Page 100 - 1957-06
P. 100
Pa'g SOCIALISMULUI Nr. 791
Poate niciodată încă nu au fost cu praful şi ploaia. Recăderea radio- noastre celulare. 1 se depun mai
popoarele mai solidare dccit sînt stronţiuiui răspîndit în atmosferă de ales in ţesutul s, în splină şi
astăzi în iupîa lor împotriva utili- exploziile nucleare din trecut, încă în ficat. Dar niuuiai sănătatea
zării armelor termonucleare de ex- nu s-a terminat. Ea va continua în- noastră e amcniiă de radiaţia in
MarsSe pictor Pentru interzicerea Sindicafefe terminare in masă. Dar niciodată că mulţi ani. Radiostronţiu! căzur ternă, ci şi aceea irmaşilor noştri.
m m m orsoohesgu experienţelor eis a ria nucleară norvegiene încă pînă astăzi primejdia n-a fost pe pămînt este fixat de vegetaie, Iar Este un fapt că'ganele reprodu
împotriva stocării armei
comemorat în oraşul LONDRA 28 (Agerpres). — diat un acord internaţional cu atomice şi pentru ieşirea atît de mare, niciodată încă soar oamenii şi animalele, consumînd ve cătoare sînt în r deosebit vulne
Ruse (Bulgaria) Cercuri tot mai largi ale opinie; privire la încetarea experienţelor Norvegiei din N.A.T.O.
ta întregii omeniri n-a -fost mai a- getaie absorb stronţiul ucigător prin rabile radioacţiuir care, in acest
meninţată decît este acum, după radiaţiile sale. Chiar şi laptele va caz, atacă nucii în aşa măsură
descoperirea acestei noi surse de e- conţine radiostronţiu. incit poate fi crvat la micros
ncrgle uriaşă. Dacă nu sc pune capăt exploziilor cop.
SOFIA (Agerpres). ATB a- publice engleze se pronunţă pen nucleare. OSLO 28 (Ager&Le>). — Zia Ceea ce deosebeşte arma aceasta nucleare radiostronţlul va atinge, Acestei vătămi grave îi cores
nuntă: In seara zilei de 26 iu tru interzicerea experienteloi cu După cum anunţă ziarul „Dai rele anunţă că recenta plenară
nie a avut loc în oraşul Ruse arma nucleară, pentru realiza a conducerii Comitetului unit de toate celelalte arme pe care ome fără îndoială, Ia oameni şi mai ales punde o gravă 4mare la urmaşii
sub auspiciile grupului local al rea unui acord internaţional cu ly Worker“, peste 2.000 de lu al sindicatelor din regiunea Riu-
Uniunii pictorilor bulgari şi a privire la această problemă, la crători de la şantierul naval nirea le-a creat pentru distrugere la copii în plină creştere, valori su noştri: apar copiăscuţi morţi sau
„Cammel Leard“ din Birken fiulk (guvernămîntul Rogaland)
a cerut ca Norvegia să nu pri este că ea aduce nimicire nu numai ficiente pentru a provoca numeroa copii ce se nas:!! malformajiunî
pe locul unde face explozie, şi nu se cazuri de cancer al oaselor şi de mintale ori fizic
numai in momentul exploziei, ci îm leucemie. „Credeţi-mii -irăta Frcdcric Jo-
casei ofiţerilor o seară festivă 27 iunie, deputatul laburist Her- head au organizat un miting de mească arma-rachetă america prăştie primejdie de moarte pe dis Un a!t savant, doctorul Schweit fiot-Curie — oiare primejdie a-
consacrată comemorării a 50 de bert Butler a prezentat în Ca protest împotriva experienţelor nă. In rezoluţie se spune prin tanţe enorme cuprinzînd aproape în zer, vorbind ia postul de radio Oslo pasă asupra fiecia dintre noi şi a-
ani de la moartea cunoscutului mera comunelor o petiţie semna cu arma nucleară. tre altele: „Sîntern de părere că
pictor romîn Nicolae Grigores- tă de 9.600 de persoane dintr-o a sosit timpul ca Norvegia să treg globul, şi această primejdie în 22 aprilie, arăta că nu se poate supra urmaşilorOŞtri, dacă nu se
cu. La reuniune au participat circumscripţie din Londra pe La miting au luat cuvîntul re iasă din N.A.T.O. deoarece con persistă un timp îndelungat pe care fixa în mod sigur intervalul de întrerup, chiar pe acum explo
reprezentanţi ai vieţii publice, care o reprezintă, în care se prezentanţi ai confederaţiei siderăm că participarea ţării la
muncitorilor din industria de această organizaţie ne Împiedi unii oameni de ştiinţă il socotesc în timp in care vor dispare radio-ele- ziile experiment”.
ani. Strigătul de aîarniă pe care ii menteie proiectate in aer de explo Strigătul de armă a fost dat.
scot savanţii din aproape toate ţă ziile nucleare. După unele estimări. Şl imensa majtate a populaţiei
oameni de cultură şi cetăţeni ai cere guvernului să încheie ime construcţii navale şi de maşini. că •să contribuim la consolida rile zguduie conştiinţa oamenilor ca acest lucru nu se va produce inain- globului şi-a aut cu hotărîre vo
oraşului. rea păcii în întreaga lume“. re trebuie să oprească cu orice preţ ie de 30 sau 40 de ani. Dar ceea inţa de a se pt capăt experienţe-
Raportul cu privire la viaţa şi Ziarele anunţă de asemenea
fabricarea acestor arme îngrozitoare. ce putem afirma cu certitudine — lor cu armele amice şi cu hidro-
că sindicatul muncitorilor tipo
Luna şi d e v ia fă 41 a m e r ic a n S-au făcut pînă în prezent circa a spus d-rul Schweitzer — este că gen. Popoarcfeiponiei, Indiei, In-
opera lui Nicolae Grigorescu a grafi a cerut Stortingului sa nu 140 de experienţe — scrie savantul norii radioactivi vor fi antrenaţi in doneziei şi a ar numeroase state
fost prezentat de pictorul S. Ti- Revista americană „Naţional care S.U.A. au fericit omenirea permită stocarea armei atomice francez Charles Noel Martin; — mai mod constant de vînturl în jurul din Asia şi Afi cer cu insistenţă
tirinov. A rulat apoi filmul des Science“ a formulat o idee care în ultimii ani. Revista propune pe teritoriul Norvegiei. In apel mult de 30 pe an din mal 1956. E- globului terestru şi că o parte din acest lucru. Potrele Angliei, Fran-
pre N. Grigorescu. să se lanseze în lună o nachetă I se spune că guvernul norvegian
prin amploarea ei umbreşte toa care să poarte drapelul de stat trebuie să acţioneze pentru in chivalentul energetic degajat este de acest praf, prin propria sa greutate ţei, Statelor Ue şi a altor ţări ?
te „planurile” şi „doctrinele” cu
6.000-7.000 de bombe de calibrul Hi- sau precipitat de ploi, de zăpezi, de din Europa şimerica şi-au expri- (
al S.U.A. şi, în felul acesta, terzicerea tuturor tipurilor de roşima-Nagasaki. Dispersarea prafu ceaţă ori de rouă va cădea cu în- mat aceeaşi dnţă şi luptă pentru ţ
In R. F. G e rm a n ă co n fin u ă s-o declare teritoriu american. arme atomice. rilor radioactive, dintre care unele cetui pe suprafaţa pămîntului, pe ca glasul loră fie ascultat. ín Í
„Acesta, — scrie revista, — —0 * 6 — provin din elemente cu perioade ra sol, în ape curgătoare, hn mări Şi fruntea acestei ţiuni măreţe de so
lidaritate a onirii se află Uniu
persecutarea m em brilor Uniunii va fi primul pas pe calea în Un nou act de agresiune dioactive de ordinul anilor pune pro oceane. Ca urmare, primejdia este nea Sovietică ţările socialiste.
tineretului liber germ an a Angliei împotriva
făptuirii propunerii preşedintelui Yemenului bleme deosebit de grave, căci fina că bem apă radioactivă, că mîncăm A. Gromîko, ninistrul Afacerilor
Eisenhower cu privire la instau Externe al U.5.S., luînd cuvintul
rarea unui control international peliculă terestră pe care se dezvol alimente radioactive. Trebuie subli în faţa Sovictu Suprem la 10 mai
tă viaţa, adică biosfera, se populea niat faptul că apele de răcire a pi 1957 a arătatitre altele că, stră-
dnindu-se să lesnească încheierea
(citeşte american) asupra spa NEW YORK 28 (Agerpres). ză in mod crescînd cu periculoşi e- lelor atomice sînt vărsate in fluvii, unui acord cútatele Unite şi Ma
miţători radioactivi. Piantele şi ani iar deşeurife fisiunilor au fost uneori
B E R L IN (A g erp res). — R epublica D em ocrată Germa- ţiului interplanetar şi 0 sateliţi Delegaţia yemenită la O. N. U. malele nu numai că suferă acţiunea aruncate în mare sub pretextul că rea Britanic, gem ul sovietic a pro
a dat spre publicare în presă o ionizată externă a radiaţiilor, dar diluarea estejConsiderabiiă. Dar s-au pus recent actor puteri un acord
A D N a n u n ţă : D upă cum reia- nă. lor pămîntului“. declaraţie în care se spune că asupra încetărexperienţelor cu ar
la 19 iunie 6 avioane engleze me atomice şiu hidrogen, chiar şi
te a z ă z ia r u l „ J u n g e W e lt , la^ „ l u n g e W e lt” s c r ie că re- Dacă ar fi sa dam crezare re au bombardat timp de 5 ore 0- absorb şi particule radioactive, li descoperit moluşte şi alge radioac pentru un irrval de timp deter
raşul Sukei. Asupra oraşului au minat.
B rem en a în cepu t p ro cesu l lui cenţ tribu n alu l din D ortm u n d vistei, în curînd „zona de apă fost aruncate bombe explozive şi nele organe înmagazinează de pre tive extrem de nocive. Intr-un stu
incendiare. Guvernul yemenit Dar pînă î prezent propunerile
G erh atdt L iberam , fo stu l pre- a con dam n at la 18 luni închi- rare a S.U.A.“ va depăşi grani considera aceasta ca un nou act ferinţă anumite radio-elemente. Ast diu apărut încă în 1955 în „Teh- sovietice nu afost susţinute de gu
şedin ţe a l o rg a n iza ţiei din soare p e g rgl H arrasch, fost de agresiune a Angliei împotri vernele Statei Unite şi ale Marii
ţele Galaxiei, iar luna va deveni va Yemenului. fel, de pildă, iodul se fixează mai a- nika Molodoi”, savantul sovietic Jda- Britanii.
t B rem en a U niunii tineretului m em bru a l U niunii tineretului un avanpc-sl „al modului de les în glanda tiroidă, plutoniul şi nov arăta pînă Ia ce punct pot să
viaţă american". Doar nu întîm-
I liber germ an , şi a trei foşti n^er germ an. M otivu l arestă- radiui in special în oase şi provoa acumuleze unele specii elemente cu
I m e m b r i ai^ a c e s te i o r g a n iz a ţii. r pl ^ c o n d a m n ă r ii lu i H a r- piător unii afacerişti cu spirit de
| A ceşti trei tineri germ an i sini fascii a fost faptul că a ac- că o necroză canceroasă mortală. totul neprevăzute. Unele ciuperci au
iniţiativă au şi început să vîndă Cantitatea totală a acestor-radio-e- o predilecţie marcată pentru vanadiu
ioturi în lună. (Agerpres). Icmente este inferioară unei milio (elementul nr. 23), ca şl meduzele.
acu zaţi de faptul că au luai tiva t în organele de conducere jc a a ia n a B B fliB B U s o s H a B B B a a iitiR a B B a B B D B B B B B S S B B n B m B B B B O B B B B B cin a H a fitiB B R a R E s ru ja B n »* nimi de gram. Nenufarii preferă radiui degajat în
atitudini îm potriva aetir-m, e Tineretul japonez Politica de ice a Uniunii Sovie
S-a dat alarma în ultimul timp fundul unor lacuri; în rădăcinile tice este însă Jrijinită de toate po
zaru G erm aniei occidentale,
pentru o apropiere cu R. D. germ an, în ain te de interzicerea salută pe solii tin eretu lu i chinez mai ales cu privire la stronţiu 90, P,anieî, coada-cafului se adună au- poarele care dese pacea.
G erm ană ş i p en tru sch im b u l ace ste i o rg a n iza ţii în R. F. un primejdios cancerigen al oaselor. r,,l Pe care ** conţine solul şi da- Poporul noai, prin cei mai au
de d eleg a ţii cu tineretul din G erm ană. TOKIO 28 (Agerpres) TASS ţiilor de tineret, precum şi chi Savantul şi neobositul luptător forita cariiia planta creşte deosebit torizaţi oamei de ştiinţă, de litere
anunţă : La 27 iunie la Tokio a
Plenara conducerii avut loc o întilnire între dele nezi care trăiesc în Japonia — pentru pace Frederic Joiiot-Curfe a- Monos. şi artă, prin uncitorii săi fruntaşi,
gaţia tineretului chinez care se
U n iu n ii C o m p o z ito rilo r din U . R. S. S. află în Japonia şi tineretul din au venit să salute pe solii tine rată că radiostronţiuf, a cărui viaţă Din nefericire pentru noi, spunea prin delegatei de femei, şi-a unit
MOSCOVA 28 (Agerpres)' Uniunii Compozitorilor şi a sta capitala Japoniei. Sute de tine retului din Republica Populară mijlocie este de circa 30 de ani, a- doctorul Schweitzer, natura acumu- glasul cu maa mulţime a celor ca-
TASS anunţă : La 27 iunie s-a tutului fondului m uzical; D a ri — muncitori, funcţionari, stu
deschis lia Moscova cea de a rea de seamă a directorului edi Chineză. • .............. runcat cu prilejul exploziilor bombe lează ceea ce cade din atmosferă. In re cer interzirea armelor nucleare'
denţi, reprezentanţi ai organiza
Oaspeţii iau fost salutaţi de lor atomice şl cu hidrogen in stra organismul nostru, elementele radio şi încetarea cperlenţelor care pun
preşedintele Consiliului tineri turile înalte de aer care se rotesc active, pe care Ia rîndu! nostru Ie în primejdiccxisfenja omenirii. Şi
în jurii! pămîntului, cade pe pămînt, ahsorbim din atmosferă, nu se răs-
lor şi tinerelor din întreaga J a pîndesc în mod egal în ţesuturile pînă Ia urmfelasnl popoarelor tre >
în mod lent şi continuu, laolaltă
ponie. buie să se fă auzit.
Il-ia plenară a conducerii Uniu turii „Sovetski Kompozitor“ Conferinţa primarilor clin Japonia cere Imooiriva staţionării de armament atomic D iclarafla
nii Compozitorilor din U.R.SS. ridicarea restricţiilor asupra comerţului cu China prim ilui m inistru
Pe ordinea de zi figurează trei despre activitatea editurii.- In pe teritoriul Germaniei occidentale
probleme: Pregătirile compozi prima şedinţă au fost aprobate TOKIO 28 (Agerpres). Con merţului cu China. Dacă Japo iS S ir ie i
torilor în vederea celei de :a statutul Uniunii Compozitorilor ferinţa anuală a primarilor din nia nu va lua măsurile nece BONN 28 (Agerpres) A.D.N. adoptat în unanimitate o rezo
40-ia aniversări a marelui Oc şi statutul fondului muzical. Lia Japonia, care a avut loc la To sare în această privinţă se arată anunfă: Alte organizaţii din luţie împotriva dotării cu arma
tombrie ; Aprobarea statutului 28 iunie, plenara şi-a conti kio între 26—27 iunie, a holărît în rezoluţie ea va răm.îne din Germania occidentală se pro ment atomic a armatei vest-geT
nuat luorările. să ceară guvernului japonez ri ce în ce în urmă în competiţia
dicarea restricţiilor asupra co- pentru piaţa chineză. De aseme
încheierea conferinţei organizaţiei nea, participanţii la conferinţă nunţă împotriva staţionării de mane şi împotriva stocării de DAMAC (Agerpres).
P. M. U. P. din Varşovia 300.000 de arabi algerieni au cerut guvernului japonez să armament atomic pe teritoriul arme atomice în Germania oc TASS annţă : Ziarul „Ar Rai
permită organizarea unei expo Germaniei occidentale. Confe cidentală. al Amm1 pulblică declamaţia
VARŞOVIA (Agerpres)'. PAP zile. La conferinţă a rostit o alungaţi de la casele lor ziţii comerciale chineze în Ja rinţa anuală a tinerilor socialiş primului ninistru al Siriei Sa
anunţă: La Varşovia s-au înche cuvîntare Wladislaw Gomulka, ponia. Participanţii la confe ti din districtul Nord Ilesse a O rezoluţie asemănătoare a blai Asialiîn care ise spune prin
ALGER 28 (Agerpres). — A rinţă au oerut ca guvernul ja fost adoptată de Consiliul Muni tre altele „Ştim prea bine că
iat lucrările celei de a Vl-a prim-secretar al CC al PMUP. genţia Asociated Press anunţă ponez să depună eforturi în cipal din Amberger (Bavaria).
conferinţe de dare de seamă şi Conferinţa a ales Comitetul din surse .autorizate militare vederea interzicerii experienţe
alegeri a organizaţiei Partidu franceze că autorităţile france lor nucleare. Guvernul israel ian a confiscat {arilor S.U.A. ş alte ţări occidentale
lui Muncitoresc Unit Polonez orăşenesc al PUMP din Varşo ze clin Algeria au evacuat zeci livrează ae ascuns şi pe fată
din Varşovia care a durat 3 via şi Comisia de revizie a co de mii de familii musulmane din -----0O0-----
mitetului orăşenesc al PMUP cîteva regiuni considerate ca arabe peste 300 mii acri de pămînt Israelulu tot felul de arm a
din Varşovia. „focare“ ale rebeliunii. Această Primele efecte ment. Prn aceasta desigur nu
evacuare în masă a fost efec ale reducerii restricţiilor
Norsfad galopează... tuată în ultimele săptămîni, în TEL AVIV (Agerpres). — sedare de pămînt a ţăranilor a- se urmăeşte întărirea păcii şi
cel mai desăvîrşit secret. A fost în comerţul cu China TASS anunţă: După cum anun rabi în Israel. De la crearea sta a linişte în Orientul mijlociu,
oooooooooooo OOOOOOOOOOOOC evacuată în special regiunea de ţă ziarul „Haaret" ţăranii din tului Israel guvernul a confis
la frontiera cu Tunisia, sub cu- STOKHOL/Yl (Agerpres). — satul arab Kokaib oare se află cat ţăranilor arabi peste 300 mii ci desfhţarea independentei
L a 12, iunie, co m a n d a n tu l c vînt că locuitorii din această TASS anunţă: Ziarul „Mongonbla- de acri de pămînt, declarînd o popoarelr arabe şi atragerea
suprem al forţelor arm ate ale ei prin sem ne. D ar pentru pos- o zonă ar fi ajutat pe răsculaţi. det” relatează că o serie de exporta pe teritoriul Israelului au opus parte considerabilă a acestui pă lor în plitica blocurilor. Ţări
N .A .T.O ., g en era lu l N orstad, a Autorităţile militare subliniază rezistentă unei societăţi israe- inînt drept „zone închise de se le arabe năzuind spre libertate
avu t o întrevedere cu secreta- teritate s-a pă stra t înregistra- o că în zonele din care populaţia tori suedezi au primit din partea liene pe acţiuni care a holărît curitate“ în care accesul locui şi apăndu-şi suveranitatea,
rut de sta t al S .U .A ., D ulles. a fost cu desăvîrşire evacuată R. P. Chineze comenzi pentru livrarea să are lotul de pămînt din apro vor zădmici toate uneltirile
La ieşirea de la D ep a rta m en - „soldaţii pot,deschide focul ime de maşini şi alt utilaj industrial.
tul de S ta t, generalul N orstad pierea satului. Acest pămînt oa: torilor arabi este interzis. imperialste“.
a declarat ziariştilor că el şi diat, ori de cîte ori întîlnese In ştire se arată că In afară de
D u lles „au exam in at în ga lo p tâ p e b a n d ă xo a ltă c u v în ta r e a % firmele suedeze, exportatori din Da re timp de decenii a fost lucrat M A G A ZIN
toate p ro b lem ele” N .A .T .O . pe cineva suspect în zona inter nemarca, Franţa, Germania occiden de localnici a fost confiscat a-
tală, Japonia şi Anglia au propus Chi rabilor cu un an în urmă.
D in păcate, cineaştii am eri- zisă“. După părerea ziarului
câni nu au reuşit să-i fixeze g e n e r a lu lu i N o r s ta d p e a c e e a ş i 9. nei livrarea unor mari cantităţi de „Haaret“ relatează că loti lo DUMINICA 30 IUNIE 197
pe peliculă pe N orstad şi Du- „France Scir“, în total au fost
lles g a lo p in d n ebu n eşte pe un tem ă. A cea sta s-a în tîm plat re- c produse industriale. cuitorii salului au ieşit la cîmp SP E C T A C O L E CINEM ATOGRAFICE
cal atom ic. Ce p ă c a t! A r fi cen t în C o m isia sen a to ria lă o evacuaţi din casele lor aproxi
fost, fără îndoială, un specta- pentru afacerile externe, unde x pentru a împiedica societatea să DEVA: Taina nopţii eterne; cinema te n a şi; LONEA : Sinha Moţa ;
col in stru ctiv pentru urm aşi, N orstad nu s-a sfiit să aducă L mativ 300.000 de arabi.
M ai ales, dacă u lterior s-ar fi calul său atom ic, la fel cum o are pămîntul. Politia chemată „Grădina de vară“ : tartă-mă; ALBA ORAŞTIE: Călin Vulturul; PE-
reuşit să se film eze şi finalul pe vrem uri C aligulla a in trat 3
acestu i galop am eţitor... de societate a deschis focul şi a 1ULIA : Frumoasele nopţii: APOLDU TROŞAN: Citadela sfărîmată i
cu ca lu l să u în in cita sen a tu - 9 împrăştiat pe ţărani. DE SUS : Prietene de noapte; BARU SEBEŞ : U raganul; SiMERIA : Rîpa
In tim pul acestei originale MARE ; lartă-mă : BRAD : Rîsete în dracului TEIUŞ : Don Juan; ZLAT-
lui rom an. o Acest caz este unul din nu paradis; HAŢEG Cazul pilotului NA : AVnrtea unui ciclist; HUNE-;
meroasele exemple ale politicii Maresz; ILIA: Dreptul de a DOARA Cinema „Bluming": Cava
D e a stă dată. generalul. Nor- o autorităţilor, israeliene de depo lerul fări lege.
sta d a afirm at cu lăudăroşenie 3 SE L E C J U J N I D IN P R O G R A M U L D E R A D I O
c ă N .A .T .O . d is p u n e „ d e c a p a - <>
citate absolu tă" pentru a „dis- L Cine finanfeaiă campania electorală PROGRAMUL 1 : 6,00 Cu muzică populară romînească; 8,00 Radio Ţe-
odihna este mai plăcută; 6,40 Din peluş; 820 Muzică uşoară; 8,40 Cîntă
tra g e” to t ce în m om en tu l de o a partidelor burgheze vesf-germane cîntecele festivalurilor de tineret; 7,10 Mia Babu şi Nelu Stan j 9,50 .Mu
Muzică uşoară romînească" 8,20 Tea zică uş>ară romînească; 10,20 Din
faţă are o oarecare însem năta- tru la microfon pentru copii : „Mi muzica popoarelor; 13,00 Concert de
siunea căpitanului Petrea“, scenariu estradă: 14,15 Noi înregistrări de
te m ilita r ă ş i c h ia r n e m ilita i’ă
în R usia. ,,A p ă sîn d pe un bu-
ton, — a declarat N orstad, —
„plim b ă ri pe cal” la D eparta- vom pu tea lan sa un num ăr su- BERLIN (Agerpres). — Zia Din suma globală de 100 mi ger, membru al Uniunii creştin radiofonic de Mihnea Gheorghiu; muzică populară romînească; 14,45
rul „Neues Deutschland“ pu 9,30 Ghid m uzical; 9,50 Jocuri popu Atuzică uşoară; 15,45 Aîuzică dis
m en tu l d e S ta t, N o rsta d i-a ficien t d e a vio a n e pen tru a blică o informaţie a corespon lioane mărci, după cum se ara democrate, Berg, preşedintele lare romîneşti; 10,00 De toate pen tractivă; 16,30 Aăuzică cerută de as
dentului său la Bonn, care rela tă în ştire, 60 milioane mărci tru toţi j 12,20 Din cele mai iubite cultător; 17,30 In vîrtejul jocului;
expu s lui D u lles p ă rerile lui d ezlă n ţu i orice a ta c am d o ri...” tează despre pregătirile con vor fi donate partidelor bur „Uniunii industriaşilor ger operete.; 14,30 Radiomagazin; 15,15 18.00 Din antologia literaturii noas-
cernelor şi băncilor vest-germa- gheze de către concernele indus Din comoara folclorului nostru ; 16,30 stre clasico; 19,00' Pagini de satiră
cu p rivire la influenţa „nefavo- G en eralu l N o rsta d trece în ne în vederea alegerilor pentru triale, băncile şi societăţile de mani”, şi o serie de alţi mag Jurnalul satelor; 17,30 Muzică uşoa şi umor; 19,15 Viaţa muzicală: 20,05
Bundestag. asigurare, 22 milioane mărci de ră romînească; 18,00 Muzică; 19,05 Jocuri populare rom îneşti; 22,30 Cân
ra b ilă ” p e care d eza rm a rea le- g a lo p p rin E uropa, e v id e n t fă- 5 reprezentanţii cercurilor comer naţi industriaşi şi bancheri, ale Muzică; 19,30 Drumeţii veseli; 20,00 tece de dor şi jocuri populare romî
Suma generală a donaţiilor e- ciale şi 18 milioane mărci de căror nume sînl citate în ştire. Muzică uşoară; 20,15 Teatru la mi neşti j
ar avea asupra planurilor am e- râ a se g în d i încotro a porni- % lectorale pentru partidele bur moşieri. In toate landurile ves! Trei pătrimi din aceste fonduri crofon : „Noapte bună, Patricia“, co
gheze, înafară de finanţarea dc germane au fost create organi le va primi partidul de guvernă- medie dc Aldo dc Benedetti; 22,15 BULETINE DE ŞTIRI :
rican e în E uropa. E l a stă ru it t-o. Or, în h ă m a t a lă tu ri d e R către concerne a partidelor lor, zatii care se ocupă cu strînge mînt — Uniunea Creştin Demo
scrie ziarul, se cifrează la 100 rea acestor fonduri. Sumele sînl crată. Acest lucru a şi fost ho-
în m o d d e o se b it a su pra n ecesi- D u lles, a sem en ea sa ltu ri sîn t milioane mărci. Astfel anul a repartizate de o organizaţie, cu iărît de reprezentanţii cercurilor
cesta partidele burgheze vor a sediul la Koln condusă de Gus industriale şi bancare şi ai so
ta ţii sporirii continue a forţe- extrem de periculoase. D oar tay Stein, vicepreşedinte al „U- cietăţilor de asigurare care fac
vea la dispoziţie pentru campa niunii industriei germane”. Dr narte din asociaţie. Celelalte 25
lor arm ate ale blocului nord- este cunoscută n ăzu in ţa secre- milioane mărci vor fi donate
nia lor electorală fonduri care o mare influentă în aceaslă or
a tla n tic ş i in ten sifică rii cursei, taru lu i d e s ta t a l S .U .A . d e a ganizaţie se bucură cunoscutul „Partidului german“, „Partidu
depăşesc cu 40 la sută donaţiile lui popular liber“. „Partidului
în a rm ă rilo r pen tru a da o lo- face ech ilib ristică „pe m argi- bancher vest-german Pferdmen- liber democrat” şi „Blocului ger
din anul 1953. man“.
vitu ră U niunii Sovietice. n ea r ă z b o iu lu i” ... Emisiune sportivă; 22,30 Aăuzică de 6,30; 13,00; 19,00 : 22,00 ; 22,52
dans. (programul I) — 7,50; 14,00; 20,00;
In p resă nu au pătru n s ex- D e la m argin ea războiu lu i la
PROGRAMUL' II: 7,00 Muzică 23.00 (programul II).
presiile folosite de generalul a- m arginea prăpastiei nu este o
m erica n ; probabil, tropăitul decît un singur salt. LOTO CENTRAL
9 copitelor atom ice acoperă v o r- (După un material de I. La tra g erea „L O T O C E N T R A L " din se a ra zilei,
o birea a rtic u la tă şi, în a c e st caz, NlCOLAEV aparut în iunie au fo st extrase din urnă urm ătoarele n u m e re : 88
3 interlocutorii se în ţeleg în tie „Sovetskaia Rossia“). 86, 10, 20, 26, 43, 67, 46, 17, 71
La obiecte: 55, 5, 39, 74 7
oO<XXX>ooooo<><x><>oooooooooo<>o^<x><>oo<>0 c <>oooo<x>oooooci.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligro. !ică „1 Mai“ — DEVA