Page 10 - 1957-06
P. 10

Pag. 2                                                                     sLtfi                                        laRum ul so c ia lism u l u i                                                                                                                         Nr. 769

                                                                                                                                                                                                                           ¦fWCTŞMW                                                 MO»

             Este munca culturală                                                                                       N e pregătim cu sîrg                                                                 Avantajele de care se bucură
                                                                                                                                                                                                                   producătorii asociaţi
şi o problem ă a sfatului popular?                                                                                                                    pentru examene
                                                                                                                                                                                                             pentru, contractarea în, comun
   Căminele culturale, ca insti­     căminului, care va fi inaugurat       ţe sînt suficiente. Trebuie ur­              Elevii şcolii profesionale dori ca să nu se mai ţină exa­
tuţii ale sfaturilor populare co­    în curînd.                            mărit îndeaproape cum se duce
munale, au sarcina de a con­                                               la îndeplinire hotărîrea luată               „U.M.“ din Cugir, se pregă­ mene. Şi sînt cei ce în timpul                                         a produselor lor
tribui la răspîndirela ştiinţei şi     Echipele artistice ale căminu­      cu ocazia consfătuirii intelec­
culturii la sate, la lămurirea       lui cultural din satul Ocolişu-       tualilor din 21 mai a.c.                     teau cu stăruinţă pentru a în­ anului şcolar nu s-au străduit
ţărănimii muncitoare asupra          Mare — directoare tov. Doina
politicii partidului îşi guvernu­    Albu — au obţinut la concursu­           Delăsare complectă                        cheia cu cinste anul şcolar să acumuleze materia predată.                               Hotărîrea Consiliului de. Mi­     Producătorilor contractanţi de
lui, la înfăptuirea alianţei din­    rile din faza comunală locul I,                                                                                                                                         niştri privind regimul contractă­   floarea-soarelui li se asigură
tre clasa muncitoare şi ţără­        Deşi, în comuna de centru —             Dacă- Sfatul popular al co­                1956—1957. De cînd am aflat La noi, învăţămîntul este ori                            rilor ide cereale face posibilă —   la cea maţ apropiată coopera­
nimea muncitoare, la transfor­       Bretea-Streiului —- nu există         munei Bretea-Streiului are to­                                                                                                    şi stimulează prin avantajele pe    tivă de consum, la preţul de
marea socialistă a; agriculturii.    încă un local de cămin, direc         tuşi unele preocupări faţă de                însă că vom intra în cate­ ganizat pe grupe de învăţătură                            care le oferă — asocierea pro­      vînzare cu amănuntul, pentru
                                     toarea Scolii elementare — to­        munca culturală, nu acelaşi                                                                                                       ducătorilor pentru contractarea     fiecare 100 kg sămînţă floarea-
   Regimul nostru Ide democra­       varăşa Vitanea Bozdoc, a pre­         lucru se poate afirma despre                 goria şcolilor ce dau exa­ — în care elevii biini îi ajută                           în comun a produselor lori A-       soarelui predată, 2 litri, ulei co­
ţie populară a creait şi creează     zentat cu tinerii piesa „Se-m-        Sfatul popular al comunei Bre-                                                                                                    socierea este o înţelegere între    mestibil.
                                     prăştie. norii”, dansuri popu­        tea-Romînă. Forţe sînt şi aici               mene de sfîrşit de an, învăţă­ pe cei slabi. Intre cei mai buni                      producători, membri ai gospo­
                                     lare, etc.                            (19 deputaţi, 5 directori de că­                                                                                                  dăriilor colective, ai cooperati­
                                                                           mine culturale şi alţi intelec­              tura s-a intensificat şi mai mult, elevi la învăţătură, sînt utemiştii.              velor agricole de producţie sau
                                        Sfatul popular al comunei          tuali), dar, despre, o activitate                                                                                                 ai- întovărăşirilor agricole, pre­
                                     Bretea-Streiului dă viaţă che­        culturală în această comună                  pentru a întîmpina cu cinste Profesorii noştri ne ajută, prin                        cum şi ţărani cu gospodării in­
                                     mării intelectualilor din raio        nu se poate vorbi în prezent.                                                                                                     dividuale, de a contracta în co­
                                     nul Haţeg. In acest scop a fost       In acest an, sfatul popular co­              trecerea în revistă a cunoştin ¦ consultaţii.                                        mun cu cooperativele de con­
                                     organizată în ziua de 21 mai          munal — preşedinte tov, Ni-                                                                                                       sum., vînzarea a cel puţin 30
                                     a.c. şi o consfătuire a intelec­      colae Pătrungeanu, secretar                  ţelor practice şi teoretice.              Elevii întîmpina examenele                 tone grîu-secară sau 30 tone
                                     tualilor din această comună,          tov. Petru Drăghin, nu s-a gîn-                                                                                                   porumb. Aceste asocieri pot fi
condiţiile necesare pentru ca        cu care ocazie, s-a prezentat re­     dit niciodată să analizeze cau­                Pentru noi, examenele sînt sub lozinca : „Nici un corigent,                        mai mari sau mai mici, ele pot         Contractanţilor asociaţi li se
aceste sarcini mărfeţe să fie du­    feratul „Contribuţia intelectua­      zele care duc la inactivitatea               un eveniment important şi îl nici un repetent”.                                      cuprinde numai cîteva familii       asigură, ca şi celorlalţi plata
se- la îndeplinire. Dacă în anul     lilor din comuna Bretea-Streiu-       căminelor culturale. Nu-i de                                                           V. FOFELDEA şi V. NEAGA                    sau întreaga obşte a satului.       unei arvune de 40. lei pentru
                                     lui la munca, de culturalizare şi     mirare deci că, în prezent, că­              tratăm ca atare. E drept că mai                                                                                          fiecare lfjp kg grîu-secară şi
                                     transformare socialistă a agri­       minele n-au planuri de muncă                                                                                                         Uţiul din principalele avanta­   30 lei pentru fiecare 100 kg
                                     culturii. Discuţiile purtate cu a-    şi n-au cu ce să se prezinte la              sînt unii — foarte puţini, ce iar                              corespondenţi         je pe care le au contractanţii a-   porumb, contractat. Aceasta
                                     ceasta ocazie au arătat că au         concursurile artistice organizate                                                                                                 sociaţi este că primesc peste       inşeatnnă că dacă o asociaţie
1948 existau în regiunea Hu­         fost obţinute unele rezultate         pentru festivalul regional al ti­                                                                                                 preţul stabilit un spor de 10 la    cf, contractat o cantitate, dă 60
                                     din partea intelectualilor. In        neretului. A$a s.tînd lucrurile,                                                                                                  sută. Un alt. avantaj este fap­     tone grîu-secară, întregul co­
nedoara 45 comitete de cămine        acelaşi timp însă s-a stabilit        căminele culturale din comuna                                                                                                     tul că pot contracta orice can­     lectiv de asociaţi va încasa
                                     că activitatea culturală să fie       Bretea-Romînă sînt departe de                                                                                                      titate:. d? cereale, în vre­       24.000 lei, din care fiecare, a-
culturale, numărul lor se. ri­       axată şi mai mult pe hotărîrile       contribuţia pe care ar trebui                LLL>—                                                                                                                    sociat. va primi partea ce i se
dică azi la 497. Numai în 8          partidului şi guvernului în pro­      s-o aducă în răspîndirea ştiin­                                                                                                   me ce producătorii, care încheie
                                     blemele transformării socialis        ţei şi culturii şi în rezolvarea                                                                                                  contracte separate, trebuie să      cuvine, în raport cu cantitatea
ani au fost terminate peste 4.0      te a agriculturii, a contractări­     cu succes a ma-rei probleme a                Chemarea ia întrecere eocialisti                                                                                         ce s-a angajat a o vinde în a-
de cămine cultuirale. noi, în pre­   lor şi achiziţiilor.                  transformării socialiste a agri­                                                                                                  contracteze cel puţin 200 kg        cest fel. De pildă, producătorul
zent în construcţie fiind pe te­                                           culturii. Constituirea întovără­                                                                                                                                      Marin P. Stuparu, care s-a, a-
ritoriul regiunii alte 35. Sute­     Dincolo de acest aspect               şirii la Bretea-Romînă merge                                                                                                      grîu-secară sau 200. kg orzoai­     sociat în. vederea contractării
                                                                           greu. Cauza ? Organizaţia de                                                                                                                                          cu alţi producători din comu­
le de biblioteci, aparatele de          Dacă sfatul popular al co          partid — secretar tovarăşul                  Janscită de gospodăria colectivă                                                     ca sau 200 kg floarea-soarelui
radio, aparatele de proiecţie ci­    mumei Bretea-Streiului şi-a pla­      Chivu Horvath, Sfatul popular                 „21 Decembrie“ din Pricaz                                                                                               na Ţigăneşti, regiunea Bucu­
nematografică şi alte bunuri cu      nificat îndrumarea şi controlul       comunal şi U.T.M.-ul nu folo­                                                                                                     sau 300 kg p.o.rumb. Producă­       reşti, a primit la încheierea
care sînt înzestrate căminele        activităţii culturale prin şedin­     sesc toate forţele şi mijloacele
                                     ţele Comitetului executiv, con­       ce le stau la îndemînă. Nu sînt                                                                                                   toarea Stoica Teofana, de e-
culturale, "dovedesc grija. pe.      trolul activităţii jos, în sate, la   traşi la răspundere directorii                        ( Urmare din pag. l-a )          a utilajului şi valorificarea, uneltelor
                                     căminele culturale, lasă de do­       căminelor culturale pentru lip­                                                        reformate;                                 xemplu, membră, a cooperativei
care partidul şi guvernul o          rit. Lipsa de control a dus a-        sa lor de aport în această sar­              cei puţin. 10 capete la fiecare 100 oi,
poartă pentru satisfacerea ce­                                             cină importantă.                               — conservarea şi semifab.ricarca le­      — schimbarea animalelor slab pro­        Ţigăneştj, raionul Alexandria,
                                     colo că în căminele culturale se                                                                                             ductive cu animale care asigură o
rinţelor rculturale ale oamenilor    ţin conferinţe cu caracter gene­         La Bretea-Romînă este nece­               gumelor şi fructelor (producerea de       producţie m ărită:                         regiunea Bucureşti, intrînd în. a-
                                     ral, în. culturalizarea maselor,      sară mai multă iniţiativă şi                 bulion, murături, prune uscate etc.)
muncii de la sate,                   muncesc numai cadrele didac­          mai multă voinţă din partea                  pentru a fi valorificate în perioada        — obţinerea unei producţii de. lapte     sociaţia, nr. 7 din această co­     contractului pentru 1.500 kg
                                     tice şi se înregistrează unele rea­   acelora care răspund de activi­              de iarnă.                                 de cel puţin 3.000 litri anual oe cap
Sfaturile populare comunale                                                tatea culturală, de modul în                                                           de vacă furajată ;                         mună a, contractat cu cooperati­    grîu contractat 600 lei arvună,
                                     lizări culturale care de fapt nu                                                     Propunem să se mărească eforturile                                                 va numai cantitatea de 100 kg
— ca organe aile puterii locale,     au fost înfăptuite. Nu au fost        care aceasta trebuie să fie în:              in vederea reducerii cheltuielilor de        — hrănirea raţională a animalelor,                                          urmînd să mai primească la
                                     căutate metodele cele mai po­         drumată şi sprijinită.                       producţie, în aşa fel, ineît ele să re­   în raport cu greutatea şi producţia de     grîu, urmînd a primi; pentru a-
răspund de munca pe care o           trivite pentru mobilizarea ce­                                                     prezinte cel mult 20 la sută din ve­                                                 ceastă cantitate sporul de 10       predarea griului contractat di­
desfăşoară căminele culturale        tăţenilor în jurul acţiunilor                                           GH. LUPAN  nitul global al gospodăriei prin:         lapte:
                                     sfatului popular. Lipsa de con­                                                                                                 — producerea de cît mai multe fu­       la sută calculat conform valorii    ferenţa pînă la valoarea măr­
săteşti. De felul cum ele vor        trol face ca sediul căminului                                                        — mărirea productivităţii muncii, cu                                               totale a produselor ce le va
şti să antreneze în acţiunile lor    cultural din satul Ruşi să fie                                                     ajutorul mecanizării lucrărilor din       raje însilozate prin folosirea tuturor                                         fii predate, plus sporul de 10
                                     transformat în dormitoare, că­                                                     cîmp şi din fermele zootehnice, care      rezidurilojr:                              preda asociaţia.
căminele culturale, vor obţine        minul din Ocolişu Mare să                                                         cer un volum mare de muncă:                                                                                              la sută ce i se cuvine ca aso­
                                     fie prost întreţinut, bibliotecile                                                                                              — introducerea în fiecare gospo­           Asocierea este însă şi mai a-    ciat. 'i
şi rezultate mai bune în activi­      din satele respective să nu                                                         — folosirea raţională a atelajelor      dărie colectivă a retribuţiei colectiviş­
                                     aibă activitate. Programele pre­                                                   gospodăriei şi a braţelor de muncă:       tilor care lucrează:, la fermele de a-     vantajoasă pentru, producătorii
tatea- lor.             i            zentate la căminele culturale                                                                                                nimale conform recomandării Hotărî-        care contractează cantităţi mai     Pentru formarea acestor aso­
                                     'nu sînt- suficient de mobiliza­                                                      — producerea cu forţe proprii a se­    rii Consiliului de Miniştri nr. 141 ;      mari de cereale, căci la 1.000-
             Un aspect                toare, nu se întreprind acţiuni                                                   minţelor necesare în fiecare, gos­                                                                                       ciaţii producătorii se adresează
                                     concrete pentru lămurirea ţă ­                                                     podărie colectivă, inclusiv seminţe hi­      — folosirea de sămînţă hibridă şi       2.000 kg produse sau mai mult,
   Sfatul popular comunal Bre-        rănimii muncitoare de avanta­                                                     bride şi seminţe de legume.:              executarea la timpul, optim a fiecărei                                         cooperativelor; de consum cu
tea-StreiuluL — preşedinte tov,       jele. lucrării în comun a pămîn-                                                                                            lucrări, agricole,;                        suma cuvenită ca spor este în­
Remus Moise, secretar tov.            tului. Şi aceste aspecte nega­                                                       — înlăturarea oricărei risipe de fu­                                                                                  care încheie contracte şi de la
Mircea Albu, prevede trimes­         tive ale muncii culturale din co­                                                  raje, sămînţă, îngrăşăminte, materiale       — aplicarea pe scară largă a unor       semnată. Cu cît cantitatea de
trial în planurile sale de. murjcă    muna Bretea-Streiului fac par­                                                    de construcţie, de zile-muncă, evita­     metode agrotehnice avansate c a : po­                                          care primesc arvune şi toate
obiective concrete pentru des­        te din cauzele care au dus la                                                     rea investiţiilor şi a deplasărilor inu­  lenizarea artificială, iarovizarea, în-    produse contractată şi vîndută-
făşurarea şi întărirea muncii         slabele realjzăr.i în munca de                                                    tile ;                                    grăşarea culturilor pe fază de. vege­                                          celelalte avantaje. Contractele
culturale. Sînt prevăzute ra­         transformare socialistă a agri­                                                                                             taţie etc.                                 în cadrul asociaţiilor este mai
                                      culturii.                                                                            — asigurarea unei bune păstrări                                                                                       ce se încheie cu asociaţiile au
poarte şi informări pe carp le                                                                                                                                       Posibilităţile de dezvoltare a gos­     mare, cu atît veniturile produ­
prezintă directorii de cămine            Ca organ al puterii locale,                                                                                              podăriilor colective sînt diferite în re­                                      ca anexe tabele ce cuprind nu­
culturale. Se elaborează şi de­       Sfatul popular din Bretea-Stre-                                                                                             giunea noastră. Cele din raionul Ha­       cătorilor sînt mai mari.
cizii' pentru îmbunătăţirea a-        îului trebuie să pretindă pla­                                                                                                                                                                             mele fiecărui asociat, cantitatea
cestei activităţi. Aşa de pildă,      nuri de muncă de la căminele                                                                                                                                              Fiecare contractant asociat
decizia nr. 8 din 8 februarie         culturale, să controleze modul                                                                                                                                         se bucură de toate avantajele       pe pare s-a angajat să o vîndă
a.c. obligă pe directorii de că­      cum ele se duc la îndeplinire,
mine ca la fiecare program ar­        să sprijine prin deputaţii săi                                                                                                                                         acordate şi celor care încheie      şi arvuna pe care a primit-o.
tistic să se facă prelucrări din      şi- prin restul de intelectuali în­
Statutul G.A.C. şi statutul înto­     treaga activitate culturală. For­                                                                                                                                      individual contracte şi în pri­     Predarea cerealelor contrac­

vărăşirilor, să se ducă o acti­                                                                                                                                                                              m ul-rînd îşi. asigură, din vreme   tate, a păioaselor la treieriş
vitate culturală permanentă în
cadrul întovărăşirilor.                                                                                                                                                                                      vînzarea. produselor la preţuri     sau. a porumbului şi florii-soa-

   Căminele culturale din sate­                                                                                                                                   ţeg, au, de pildă, condiţii mult mai       avantajoase, şi ferme.              relui la recoltare se face de fie­
le Măceu, Plopi, Occvlişu Mare,
aparţinînd comunei Bretea.-Sţre-                                                                                                                                  favorabile pentru creşterea animale­                                           care contractant în parte, pri-
iului, au obţinut rezultate po­
zitive în activitatea lor. La că­                                          Rezultatele uoei munci stăruitoare                                                     lor decît cele de pe Valea Mureşului.                                          mindu-şi fiecare drepturile ce i
minul cultural din satul Mă­                                                                                                                                      Nu. au, în schimb, aceleaşi condiţii
ceu — director tovarăşul A.                                                                                                                                                                                                                      se cuvin în raport cu cantita­
                                                                                                                                                                  pentru dezvoltarea legumicultorii şi
Cerbiceanu, s-au:ţinut în acest an                                                                                                                                                                                                               tea vîndută.                        '!
                                                                                                                                                                  viticulturii cum au gospodăriile colec­
numeroase conferinţe, seri, li­
terare, recenzii, s-au prezentat                                                                                                                                  tive din raioanele Alba, Sebeş şi                                              Deşi a trecut puţină vreme
programe artistice cu piese de
teatru, dansuri populare, au,                                                                                                                                     Orăştie. In multe gospodării colective                                         de cînd ţăranii muncitori au
fost organizate audiţii colec­
tive la radio si s-au scris nu­                                                                                                                                   există condiţii pentru a se dezvolta                                           cunoscut toate aceste posibili­
meroase articole la gazeta de
perete.                                                                                                                                                           şi alte ramuri anexe în afara celor                                            tăţi, de creştere a veniturilor

   In sa.tuL Plopi, pe lingă acti­                                                                                                                                amintite. De aceea propunem ca fie­                                            lor, un mare număr de ţărani
vitatea artistică desfăşurată în
 această perioadă, conducerea                                                                                                                                     care gospodărie colectivă: să dezvolte
căminului —• director tov. Ioan
Boantă, s-a preocupat' intens                                                                                                                                     acele ramuri de producţie pentru ca­                                           muncitori au şi contractat în
pentru terminarea construcţiei
                                                                                                                                                                  re are cele mai largi posibilităţii şi                                         acest fel mari cantităţi de ce­

                                                                                                                                                                  care în condiţiile locale aduc cele mai                                        reale, Astfel de asociaţii au luat

                                                                                                                                                                  mari venituri.                                                                 fiinţă în întreaga ţară.

                                                                                                                                                                  Pentru a generaliza experienţa po­

                                                                                                                                                                  zitivă, pentru a ne împărtăşi metodele

                                                                                                                                                                  bune de muncă, şi pentru a ne cu­          La biblioteca din Dobra

                                                                                                                                                                  noaşte reciproc rezultatele, propunem                                          •mii & i ,    *v^ !  .v r l

                                                                                                                                                                  ca fiecare gospodărie colectivă să in­     Mai înainte, biblioteca din vorbă cu cititorii, recomandîn-

                                                                                                                                                                  formeze, cel puţin odată lunar, ziarul     comuna Dobra nu prea era frec­      dude. cele. mai noi cărţi, a făcut
                                                                                                                                                                                                             ventată de cititori. Astăzi însă,   ca numărul celor care citesc
                                                                                                                                                                  „Drumul socialismului“ Organ al Co­        ti-e mai mare dragul să intri în    cărţi din bibliotecă să crească
                                                                                                                                                                                                             această bibliotecă, pe care tova­   cu încă 365.
                                                                                                                                                                  mitetului regional de partid şi al Sfa­    răşa, Silvia Holdea nu o, întreţi­

                                                                           Muzeul de ştiinţe naturale, al Şco Iii elementare de 7 ani, din Apoldu de              tului popular regional, asupra succe­
                                                                                                                                                                  selor obţinute, în cadrul acestei în­

                                                                           Sus, cuprinde mii de piese.                                                            treceri socialiste.                        ne într-un mod exemplar. Felul                           ANA REND

                                                                           In clişeu : un sector interesant al muzeului şcolar din Apoldu de Sus.                      Consiliul de conducere                cum bibliotecara ştie să stea de                         corespondentă

   Statul nostru pune la dispo­      comitetul de întreprindere şi                                                                                                                                           nuarie, adică miercuri, dă scuti­   In privinţa cazării muncitori­
ziţia oamenilor muncii posibili­     conducerea adrt-ivă ţine o evi­
tăţi materiale mereu mai mari        denţă clară a bolnavilor cu zile                                                                                                                                        re lui Păcunar Minodora de la lor în dormitoare comune, or­
pentru îmbunătăţirea continuă, a     de incapacitate temporară.
stării sănătăţii poporului. Fon­                                                                                                                                                                             întreprinderea „1 Mai”, pentru 1 ganele sindicale de la fabrica
duri importante din bugetul de         Această evidenţă este de un
stat şi întregul buget al asigu­     real folos pentru organele sin­                                                                                                                                         februarie (vineri), cu diagnosti­ de Teracotă — preşedinte tov.
rărilor sociale de stat sînt des­    dicale şi ad-tive, care pot lua                                                                                                                                         cul de gastro-duo-denită. A- Andrei Torok, fabrica de briche­
tinate acestui scop. Prin posi­      măsuri din timp pentru scoa­                                                                                                                                            ceasta denotă că tovarăşul me­ te preşedinte tov. Rişavi, gos­
bilităţile proprii ale Întreprin­    terea muncitorului bolnav de la                                                                                                                                         dic a prevăzut că tov. Minodora podăria a-nexă a C.S.H. — pre­
derilor s-au înfăptuit, de ase­      locui de muncă dăunător sănă­                                                                                                                                           Păcurar se va îmbolnăvi peste,
menea, multe realizări cu ca­        tăţii lui şi repartizarea lui la                                                                                                                                        2 zile. Astfel de practici dove­    şedinte tov. Dop, nu au nici o
racter social sanitar, iar fon­      alt loc de muncă corespunzător.                                                                                                                                         desc o totală lipsă de răspun­      preocupare fată de condiţiile în
dul întreprinderilor creat : în                                                                                                                                                                              dere faţa de calitatea lui de       care trăiesc muncitorii, deşi a-
urma hotărîrilor Plenarei C.C.         De exemplu : tovarăşei Flori-                                                                                                                                         medic.                              cesteia trebuie să fie preocupa­
al P.M.R. din decembrie 1956,        ca Mihoc, de la fabrica de te­                                                                                                                                                                              rea de seamă a organelor sin­
lă ţe ş te şi mai mult aceste po-,   racotă, care în repetate rînduri                                                                                                                                        Rău este că organele sindi­ dicale.
siBilităţi.                          a suferit de intoxicaţie de plumb,      In majoritatea întreprin­                                                            Hossu, Viliiam Grun, RafaeL şi             cale aprobă plata ajutoarelor
                                     i s-a schimbat locul de muncă,        derilor, organele sindicale şi                              TRAIAN PIRVA                                                          de boală pentru certificatele me­      Numai aşa se explică faptul
Qînd organele sindicale              chiar in timpul controlului ob­                                                                                              alţii, nu trec data eliberării cer­        dicale date în mod nelegal.         că la fabrica de Teracotă, în
                                     ştesc. La fel, la întreprinderile      mai ales cele de ha                            preşedinte al C.S.L. — Deva            tificatului medical-, ceea ce dă                                               dormitoare există dezordine,
 muncesc cu răspundere               I.A.R.T., 1 Mai, Uzina electrică      T.A.P.L., T.R.C.L.H., Bampo-                                                           posibilitate unor elemente cu                Această deficientă decurge şi     murdărie, sobe stricate, baia
                                     şi altele, organele sindicale şi      toc şi altele, nu luptă pentru               certificatelor medicale, controlul        nivel scăzut, să falsifi.ee certifi­       din lipsa comisiilor de asigurări   este defectă etc.
   Pentru a veni, în. ajutorul, or­  a.d-ti.ve urmăresc felul cum se       îmbunătăţirea, muncii comisiilor             obştesc a. constatat o serie de           catele şi. să inducă în eroare, or         sociale, care nu fac vizite tovă­
ganelor sindicale, ad-tive şi        respectă angajamentele din con­       de asigurări sociale, nu antre­                                                        ganele sindicale şi ad-tive.               răşeşti la domiciliul bolnavilor      Faţă de lipsurile constatate
medico-sanitare în problemele        tractul colectiv în problemele        nează în această muncă un larg               lipsuri.                                                                             şi la spitale.                      cu ocazia controlului obştesc,
muncii d" asigurări sociale,         sociale, de protecţia muncii,         colectiv obştesc, pe delegaţii cu               Astfel, unii medici dau con­             Con.fruntînd scutirile medicale                                              C.S.L. a luat pe parcurs unele
Consiliul sindical local Deva a      ceea ce duce la îmbunătăţirea         asigurările sociale din grupele                                                        de la 1—3 zile, cu calendarul, se            Creşterea zilelor de incapaci­    măsuri de îmbunătăţire a mun­
efectuat un control obştesc la       muncii de asigurări sociale, l.a      sindicale care să se ocupe de                cedii medicale cu uşurinţă, cu            constată că foarte mulţi medici            tate temporară de muncă se          cii de asigurări sociale. Va inj
întreprinderile din onaşul Deva.     scăderea zilelor de incapacitate      îmbunătăţirea continuă a stării              diagnostice în multe cazuri dis­          eliberează certificate medicale            mai datoreşte şi faptului că co­
Controlul obştesc a avut ca          de muncă..                            sănătăţii, oain.enilor muncii din            cutabile,. iar certificatele medi­        pşntpu sfîrşit. şi început de săp­         mitetele sindicale şi conducerile tensifica şi pe viitor controlul
principale obiective studiul                                               Întreprinderi, de condiţiile lor             cale sînt complectate necorect.           tămînă, cu diagnostice discuta­            ad-tive nu acordă toată atenţia a.supra felului cum organele sin­
morbidităţii, ia calculului ajutoa­     In ceea ce priveşte eliberarea     de muncă şi d.e trai.                        La unii medici se constată su;-.          bile. Printre aceştia se. numără,          creării condiţiilor igienico-sani- dicale, ad-tive şi medicale res­
relor de boală şi cum se acordă      certificatelor medicale de către                                                   perficialita.te în notarea diag­          dr. Florin Dulca, Eugen Capri­             tare la jocul de muncă, nu chel­ pectă instrucţiunile M. S. şi
ele, studiul condiţiilor sanitare    cadrele medico-sanitare, se con­         Comite! ele de întreprindere              nosticului pe certificatul de             ni şi alţii care stabilesc diag­           tuiesc judi pios prevederile buge­ C.C.S. privind munca de asigu­
la tocul de muncă, cum sînt          stată o mai justă încadrare şi        nu fac analiza lunară ş morbi                boală. De pildă : dr. Eugenia             nostice c a : stări gripale, gas-          tare prevăzute- la capitolul „pre rări, sociale.
respectate angajamentele^ din        respectare a Deciziei nr. 3 şi a      dităţii, adică analiza îmbolnă­              Popa de la Brad a scutit pe               tro-diadeiice, bronşite etc. Aces­         venirea, îmbolnăvirilor” din bu­ Este însă necesar ca organe­
contractele colective în legătură    instrucţiunilor cu privire la eli­    virilor ce apar în rîndurile co,             tovarăşa Elena Lungii de la               tea pun la. îndoială în faţa or­
cu problemele sociale şi de pro      berarea certificatelor medicale       lectivului :le muncitori. Aceasta            T.R.C.L.H. p,enti;u zii,ele de 5,         ganelor de control justeţea aces­          getul de asigurări sociale, nu      le sindicale din întreprinderi să
tecţie a muncii, etc.                elaborate de M.S. şi C.C.S.. Me­      face să nu existe o orientare a-             IV—6 IV (sfîrşit de săptămînă)            tor- diagnostice, mai alea că ele          se respectă de conducerile ad-      instruiască_îrj primul rînd dele­
                                     dici cum sînt tovarăşii : Emil        supra cauzelor care produc îm­               cu diagnosticul de colicistită a-         se repetă în zilele d.e sîmbătă            tive şi sindicale sarcina de a-i    gaţii cu asigurări sociale din
   Controlul obştesc a scos în       Caba, Ioan Moza, Romulus Ru-          bolnăvirile şi n.u permite să. se            cu.tă, iar în continuare de l.a           şi luni.                                   supune examenului medical, pe       grupele sindicale, să activizeze
evidentă faptul că la unele în­      su şi alt iii acordă, pentru motive   desfăşoare acţiunile tehnico-or-             8 IV—10IV, aceeaşi tovarăşă                                                          muncitorii care se angajează,       comisiile de asigurări sociale
treprinderi ca: 1 Mai, T.R.C.L.H.    temeinice certificate medicştie       ga-nizatoMce şi sanitare cele mai            este scutită de dr-. Gîrbea Sep-             Comisia medicală consultativă           aşa cum este. cazul la O.C.L. A-    de pe lîngă comitetele de între­
T.A.P.L., I.A.R.T. şi altele, în                                           indioate, pentru a reduce cît                limiu-, cu diagnostic- de gripă.          de la Spitalul din lila, preşedin­         Mmentara, T.A.P.L., etc.            prindere, ca, împreună cu con­
general, faţă de trecut există o        Lipsuri ce trebuiesc               mai mult cu putinţă bolile şi                                                          te dr. Virgil Gîţu, nu respectă
mai bună preocupare din par­                                               accidentele.                                    Medicul Vasile Şuteu. elibe­           instrucţiunile şi nu eliberează            Graficul concediilor stabilite ducerile administrative, să l.rea-
tea organelor sindicale, ad-tive         grabnic înlăturate                                                             rează- certificat medical lui Vio-        alt certificat la acordarea unui
şi medico-sanitare, în proble­                                                Numai aşa se explică că la                rel Prota de la T.R.C.L.H, de la          nou concediu, ci pe colturile cer­         la Tnceputul anului nu se res­ că la ţinerea ae analize ale mor-'
mele de asigurări sociale. De           Cu toate succesele obţinute        întreprinderile T.R.C.L.H. şi Fa             12 martie — la 14 martie                  tificatului vechi pune fel de fel          pectă de către conducerile ad- bidităţii, ă cauzelor care pro­
pildă, la fabrica de teracotă,       în munca de asigurări sociale,                                                     fără diagnostic, de la 13—24              de vize.
                                     din controlul obştesc desfăşu­        brica de brichete, numărul: îm­              III cu diagnostic bronşită acută,                                                    tive, iar organele sindicale nu duc îmbolnăvirile şi să ia mă-i
                                     rat, s-iau desprins şi o serie de     bolnăvirilor este destul de mare,            iar de la 25 I I I - 3 0 III dr. Şte-        O încălcare gravă a. prevede­
                                                                           iar fondurile de asigurări so­               fănescu Sabin stabileşte- acelu­          rilor Deciziei ur. 3 şi. a instruc­        urmăresc şi nici nu insistă ca suri: de a crea condiţii de mun­
                                      lipsuri.                             ciale se depăşesc faţă de pre­               iaşi salariat diagnosticul „urti-         ţiunilor, o face dr. Eugen Ca­
                                                                            vederi.                                     carie”.                                   prini din circumscripţia Şoimuş,           la, datele, fixate să, fie trimişi lu­ că şj, trai tot mai bune, în. sco­
                                                                                                                                                                  care de pildă, în ziua de 30 ia­
                                                                              In ceea ce priveşte eliberarea               Alţi medici, ca dr. Eugen                                                         crătorii în concediu., pentru a nu pul. întăririi să,o,ă,taţii oamenilor

                                                                                                                                                                                                             produce perturbări în procesul muncii, a scăderii zilelor de in­

                                                                                                                                                                                                             de producţie, aşa cum se întîm- capacitate de muncă, pentru a

                                                                                                                                                                                                             piă ia T.R.C.L.H. şi Ia alte în­ obţine rezultate tot mai bune

                                                                                                                                                                                                             treprinderi.                        în procesul de producţie.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15