Page 10 - 1957-06
P. 10
Pag. 2 sLtfi laRum ul so c ia lism u l u i Nr. 769
¦fWCTŞMW MO»
Este munca culturală N e pregătim cu sîrg Avantajele de care se bucură
producătorii asociaţi
şi o problem ă a sfatului popular? pentru examene
pentru, contractarea în, comun
Căminele culturale, ca insti căminului, care va fi inaugurat ţe sînt suficiente. Trebuie ur Elevii şcolii profesionale dori ca să nu se mai ţină exa
tuţii ale sfaturilor populare co în curînd. mărit îndeaproape cum se duce
munale, au sarcina de a con la îndeplinire hotărîrea luată „U.M.“ din Cugir, se pregă mene. Şi sînt cei ce în timpul a produselor lor
tribui la răspîndirela ştiinţei şi Echipele artistice ale căminu cu ocazia consfătuirii intelec
culturii la sate, la lămurirea lui cultural din satul Ocolişu- tualilor din 21 mai a.c. teau cu stăruinţă pentru a în anului şcolar nu s-au străduit
ţărănimii muncitoare asupra Mare — directoare tov. Doina
politicii partidului îşi guvernu Albu — au obţinut la concursu Delăsare complectă cheia cu cinste anul şcolar să acumuleze materia predată. Hotărîrea Consiliului de. Mi Producătorilor contractanţi de
lui, la înfăptuirea alianţei din rile din faza comunală locul I, niştri privind regimul contractă floarea-soarelui li se asigură
tre clasa muncitoare şi ţără Deşi, în comuna de centru — Dacă- Sfatul popular al co 1956—1957. De cînd am aflat La noi, învăţămîntul este ori rilor ide cereale face posibilă — la cea maţ apropiată coopera
nimea muncitoare, la transfor Bretea-Streiului —- nu există munei Bretea-Streiului are to şi stimulează prin avantajele pe tivă de consum, la preţul de
marea socialistă a; agriculturii. încă un local de cămin, direc tuşi unele preocupări faţă de însă că vom intra în cate ganizat pe grupe de învăţătură care le oferă — asocierea pro vînzare cu amănuntul, pentru
toarea Scolii elementare — to munca culturală, nu acelaşi ducătorilor pentru contractarea fiecare 100 kg sămînţă floarea-
Regimul nostru Ide democra varăşa Vitanea Bozdoc, a pre lucru se poate afirma despre goria şcolilor ce dau exa — în care elevii biini îi ajută în comun a produselor lori A- soarelui predată, 2 litri, ulei co
ţie populară a creait şi creează zentat cu tinerii piesa „Se-m- Sfatul popular al comunei Bre- socierea este o înţelegere între mestibil.
prăştie. norii”, dansuri popu tea-Romînă. Forţe sînt şi aici mene de sfîrşit de an, învăţă pe cei slabi. Intre cei mai buni producători, membri ai gospo
lare, etc. (19 deputaţi, 5 directori de că dăriilor colective, ai cooperati
mine culturale şi alţi intelec tura s-a intensificat şi mai mult, elevi la învăţătură, sînt utemiştii. velor agricole de producţie sau
Sfatul popular al comunei tuali), dar, despre, o activitate ai- întovărăşirilor agricole, pre
Bretea-Streiului dă viaţă che culturală în această comună pentru a întîmpina cu cinste Profesorii noştri ne ajută, prin cum şi ţărani cu gospodării in
mării intelectualilor din raio nu se poate vorbi în prezent. dividuale, de a contracta în co
nul Haţeg. In acest scop a fost In acest an, sfatul popular co trecerea în revistă a cunoştin ¦ consultaţii. mun cu cooperativele de con
organizată în ziua de 21 mai munal — preşedinte tov, Ni- sum., vînzarea a cel puţin 30
a.c. şi o consfătuire a intelec colae Pătrungeanu, secretar ţelor practice şi teoretice. Elevii întîmpina examenele tone grîu-secară sau 30 tone
tualilor din această comună, tov. Petru Drăghin, nu s-a gîn- porumb. Aceste asocieri pot fi
condiţiile necesare pentru ca cu care ocazie, s-a prezentat re dit niciodată să analizeze cau Pentru noi, examenele sînt sub lozinca : „Nici un corigent, mai mari sau mai mici, ele pot Contractanţilor asociaţi li se
aceste sarcini mărfeţe să fie du feratul „Contribuţia intelectua zele care duc la inactivitatea un eveniment important şi îl nici un repetent”. cuprinde numai cîteva familii asigură, ca şi celorlalţi plata
se- la îndeplinire. Dacă în anul lilor din comuna Bretea-Streiu- căminelor culturale. Nu-i de V. FOFELDEA şi V. NEAGA sau întreaga obşte a satului. unei arvune de 40. lei pentru
lui la munca, de culturalizare şi mirare deci că, în prezent, că tratăm ca atare. E drept că mai fiecare lfjp kg grîu-secară şi
transformare socialistă a agri minele n-au planuri de muncă Uţiul din principalele avanta 30 lei pentru fiecare 100 kg
culturii. Discuţiile purtate cu a- şi n-au cu ce să se prezinte la sînt unii — foarte puţini, ce iar corespondenţi je pe care le au contractanţii a- porumb, contractat. Aceasta
ceasta ocazie au arătat că au concursurile artistice organizate sociaţi este că primesc peste inşeatnnă că dacă o asociaţie
1948 existau în regiunea Hu fost obţinute unele rezultate pentru festivalul regional al ti preţul stabilit un spor de 10 la cf, contractat o cantitate, dă 60
din partea intelectualilor. In neretului. A$a s.tînd lucrurile, sută. Un alt. avantaj este fap tone grîu-secară, întregul co
nedoara 45 comitete de cămine acelaşi timp însă s-a stabilit căminele culturale din comuna tul că pot contracta orice can lectiv de asociaţi va încasa
că activitatea culturală să fie Bretea-Romînă sînt departe de titate:. d? cereale, în vre 24.000 lei, din care fiecare, a-
culturale, numărul lor se. ri axată şi mai mult pe hotărîrile contribuţia pe care ar trebui LLL>— sociat. va primi partea ce i se
dică azi la 497. Numai în 8 partidului şi guvernului în pro s-o aducă în răspîndirea ştiin me ce producătorii, care încheie
blemele transformării socialis ţei şi culturii şi în rezolvarea contracte separate, trebuie să cuvine, în raport cu cantitatea
ani au fost terminate peste 4.0 te a agriculturii, a contractări cu succes a ma-rei probleme a Chemarea ia întrecere eocialisti ce s-a angajat a o vinde în a-
de cămine cultuirale. noi, în pre lor şi achiziţiilor. transformării socialiste a agri contracteze cel puţin 200 kg cest fel. De pildă, producătorul
zent în construcţie fiind pe te culturii. Constituirea întovără Marin P. Stuparu, care s-a, a-
ritoriul regiunii alte 35. Sute Dincolo de acest aspect şirii la Bretea-Romînă merge grîu-secară sau 200. kg orzoai sociat în. vederea contractării
greu. Cauza ? Organizaţia de cu alţi producători din comu
le de biblioteci, aparatele de Dacă sfatul popular al co partid — secretar tovarăşul Janscită de gospodăria colectivă ca sau 200 kg floarea-soarelui
radio, aparatele de proiecţie ci mumei Bretea-Streiului şi-a pla Chivu Horvath, Sfatul popular „21 Decembrie“ din Pricaz na Ţigăneşti, regiunea Bucu
nematografică şi alte bunuri cu nificat îndrumarea şi controlul comunal şi U.T.M.-ul nu folo sau 300 kg p.o.rumb. Producă reşti, a primit la încheierea
care sînt înzestrate căminele activităţii culturale prin şedin sesc toate forţele şi mijloacele
ţele Comitetului executiv, con ce le stau la îndemînă. Nu sînt toarea Stoica Teofana, de e-
culturale, "dovedesc grija. pe. trolul activităţii jos, în sate, la traşi la răspundere directorii ( Urmare din pag. l-a ) a utilajului şi valorificarea, uneltelor
căminele culturale, lasă de do căminelor culturale pentru lip reformate; xemplu, membră, a cooperativei
care partidul şi guvernul o rit. Lipsa de control a dus a- sa lor de aport în această sar cei puţin. 10 capete la fiecare 100 oi,
poartă pentru satisfacerea ce cină importantă. — conservarea şi semifab.ricarca le — schimbarea animalelor slab pro Ţigăneştj, raionul Alexandria,
colo că în căminele culturale se ductive cu animale care asigură o
rinţelor rculturale ale oamenilor ţin conferinţe cu caracter gene La Bretea-Romînă este nece gumelor şi fructelor (producerea de producţie m ărită: regiunea Bucureşti, intrînd în. a-
ral, în. culturalizarea maselor, sară mai multă iniţiativă şi bulion, murături, prune uscate etc.)
muncii de la sate, muncesc numai cadrele didac mai multă voinţă din partea pentru a fi valorificate în perioada — obţinerea unei producţii de. lapte sociaţia, nr. 7 din această co contractului pentru 1.500 kg
tice şi se înregistrează unele rea acelora care răspund de activi de iarnă. de cel puţin 3.000 litri anual oe cap
Sfaturile populare comunale tatea culturală, de modul în de vacă furajată ; mună a, contractat cu cooperati grîu contractat 600 lei arvună,
lizări culturale care de fapt nu Propunem să se mărească eforturile va numai cantitatea de 100 kg
— ca organe aile puterii locale, au fost înfăptuite. Nu au fost care aceasta trebuie să fie în: in vederea reducerii cheltuielilor de — hrănirea raţională a animalelor, urmînd să mai primească la
căutate metodele cele mai po drumată şi sprijinită. producţie, în aşa fel, ineît ele să re în raport cu greutatea şi producţia de grîu, urmînd a primi; pentru a-
răspund de munca pe care o trivite pentru mobilizarea ce prezinte cel mult 20 la sută din ve ceastă cantitate sporul de 10 predarea griului contractat di
desfăşoară căminele culturale tăţenilor în jurul acţiunilor GH. LUPAN nitul global al gospodăriei prin: lapte:
sfatului popular. Lipsa de con — producerea de cît mai multe fu la sută calculat conform valorii ferenţa pînă la valoarea măr
săteşti. De felul cum ele vor trol face ca sediul căminului — mărirea productivităţii muncii, cu totale a produselor ce le va
şti să antreneze în acţiunile lor cultural din satul Ruşi să fie ajutorul mecanizării lucrărilor din raje însilozate prin folosirea tuturor fii predate, plus sporul de 10
transformat în dormitoare, că cîmp şi din fermele zootehnice, care rezidurilojr: preda asociaţia.
căminele culturale, vor obţine minul din Ocolişu Mare să cer un volum mare de muncă: la sută ce i se cuvine ca aso
fie prost întreţinut, bibliotecile — introducerea în fiecare gospo Asocierea este însă şi mai a- ciat. 'i
şi rezultate mai bune în activi din satele respective să nu — folosirea raţională a atelajelor dărie colectivă a retribuţiei colectiviş
aibă activitate. Programele pre gospodăriei şi a braţelor de muncă: tilor care lucrează:, la fermele de a- vantajoasă pentru, producătorii
tatea- lor. i zentate la căminele culturale nimale conform recomandării Hotărî- care contractează cantităţi mai Pentru formarea acestor aso
'nu sînt- suficient de mobiliza — producerea cu forţe proprii a se rii Consiliului de Miniştri nr. 141 ; mari de cereale, căci la 1.000-
Un aspect toare, nu se întreprind acţiuni minţelor necesare în fiecare, gos ciaţii producătorii se adresează
concrete pentru lămurirea ţă podărie colectivă, inclusiv seminţe hi — folosirea de sămînţă hibridă şi 2.000 kg produse sau mai mult,
Sfatul popular comunal Bre- rănimii muncitoare de avanta bride şi seminţe de legume.: executarea la timpul, optim a fiecărei cooperativelor; de consum cu
tea-StreiuluL — preşedinte tov, jele. lucrării în comun a pămîn- lucrări, agricole,; suma cuvenită ca spor este în
Remus Moise, secretar tov. tului. Şi aceste aspecte nega — înlăturarea oricărei risipe de fu care încheie contracte şi de la
Mircea Albu, prevede trimes tive ale muncii culturale din co raje, sămînţă, îngrăşăminte, materiale — aplicarea pe scară largă a unor semnată. Cu cît cantitatea de
trial în planurile sale de. murjcă muna Bretea-Streiului fac par de construcţie, de zile-muncă, evita metode agrotehnice avansate c a : po care primesc arvune şi toate
obiective concrete pentru des te din cauzele care au dus la rea investiţiilor şi a deplasărilor inu lenizarea artificială, iarovizarea, în- produse contractată şi vîndută-
făşurarea şi întărirea muncii slabele realjzăr.i în munca de tile ; grăşarea culturilor pe fază de. vege celelalte avantaje. Contractele
culturale. Sînt prevăzute ra transformare socialistă a agri taţie etc. în cadrul asociaţiilor este mai
culturii. — asigurarea unei bune păstrări ce se încheie cu asociaţiile au
poarte şi informări pe carp le Posibilităţile de dezvoltare a gos mare, cu atît veniturile produ
prezintă directorii de cămine Ca organ al puterii locale, podăriilor colective sînt diferite în re ca anexe tabele ce cuprind nu
culturale. Se elaborează şi de Sfatul popular din Bretea-Stre- giunea noastră. Cele din raionul Ha cătorilor sînt mai mari.
cizii' pentru îmbunătăţirea a- îului trebuie să pretindă pla mele fiecărui asociat, cantitatea
cestei activităţi. Aşa de pildă, nuri de muncă de la căminele Fiecare contractant asociat
decizia nr. 8 din 8 februarie culturale, să controleze modul se bucură de toate avantajele pe pare s-a angajat să o vîndă
a.c. obligă pe directorii de că cum ele se duc la îndeplinire,
mine ca la fiecare program ar să sprijine prin deputaţii săi acordate şi celor care încheie şi arvuna pe care a primit-o.
tistic să se facă prelucrări din şi- prin restul de intelectuali în
Statutul G.A.C. şi statutul înto treaga activitate culturală. For individual contracte şi în pri Predarea cerealelor contrac
vărăşirilor, să se ducă o acti m ul-rînd îşi. asigură, din vreme tate, a păioaselor la treieriş
vitate culturală permanentă în
cadrul întovărăşirilor. vînzarea. produselor la preţuri sau. a porumbului şi florii-soa-
Căminele culturale din sate ţeg, au, de pildă, condiţii mult mai avantajoase, şi ferme. relui la recoltare se face de fie
le Măceu, Plopi, Occvlişu Mare,
aparţinînd comunei Bretea.-Sţre- favorabile pentru creşterea animale care contractant în parte, pri-
iului, au obţinut rezultate po
zitive în activitatea lor. La că Rezultatele uoei munci stăruitoare lor decît cele de pe Valea Mureşului. mindu-şi fiecare drepturile ce i
minul cultural din satul Mă Nu. au, în schimb, aceleaşi condiţii
ceu — director tovarăşul A. se cuvin în raport cu cantita
pentru dezvoltarea legumicultorii şi
Cerbiceanu, s-au:ţinut în acest an tea vîndută. '!
viticulturii cum au gospodăriile colec
numeroase conferinţe, seri, li
terare, recenzii, s-au prezentat tive din raioanele Alba, Sebeş şi Deşi a trecut puţină vreme
programe artistice cu piese de
teatru, dansuri populare, au, Orăştie. In multe gospodării colective de cînd ţăranii muncitori au
fost organizate audiţii colec
tive la radio si s-au scris nu există condiţii pentru a se dezvolta cunoscut toate aceste posibili
meroase articole la gazeta de
perete. şi alte ramuri anexe în afara celor tăţi, de creştere a veniturilor
In sa.tuL Plopi, pe lingă acti amintite. De aceea propunem ca fie lor, un mare număr de ţărani
vitatea artistică desfăşurată în
această perioadă, conducerea care gospodărie colectivă: să dezvolte
căminului —• director tov. Ioan
Boantă, s-a preocupat' intens acele ramuri de producţie pentru ca muncitori au şi contractat în
pentru terminarea construcţiei
re are cele mai largi posibilităţii şi acest fel mari cantităţi de ce
care în condiţiile locale aduc cele mai reale, Astfel de asociaţii au luat
mari venituri. fiinţă în întreaga ţară.
Pentru a generaliza experienţa po
zitivă, pentru a ne împărtăşi metodele
bune de muncă, şi pentru a ne cu La biblioteca din Dobra
noaşte reciproc rezultatele, propunem •mii & i , *v^ ! .v r l
ca fiecare gospodărie colectivă să in Mai înainte, biblioteca din vorbă cu cititorii, recomandîn-
formeze, cel puţin odată lunar, ziarul comuna Dobra nu prea era frec dude. cele. mai noi cărţi, a făcut
ventată de cititori. Astăzi însă, ca numărul celor care citesc
„Drumul socialismului“ Organ al Co ti-e mai mare dragul să intri în cărţi din bibliotecă să crească
această bibliotecă, pe care tova cu încă 365.
mitetului regional de partid şi al Sfa răşa, Silvia Holdea nu o, întreţi
Muzeul de ştiinţe naturale, al Şco Iii elementare de 7 ani, din Apoldu de tului popular regional, asupra succe
selor obţinute, în cadrul acestei în
Sus, cuprinde mii de piese. treceri socialiste. ne într-un mod exemplar. Felul ANA REND
In clişeu : un sector interesant al muzeului şcolar din Apoldu de Sus. Consiliul de conducere cum bibliotecara ştie să stea de corespondentă
Statul nostru pune la dispo comitetul de întreprindere şi nuarie, adică miercuri, dă scuti In privinţa cazării muncitori
ziţia oamenilor muncii posibili conducerea adrt-ivă ţine o evi
tăţi materiale mereu mai mari denţă clară a bolnavilor cu zile re lui Păcunar Minodora de la lor în dormitoare comune, or
pentru îmbunătăţirea continuă, a de incapacitate temporară.
stării sănătăţii poporului. Fon întreprinderea „1 Mai”, pentru 1 ganele sindicale de la fabrica
duri importante din bugetul de Această evidenţă este de un
stat şi întregul buget al asigu real folos pentru organele sin februarie (vineri), cu diagnosti de Teracotă — preşedinte tov.
rărilor sociale de stat sînt des dicale şi ad-tive, care pot lua cul de gastro-duo-denită. A- Andrei Torok, fabrica de briche
tinate acestui scop. Prin posi măsuri din timp pentru scoa ceasta denotă că tovarăşul me te preşedinte tov. Rişavi, gos
bilităţile proprii ale Întreprin terea muncitorului bolnav de la dic a prevăzut că tov. Minodora podăria a-nexă a C.S.H. — pre
derilor s-au înfăptuit, de ase locui de muncă dăunător sănă Păcurar se va îmbolnăvi peste,
menea, multe realizări cu ca tăţii lui şi repartizarea lui la 2 zile. Astfel de practici dove şedinte tov. Dop, nu au nici o
racter social sanitar, iar fon alt loc de muncă corespunzător. desc o totală lipsă de răspun preocupare fată de condiţiile în
dul întreprinderilor creat : în dere faţa de calitatea lui de care trăiesc muncitorii, deşi a-
urma hotărîrilor Plenarei C.C. De exemplu : tovarăşei Flori- medic. cesteia trebuie să fie preocupa
al P.M.R. din decembrie 1956, ca Mihoc, de la fabrica de te rea de seamă a organelor sin
lă ţe ş te şi mai mult aceste po-, racotă, care în repetate rînduri Rău este că organele sindi dicale.
siBilităţi. a suferit de intoxicaţie de plumb, In majoritatea întreprin Hossu, Viliiam Grun, RafaeL şi cale aprobă plata ajutoarelor
i s-a schimbat locul de muncă, derilor, organele sindicale şi TRAIAN PIRVA de boală pentru certificatele me Numai aşa se explică faptul
Qînd organele sindicale chiar in timpul controlului ob alţii, nu trec data eliberării cer dicale date în mod nelegal. că la fabrica de Teracotă, în
ştesc. La fel, la întreprinderile mai ales cele de ha preşedinte al C.S.L. — Deva tificatului medical-, ceea ce dă dormitoare există dezordine,
muncesc cu răspundere I.A.R.T., 1 Mai, Uzina electrică T.A.P.L., T.R.C.L.H., Bampo- posibilitate unor elemente cu Această deficientă decurge şi murdărie, sobe stricate, baia
şi altele, organele sindicale şi toc şi altele, nu luptă pentru certificatelor medicale, controlul nivel scăzut, să falsifi.ee certifi din lipsa comisiilor de asigurări este defectă etc.
Pentru a veni, în. ajutorul, or a.d-ti.ve urmăresc felul cum se îmbunătăţirea, muncii comisiilor obştesc a. constatat o serie de catele şi. să inducă în eroare, or sociale, care nu fac vizite tovă
ganelor sindicale, ad-tive şi respectă angajamentele din con de asigurări sociale, nu antre ganele sindicale şi ad-tive. răşeşti la domiciliul bolnavilor Faţă de lipsurile constatate
medico-sanitare în problemele tractul colectiv în problemele nează în această muncă un larg lipsuri. şi la spitale. cu ocazia controlului obştesc,
muncii d" asigurări sociale, sociale, de protecţia muncii, colectiv obştesc, pe delegaţii cu Astfel, unii medici dau con Con.fruntînd scutirile medicale C.S.L. a luat pe parcurs unele
Consiliul sindical local Deva a ceea ce duce la îmbunătăţirea asigurările sociale din grupele de la 1—3 zile, cu calendarul, se Creşterea zilelor de incapaci măsuri de îmbunătăţire a mun
efectuat un control obştesc la muncii de asigurări sociale, l.a sindicale care să se ocupe de cedii medicale cu uşurinţă, cu constată că foarte mulţi medici tate temporară de muncă se cii de asigurări sociale. Va inj
întreprinderile din onaşul Deva. scăderea zilelor de incapacitate îmbunătăţirea continuă a stării diagnostice în multe cazuri dis eliberează certificate medicale mai datoreşte şi faptului că co
Controlul obştesc a avut ca de muncă.. sănătăţii, oain.enilor muncii din cutabile,. iar certificatele medi pşntpu sfîrşit. şi început de săp mitetele sindicale şi conducerile tensifica şi pe viitor controlul
principale obiective studiul Întreprinderi, de condiţiile lor cale sînt complectate necorect. tămînă, cu diagnostice discuta ad-tive nu acordă toată atenţia a.supra felului cum organele sin
morbidităţii, ia calculului ajutoa In ceea ce priveşte eliberarea de muncă şi d.e trai. La unii medici se constată su;-. bile. Printre aceştia se. numără, creării condiţiilor igienico-sani- dicale, ad-tive şi medicale res
relor de boală şi cum se acordă certificatelor medicale de către perficialita.te în notarea diag dr. Florin Dulca, Eugen Capri tare la jocul de muncă, nu chel pectă instrucţiunile M. S. şi
ele, studiul condiţiilor sanitare cadrele medico-sanitare, se con Comite! ele de întreprindere nosticului pe certificatul de ni şi alţii care stabilesc diag tuiesc judi pios prevederile buge C.C.S. privind munca de asigu
la tocul de muncă, cum sînt stată o mai justă încadrare şi nu fac analiza lunară ş morbi boală. De pildă : dr. Eugenia nostice c a : stări gripale, gas- tare prevăzute- la capitolul „pre rări, sociale.
respectate angajamentele^ din respectare a Deciziei nr. 3 şi a dităţii, adică analiza îmbolnă Popa de la Brad a scutit pe tro-diadeiice, bronşite etc. Aces venirea, îmbolnăvirilor” din bu Este însă necesar ca organe
contractele colective în legătură instrucţiunilor cu privire la eli virilor ce apar în rîndurile co, tovarăşa Elena Lungii de la tea pun la. îndoială în faţa or
cu problemele sociale şi de pro berarea certificatelor medicale lectivului :le muncitori. Aceasta T.R.C.L.H. p,enti;u zii,ele de 5, ganelor de control justeţea aces getul de asigurări sociale, nu le sindicale din întreprinderi să
tecţie a muncii, etc. elaborate de M.S. şi C.C.S.. Me face să nu existe o orientare a- IV—6 IV (sfîrşit de săptămînă) tor- diagnostice, mai alea că ele se respectă de conducerile ad- instruiască_îrj primul rînd dele
dici cum sînt tovarăşii : Emil supra cauzelor care produc îm cu diagnosticul de colicistită a- se repetă în zilele d.e sîmbătă tive şi sindicale sarcina de a-i gaţii cu asigurări sociale din
Controlul obştesc a scos în Caba, Ioan Moza, Romulus Ru- bolnăvirile şi n.u permite să. se cu.tă, iar în continuare de l.a şi luni. supune examenului medical, pe grupele sindicale, să activizeze
evidentă faptul că la unele în su şi alt iii acordă, pentru motive desfăşoare acţiunile tehnico-or- 8 IV—10IV, aceeaşi tovarăşă muncitorii care se angajează, comisiile de asigurări sociale
treprinderi ca: 1 Mai, T.R.C.L.H. temeinice certificate medicştie ga-nizatoMce şi sanitare cele mai este scutită de dr-. Gîrbea Sep- Comisia medicală consultativă aşa cum este. cazul la O.C.L. A- de pe lîngă comitetele de între
T.A.P.L., I.A.R.T. şi altele, în indioate, pentru a reduce cît limiu-, cu diagnostic- de gripă. de la Spitalul din lila, preşedin Mmentara, T.A.P.L., etc. prindere, ca, împreună cu con
general, faţă de trecut există o Lipsuri ce trebuiesc mai mult cu putinţă bolile şi te dr. Virgil Gîţu, nu respectă
mai bună preocupare din par accidentele. Medicul Vasile Şuteu. elibe instrucţiunile şi nu eliberează Graficul concediilor stabilite ducerile administrative, să l.rea-
tea organelor sindicale, ad-tive grabnic înlăturate rează- certificat medical lui Vio- alt certificat la acordarea unui
şi medico-sanitare, în proble Numai aşa se explică că la rel Prota de la T.R.C.L.H, de la nou concediu, ci pe colturile cer la Tnceputul anului nu se res că la ţinerea ae analize ale mor-'
mele de asigurări sociale. De Cu toate succesele obţinute întreprinderile T.R.C.L.H. şi Fa 12 martie — la 14 martie tificatului vechi pune fel de fel pectă de către conducerile ad- bidităţii, ă cauzelor care pro
pildă, la fabrica de teracotă, în munca de asigurări sociale, fără diagnostic, de la 13—24 de vize.
din controlul obştesc desfăşu brica de brichete, numărul: îm III cu diagnostic bronşită acută, tive, iar organele sindicale nu duc îmbolnăvirile şi să ia mă-i
rat, s-iau desprins şi o serie de bolnăvirilor este destul de mare, iar de la 25 I I I - 3 0 III dr. Şte- O încălcare gravă a. prevede
iar fondurile de asigurări so fănescu Sabin stabileşte- acelu rilor Deciziei ur. 3 şi. a instruc urmăresc şi nici nu insistă ca suri: de a crea condiţii de mun
lipsuri. ciale se depăşesc faţă de pre iaşi salariat diagnosticul „urti- ţiunilor, o face dr. Eugen Ca
vederi. carie”. prini din circumscripţia Şoimuş, la, datele, fixate să, fie trimişi lu că şj, trai tot mai bune, în. sco
care de pildă, în ziua de 30 ia
In ceea ce priveşte eliberarea Alţi medici, ca dr. Eugen crătorii în concediu., pentru a nu pul. întăririi să,o,ă,taţii oamenilor
produce perturbări în procesul muncii, a scăderii zilelor de in
de producţie, aşa cum se întîm- capacitate de muncă, pentru a
piă ia T.R.C.L.H. şi Ia alte în obţine rezultate tot mai bune
treprinderi. în procesul de producţie.