
meri şi această grădină e a noa ţilor şi caselor de naştere, dispen Sîmbătă 1 iunie 1957 putul anului şi pînă acum fur-
naliştii au dat în plin 3.500 to
stră“ — spunea pedagogul sovie sare şi policlinici speciale pentru Anul IX. Nr. 767 ne de fontă, iar turnătorii 800
tic A. S. Makarenco. Copilăria este ocrotirea sănătăţii copiilor. Grădini tone de piese metalice şi bunu
ri de larg consum.
asemenea primăverii, sub îndruma ţele şi şcolile de toate gradele, sînt
rea şi privirea noastră caldă copiii realizări însemnate în educarea ti Fr&snfaşs de In întîm pinarea Z ilei minerului şi a zilei de 2 3 August
cresc şi prind puteri, în sufletul lor nerei generaţii, viitori constructori
înfloresc cele mai frumoase simţă ai comunismului. C o o p e ra tiv a ,
minte de viitor. Către sfîrşitul pri In anii regimului de democraţie Februarie dm Bafeg avîntul întrecerii socialiste
măverii, milioane de oameni din populară, în regiunea Hunedoara
lumea întreagă sărbătoresc o zi ce s-au obţinut multe realizări în do
a devenit scumpă tuturor, Ziua de meniul ocrotirii mamei şi a copi Mirecuri îa a- ------------ Chemarea este Noi munnocîittoo- ~ ” piacrittiaitea de u-
miază, minerii rriiii, ttpeFhinniîrc'iiepmniîii,
1 Iunie — Ziua Copilului. lului. Pe lîngă intreprinderi şi în iC"'lhi»eimm23a'tr*ieaaP minieerriilor scepmm nnaattăă rdife» iînn- Răspmumnsuli minerilor ftiiliiîz7îi'anrirr*e a loco
Ziua de 1 iunie a fost sărbăto cartierele oraşelor s-au înfiinţat 13 din Aninoasa din Aninoasa către ginerul Pompiliu inginerii şi func de ia Teliuc la chemarea motivelor exca
rită peptru prima dată în 1950, cresc, 22 cămine de copii, unde s-au întîlnit în- toate colectivele Merfu, şeful ex ţionarii exploa oţelarilor reşiţeni vatoarelor şi !a
cînd milioane de oameni cinstiţi din muncitoarele şi funcţionarele îşi pot tr-o scurtă adu exploatărilor miniere ploatării, Geza tării minelor de forezetor.. De a-
nare sindicală’, în din ţară
întreaga lume de culori diferite, de lăsa copiii ştiind că ei sînt educaţi Tanczer, secre fier din Teliuc, semenea, -şe vor
cadrul căreia au tarul comitetului
opinii politice şi profesii diferite, au şi îngrijiţi cu toată dragostea. Tă ianalizîndu-ne posibilităţile, lain depune eforturi pentru pune
răspuns cu însufleţire apelului răncile muncitoare, în perioada mun hotărît să lan de partid pe hotărît ca, în cinstea „Zilei mi rea în practică a cît mai multe
F.D.I.F. şi al F.M.T.D. care îi che cilor agricole, au la dispoziţie cele seze o nouă chemare la între mină, Petru Rîpa, preşedintele nerului“, ia zilei de „23 August“ propuneri tehnico-organizatori-
ma să-şi ridice glasul în apărarea 155 grădiniţe sezoniere, unde copiii cere către toate colectivele mi comitetului sindical, A. Nichi- şi ia aniversării .a 40 de ani ce. ;
vieţii copiilor, în apărarea dreptu primesc îngrijirea şi educaţia ne niere aparţinînd Ministerului forll, secretarul organizaţiei de de la Marea Revoluţie So Faţă de cele mai sus menţio
rilor lor la sănătate, învăţămînt, la cesară. In cele 71 grădiniţe de minelor, în cinstea „Zilei mine U.T.M. cialistă din Octombrie să răs nate, colectivul nostru, sub con-'
0 copilărie fericită. copii şi 706 şcoli sînt incluşi peste rului” şi a zilei de 23 August. Cei prezenţi la această adu pundem chemării lansate de ducerea organizaţiei de partid,
Copilăria este o vîrstă fericită — 61.000 elevi, adică toţi copiii de In chemare se spune printre nare sindicală au aprobat cu oţelarii reşiţeni şi să dăm fur a conducerii exploatării şi a
se spune adeseori. Nu însă şi vîrstă şcolară. In locul unei şcoli altele : „Pe baza succeselor ob entuziasm chemarea şi şi-au nalelor minereu cît mai mult şi comitetului de întreprindere, este
pentru acei copii care cunosc doar care cultiva misticismul, ura între ţinute în aprilie, cînd planul luat angajamente frumoase. de o calitate superioară. hotărît să nu precupeţească
lipsurile, mizeria, istovirea prema oameni şi dispreţul faţă de mun 1 am depăşit cu 8,6 la sută, a Astfel, brigada condusă de mi Noi, ne luăm angajamentul nici un efort pentru realizarea
posibilităţilor existente şi a ela nerul Petru Borody s-a angajat ca, pînă la 23 August, să depă angajamentelor arătate mai
tură. Sute de milioane de oameni citori, astăzi avem o şcoală nului nostru în muncă, chemăm să dea lunar 300 tone cărbune şim pianul de producţie fizic cu sus, conştienţi fiind că, în felul
la întrecere socialistă toate co peste plan, brigada lui Alexan 3.100 tone, să depăşim planul acesta, vom contribui la înde
cinstiţi, din ţările cele mai îndepăr în care copiii învaţă despre legile lectivele miniere şi ne propu dru Cerghizati 250 tone, iar bri de livrări cu 3.970 tone, să spo plinirea înainte de termen a
nem realizarea următoarelor gada lui losif David, s-a anga rim productivitatea muncii cu planului de producţie şi la ari
tate ale lumii, formează un uriaş de dezvoltare a societăţii, despre angajam ente: jat ca, schimbul condus de el, provizionarea din timp şi cu
să dea lunar cile 400 tone mai 6 la sută faţă de plan, să îm minereu mai mult a furnalelor
front de luptă pentru apărarea vie viaţă şi adevăr. Tov. ÎOAN ALUVtPESCU — să îndeplinim planul în mult cărbune peste plan, iar bunătăţim calitatea sideritei cu hunedorene.
lucrează la secţia cizmărie. Pro schimbul condus de Nicolae
ţii copiilor, pentru apărarea dreptu In cinstea zilei de 1 iunie, pe dusele ce le execută sînt de bună mod ritmic şi să dăm peste Oprea să dea cîte 300 tone. 1,5 la sută şi a limonitei cu NICOLAE HUMĂ
plan 10.000 tone cărbune în in
rilor lor şi a copilăriei, cu con întreg cuprinsul regiunii s-au des calitate şi apreciate de clienţi. tervalul 1 Mai — 23 4 uSl,s t ; gttgBrrg.iiu i.1 1 la sută şi să reducem preţul Şeful exploatării
de cost cu 1 la sută faţă de
vingerea că pacea va triumfa. In făşurat minunate manifestări artis < — să sporim cu 5 la sută
Tov. AP1NIA MARDAN
fruntea lagărului păcii se află pu tice, culturale şi sportive. Săptămî- de la secţia croitorie. E recunos-
' c»lă de tovarăşii ei ca una dintre
ternica Uniune Sovietică, se află na copilului desfăşurată în cadrul > cele mai bune cooperatoare
marea Chină populară şi ţările de- şcolilor şi caselor de pionieri a
mccrat-populare din Europa şl Asia. scos în evidenţă dragostea cu care productivitatea muncii faţă de CITIŢI IN PAG. Ii-a plan. CONSTANTIN CIOBOTARU
Adîncile schimbări ivite în viaţa copiii îşi însuşesc minunata artă şi planificat; Pentru a realiza aceste an Secretarul organizaţiei de partid .
socială şi economică a popoarelor literatură, cît şi îndemînarea lor gos — să depăşim volumul pla Cuvîntarea tovarăşului gajamente, noi vom intensifica
din ţările de democraţie populară, podărească pentru îngrijirea lotu A. TOMA
Preşedintele comitetului de întreprind.
C. LUPU
Secretarul organizaţiei U.T.M.
r 4 inovaţii 34.894.956 lei economie anualnificat la lucrările de pregătire
şi deschidere cu 2 la s u tă ;
— să realizăm economii la
preţul de cost în valoare de
250.000 lei ;
- - să se construiască în Ani
noasa o sală de gimnastică în
roşu, în valoare de 360.000 lei.
au transformat complect condiţiile rilor experimentale. Pregătiri in A Chivu Stoica la întrecerea socialistă în aşa fel
deschiderea Congresului incit 88 la sută din totalul sa
de viaţă ale celor ce muncesc din tense s-au făcut pentru buna des
A. S. I. T. lariaţilor să fie antrenaţi în în
aceste ţări. Femeia-mamă, tînăra ge făşurare a Festivalului copiilor, ce trecere, vom folosi mai bine ca-
neraţie sînt înconjurate de atenţie va avea loc în Valea Jiului şi în
şi grijă. Printre primele legi ale oraşul Deva. Se desfăşoară cu viu
statelor de democraţie populară fă interes programele „Drumeţii ve
cute după ce poporul a obţinut vic seli“ între şcolile din oraşele Deva —
toria, au fost legi privitoare la or şi Alba.
Colectivul exploatării Aninoa Matematic, egalitatea pare
ganizarea instituţiilor de copii. Ca Organele de partid şi sfaturile neverosimilă. Şi totuşi, aşa e. rea minereurilor pentru a fi fo rea minereului în silozuri“. Au
sa, e convins că va îndeplini cu Ba chiar mai mult. 4=62.854.956 losite ca decarburanţi”. Auto tori : Eftimie Davidescu, Ioan
1 iunie, privirile celor ce iubesc populare, cunoscînd necesităţile bu succes obiectivele propuse, con ri : ingineri Tiberiu Popa, Ioan Ungureanu, Ioan Voiovoda,
tribuind astfel la continua în Certitudinea e deplină doar la Gbeorghe Dîncan, A. Rădules-
copiii şi le doresc o copilărie în nei dezvoltări a tinerei generaţii florire a economiei noastre na faţa locului, la cabinetul tehnic Mihuţ, Mircea Popescu. Dosa cu. Economia anuală pe combi
ţionale. al Combinatului siderurgic din rul depus şi discutat in februa nat, în sumă de 632.708 lei.
sorită, se îndreaptă către Uniunea au luat măsuri de amenajare în rie a.c. In prezent se află- la
Sovietică şi ţările de democraţie oraşul Hunedoara a două solare
populară, unde grija şi dragostea pentru copii. De asemenea, în ora Hunedoara. 4 dosare, 4 inova direcţia generală din minister, Inovaţia se aplică la fabrica de
ţii, economii de milioane de lei. aglomerare.
faţă de copii au devenit caracte şul Alba-Iulia şi Orăştie se fac Mas multă dolomită pentru aprobare. Economii a-
Prima inovaţie: „Pregătirea ruale pe combinat, în. sumă de A patra inovaţie i „Zidirea
ristici esenţiale ale societăţii. In solare. Comisiile de femei din Deva, Colectivul ce morează în ca mecanică a calcarului pentru 4.920.000 lei. Caicului econo capacelor fixe la oalele de fon
rierele de doiomită a exploată îmbunătăţirea mersului, furna miei pe ţară prin generaliza tă” Autorii Rudolf Nyri, zidar
Uniunea Sovietică, pentru copii s-au Ilia şi Sebeş, au pregătit bazare rii Teliuc, ia muncit cu spor în lului”. Autori : Dumitru Stănes re, încă nu s-a făcut. Inovaţia şamotor. Petru Petriceanu, lă
creat numeroase şcoli şl grădiniţe, cu îmbrăcăminte pentru copii, iar această lună. Bunăoară între î cu, director tehnic al combina priveşte oţelăria Siemens Mar cătuş. Ambii lucrează la secţia
şi 27 mai s-au extras de aici tului, Mircea Alexandru, Ioan tin. I-a furnale. Economii anuale pe
preventorii şi case de copii, bine O.C.L. Industrial pe lingă deschi cu 850 tone mai multă doiomi Dinu, ingineri. Dosarul a fost combinat 342.248 lei.
tă decît prevedeau sarcinile de A treia inovaţie: „Dezgheţa
ut !late şi întreţinute. derea unui magazin pentru copii în plan. depus în mantie şi discutat în
aceeaşi lună. A fost trimis apoi
Copiii primăverii patriei noastre, Petroşani, au luat măsuri de a- Lucrul acesta a făcut ca oţe- spre aprobare direcţiei gene
larii hunedoreni să aibă în per rale din minister. Economie a-
sint cei care vor continua înfăptu provizionare a magazinelor cu lu manenţă doiomită suficientă, nuală pe com binat: 29.000.000
pentru repararea cuptoarelor !ei. Dacă inovaţia se genera
irea celor mai scumpe năzuinţe ale cruri pentru copii. Siemens Martin. lizează pe ţară, economia anua
lă creşte la 56.960.000 lei.
poporului muncitor. Partidul şi gu Anul acesta sărbătorirea zilei de Delegafia de oameni de cuîfură
vernul, întregul popor îi înconjoa 1 iunie va fi un nou prilej de strîn- A doua inovaţie: „înnobila
din R. S. F. S. R. a părăsii C apitala
ră cu grijă şi dragoste părintească gere a rîndurilor femeilor-mame, în
Joi dimineaţa a părăsit C apitala delegaţia de oameni de
şi nu precupeţeşte nici un efort lupta pentru consolidarea şi întă cultură din R.S.FS.R. în frunte cu E. I. Afanasenko, minis
trul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., care a participat la decada
pentru ca de la primii paşi în via- rirea păcii.
lanifestari cu prilejul Zilei copilului
La Deva T, Şcoala pedagogică, Şcoala culturii R.S.F.S.R. în ţara noastră.
elementară nr. 2 şi Şcoala ele
Ieri ia avut loc î-n oraşul Deva mentară nr. 1; Din iniţiativa comisiei permanente Pe aeroportul Băneasa de legaţia sovietică a fost salutată
adunarea festivă consacrată Zi la plecare de tovarăşii: Ion P a s şi C. Nicuţă, adjuncţi ai mi
lei internaţionale ia copilului. A- In comuna Criscior Zilele trecute, Comisia per- un nun)ăr de |ft nistrului Invăţămîntuîui şi Cui turii, acad. Ilie Murgulescu,
dunarea a fost deschisă de to rnanentă agro-silvică de pe lîn- Oîelia Manole şi Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai A.R.L.U.S.-
varăşul Dumitru Dejeu, preşe Comisia de femei din comu Ş Tov. ILIE CAVALER gă Sfatul popular orăşenesc ţg,.ani crescători de anima
ului, Pavel Ţugui, Costin Nădjde, acad. prof. P. Constanti-
dintele Sfatului popular Regio na Criscior, raionul Brad, a or j deşi e numai ucenic Ia secţia ciz- Orăştie, a ţinut o şedinţă de le. Printre alte propuneri fă nescu-Iaşi, acad. prof. Iorgu Iordan, Goldberger, rectorul Insti
nal. Despre însemnătatea zilei lucru. In discuţie au fost puse cute în cadrul şedinţei de lucru,
de 1 iunie, Ziua internaţională ganizat cu prilejul, Zilei inter mărie, prin străduinţa de care dă < tuim de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.M.R., artistul po
a copilului, ia vorbit tovarăşa probleme legate de creşterea şi porului George Vraca, Zenai da Palii, artistă emerită, 1. Ră-
Szabo Aurelia, gospodină din naţionale a copilului, o adunare dovadă în însuşirea meseriei s-a r dezvoltarea şeptelului de _ani- deputaţii Petre Andreşoiu şi dan şi Stclian Nastasescu, vicepreşedinţi ai Sfatului popular
oraşul Deva. festivă la care au luat parte Dumitru Dăian au propus să se al Capitalei, P. Babuci director în Ministerul Afacerilor Exter
învăţători, profesori şi copii de ) făcut iubit şi apreciat de cei vîrst- / male. La şedinţă a participat şi înceapă curăţirea păşunilor de ne, oameni de artă şi cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor
A urmat apoi un program a r la Şcoala elementară de 7 ani. spini şi mărăcini din golurile obşteşti, numeroşi oameni ai muncii.
tistic la desfăşurarea căru După cuvîntul de deschidere al { nici >
ia şi-au dat concursul Grădi tovarăşei Ecaterina Bupman, Au fost de faţă A. A. Epi şev, ambasadorul Uniunii So
niţa’ de copii nr. 3 maghiară, preşedinta comisiei comunale de SERBAREA de munte, pentru ca păşunatul vietice la Bucureşti, şi alţi me mbri ai ambasadei.
Grădiniţa nr. 4, Grădiniţa nr. 1, femei, a vorbit apoi învăţătoa vitelor să se facă în mai bune
Căminul „Elena Pavel“, Cămi rea Letiţia Antonescu despre celor ce termină clasa i-< condiţiuni. Cei prezenţi au pri
nul de zi, Grădiniţa germană, Ziu,a internaţională a copilului.
şcolarii şi pionierii ciclului I mit^ cu bucurie propunerea fă Lucrările celui de — al ll-lea
de la Şcoala medie nr. 3, Şcoa A urmat apoi împărţirea u- cută. S-a fixat astfel ziua în Congres A. S. I. T.
la medie nr. 2, Şcoala medie nr.
nor daruri. care să se .întreprijnidă această
acţiune, iar cei prezenţi şi-au
PAUL' ANTONESCU
Nu de mult in !aţa lo muliicolori, }lori de pri La sfirşiiul acestui an luat sarcina de a anunţa pe
corespondent cuitorilor deveni şi părin măvară şi vară — ghio şcolar, strădania învăţă toţi cetăţenii crescători de vite,
ţilor lor, — micuţii şcolari cei, viorele şi maci. A- toarei Ecaterina Brezoia-
ai clasei l-a de la şcoala poi, au apărut şi păsări: nu a fost încununată de să participe Ia curăţirea păşu- Joi au continuat lucrările ce lutul Consiliului Central al Sin-'
medie nr. 2 din Deva> — berze, rîndunele, mierle. succes. nei de la munte. lui de-al II-lea congres al Aso dicatelor din R. P. Romînă. ;
au prezentat un bogat si Anotimpurile, au / ost în ciaţiei Ştiinţifice a Inginerilor
frumos program artistic. soţite de copii ?i veselie. .4 fost greu la începui, In ziua de 21 mal, 52 de ce şi Tehnicienilor din R. P. Ro- Apoi participanţii la congres
Şcolarilor li se părea mînă. au fost salutaţi de ing. Nikolai
\PRODIkkfor In prima parte a pro Repertoriul a fost joar- greu condeiul. încet, în tăţeni din oraşul Orăştie s-au Fedotov, delegatul Uniunii So
gramului, şcolarii, au ie variat, şi elevii, au cet, Umiditatea lor a în dus la muntele Naia unde au In cursul dimineţii iau avut loc cietăţilor Ştiinţifice tehnico-in-
e m A iM Â 7 a & c k ^ a L e f prezentat cîniece, poezii dovedit o deosebită vioi ceput să piară şi cu cu curăţat spinii şi mărăcinii. ginereşti din U.R.S.S,
şi dansuri. In a doua ciune şi pricepere în in raj, îndrumaţi cu dragos în diferite săli din Capitală şe
parte de program, a jost terpretarea corurilor, diri te, stăruinţa şi pricepe In cele două zile cît a durat dinţele celor 12 secţii de spe Ing. J.L.S. Pringlo a adus sa
prezentată sceneta „Ano jate de un coleg de al re au ajuns departe. Azi, această acţiune, s-a curătat o cialitate ale Consiliului Cen lutul Federaţiei Mondiale a oa
timpurile". lor. Foarte mult, au plă ei scriu, citesc şi chiar suprafaţă de 62 hectare de pă tral A.S.I.T.: energetică şi e- menilor ştiinţei.
cut şi costumele naţiona socotesc — atît cit le este lectrotehnică, metalurgică, con
Zilnic, în comunele raionului multe comune, printre care Mier In sceneta „'Anotimpu le cu care au fost îmbră indicai să ştie. şune şi s-a făcut un gard de strucţii de maşini, petrol şi Congresiştii au fost de ase
Sebeş, se contractează mari curea, Pianu de Sus, Cut şi rile" copiii au apărut în- caţi elevii, atît la coruri, 350 metri. gaze, mine, chimie, construc menea salutaţi de prof. ing.
cantităţi de cereale. Datorită Răliău, rezultatele nu sînt încă cît şi la dansuri, De acum înainte însă, ţii, ştiinţe agricole, industrie Tkuan Cien-din — delegatul
unei largi popularizări a avan pe măsura posibilităţilor. A- ir-o bogată şi interesan- ei nu mai sînt „cei mai Astfel s-au creat vitelor con uşoară, silvicultură şi industria Federaţiei societăţilor ştiinţifice
tajelor contractărilor de cereale ceasta se datoreşte şi faptului iă variaţie de hăinuţei Serbarea a înaintat pe micuţi" din" şcoală. Trec diţii pentru un păşunat bun. lemnului, industria alimentară din R.P. Chineză.
desfăşurată de sfaturile popu di lucrătorii cooperaţiei de con „primăvara” împodobită în clasa Il-a — şi locul şi transporturi.
lare, de lucrătorii cooperaţiei de sum se ocupă slab de problema cu buchete de !lori, „va spectatori; rolurile se cu lor de începători, îl vor A. MUREŞAN A luat apoi cuvîntul la dis
consum şi ai întreprinderii „Re contractărilor de cereale. Pre ra" cu spice de grîu, noşteau şi micuţii nu aş lua alic vlăstare fragede. După discuţii, la care au luat cuţii prof. univ. C. Macarovici,
colta”, sub îndrumarea organe şedintele cooperativei din Cîlnic, „toamna« — cu !rude şi teptau „ajutor" de la su- corespondent (Cluj),'ring. C. Cruceru (Bu
lor şi organizaţiilor de partid, Gheorghe Ţiroga, care are în roade, „iama" — cu fulgi fleur. E. BODEA parte numeroşi delegaţi şi in cureşti)', Ion Lari (Ploeşii),
numeroşi colectivişti, întovără subordine şi filialele din Cut şi de zăpadă. Pe, scenă, au corespondent Veşti din Vălişoara vitaţi, au fost aprobate rezolu ing. Mihail Hardt (Bucureşti)
şiţi şi producători cu gospodării Răhau — n-a fost niciodată în mai fo st: crăiasa, jluiuri Programul, s-a înche ţii care cuprind indicaţii pre şi ing. Wan Ricow (Timişoara).
individuale, au încheiat con .omuna Cut pentru a se intere iat cu recitarea poeziei Festivalul mondial al tinere ţioase pentru activitatea de
tracte pentru vînzarea de cerea sa de mersul contractărilor. „Ţara mea". tului şi studenţilor, care va a- viitor a secţiilor. Apoi, participanţii lia congres iau
le. Pînă Ia data de 27 mai a.c. S-a mulţumit să trimită numai vea loc în acest an la Moscova, primit saluturile adresate de dr.
unităţile cooperatiste din raion de două oii pe vicepreşedintele Un solar penfru copii este aşteptat cu multă însufleţi Tot în cadrul şedinţelor de ing. D.D. Matthews, delegat al
şi agenţia raională de achiziţii cooperativei — Gheorghe Ghibu re de către oamenii muncii din dimineaţă, au fost acordate Institutului inginerilor construc
şi contractări, au încheiat con Prin grija Comisiei de femei mod plăcut sub razele calde ale patria noastră. unor ingineri şi tehnicieni di tori din Anglia şi de ing. Vitold
tracte pentru 677.000 kg. cerea — care a stat de fiecare dată din oraşul Orăştie, în curind se soarelui. plome ale A.S.I.T. pentru me Bielski, şeful delegaţiei Federa-.
le. Numai în comunele Apoldu cîte o oră, rezumîndu-se doar la va deschide în parcul „Filimon In vederea întîmpinării tui, rite deosebite în activitatea teh- ţiei Generale Tehnice din R. P.
de Jos şi Doştat s-au contrac sigilarea tabelelor anexă cu Sîrbu“ un solar pentru copii. Pînă acum s-au comandat tineretul din comuna Vălişoara nico-ştiintifică. Polonă.
tat aproape î 00.000 kg grîu. producătorii contractanţi. băncile şi dăinuşurile la fabri a organizat o serbare la cămi
Cantităţi însemnate de grîu s-au Copiii oamenilor muncii de ca de cherestea „I. C. Frimu”. nul cultural. de la care a rezul După-amiază, la palatul Marii In continuarea 'discuţiilor au
contractat şi în comunele Ohaba, Este timpul ca, conducerea aici îşi vor petrece timpul în De asemenea, s-a curăţat te tat o sumă de 225 lei. Această Adunări Naţionale au început luat cuvîntul prof. univ. Dimi-
Daia-Ronînă, Gîrbova, Păuca, U.RX.ţp. Sebeş să controleze renul de buruieni şi s-au aran sumă a fost vărsată în contul trie Leonida, ing. Petre Roman,
Vingard şi Roşia de Secaş — mai temeinic activitatea lucră jat ronduri cu fiori. 501, contul festivalului. discuţiile generale pe marginea (Valea Jiului), ing. Gh. Pctres'
unde numai unităţile coopera torilor din subordine, şi în spe rapoartelor prezentate în prima
tiste (în afară de întreprinde cia! a tov. Gheorghe Ţiroga din Comisia de femei din comuna zi a congresului. Lucrările pri cu, (Oraşul Stalinj şi ing. Du
rea „Recolta” ), au contractat Cilnic şi a tov. Victor Bogdan, Vălişoara a întîmpinat ziua de mei părţi a şedinţei au fost pre
peste 200.000 kg cereale. vicepreşedintele cooperativei din 1 Iunie prin muncă voluntară, zidate de tov. N. Popeşcu-Do- mitru Stănescu ’(Hunedoara);,
ATiercurca — care au dovedit reparînd mai multe drumuri ca reanu vicepreşedinte al A.S.I.T.
Trebuie arătat însă că în re erau stricate. Ele au prestai Lucrările congresului con
multă neglijenţă faţă de con- 120 de orc muncă voluntară. irig. Mîhai Marin, secretar al tinuă.
iraciilîî. C.C.S., a adus congresului sa
EUGENIE POPA
corespondentă