Page 101 - 1957-06

/ ' P R O LE TA R I D IN TOATE ŢĂRILE, U N IŢl-V Ă ! L a Geoagiu însem nări pe marginea unui p roces

se seceră orzul C IN E P O A R T Ă

De !a corespondentul nostru ndBPea m o ra lă ?
voluntar Gheorghe Mimteanu,
din Gcoaglu, am primit ştirea oooooooooooo 'OOOOOOOOOOOOO
că pe terenurile şcolii pomi­
cole a început secerişul orzului L Dida Paletele d împlinit e lită . vţr- /p L . care le-a vtndut cu un preţ de 1
încă din ziua de 27 iunie. Nu­ sta de 13 ani. Este încă minoră,! Şi nimic. După d iv a timp, aplecai din
mai în decurs de două zile, s-a
secerat orzul de pe o suprafaţă totuşi, la vîrsta ei, atît de fragedă, Hunedoara.
de 4 hectare.
a comis fapte pentru care, a a j m s In După ce a , colindat ca un copil \
Secerişul orzului a început şi . boxa acuzaţilor... Cum se explică a-, al nirftănui alte localităţi, a poposii <
Ia Secţia I.C.I.A. din satul Gel-
Anu IX. Nr. 792 Duminică 30 iunie 1957 4 pagini 20 bani mar, unde pînă în prezent, s-au. cest Jucru ?iEste Dida-vinovată .chiar ' la \gpqtUt unui cetăţean din Simc-%
secerat 2 hectare.
inirutqtul că -a ajuns aci,, sau. pen- ria, .^cgşţa . a angajai-o ca îngriji- 9
. tril faptele ei .poartă.şi altcineva, răs- toara. Aceleaşi clemente corupte au%

î n sprSJinyS salarizării punderea ? la tă , întrebarea la . care îndegmaţ-$¦ din nou pe Dida să fure, a

vrem , -să răspundem, Liioni pe care l-a .făcut. Astfel, a luai g

, j? ¦, ca, ea mai multe lucruri de valoare ?

îm b u n ă tă ţite Taiăl Didei '— Constantin Palade, Ş* a plecat să le vîndă în gară la 6
este. muncitor la -Combinatul ¦siderur- Sinieria. Fiind prinsă asupra faplu-ş,

IncepH cu data de 1 august, bilate cu 2,5 «la suită; decontarea gic din Hunedoara,’ Din prima că- către organele de miliţie, i g

celectivuîabricii de blănuri „Vi­ şi vialorifioapea raţională a de­ săiorie a avut irei copii. Doi dintre, s’a întocmit dosar pentru trimitereaO
dra" dinDrăştie, va fi remune­ şeurilor de lînă, rezultate din ei sînt acum la casele, lor. Cea mai
rat pentr munca prestată con­ procesul de producţie; deconta­ Linia magistrală ( mică e Dida. In urma morţii mamei in^eca^ . o
form sistnului de salarizare rea şi valorificarea deşeurilor de gaz metan, care sale a rămas singura mîngtiere a
îmbunătat. In dorinţa de a de picioare şi bucăţi din piei va alimenta Hune­ tatălui. La vîrsta de 7 ani, a fost I-a proces a venit şi iatăl el, care, o
contribui a acoperirea majoră­ ovine, înnobilate în mod ju s t; doara, este in curs dată la şcoala elementară de 7 ani,
rii de 68 t sută !a salariilor ta­ de executare. Lu­ n r .l din Hunedoara. La. început, luc/u-^ între timp, nu a şliui nimic d e ^
realizarea de economii la mate­ crările se desfă­ rile mergeau bine. Dida, era o ele-.
riale, chimicale şi combustibil. şoară intr-un ritm soarta copilului său. Cînd şi-a văzu tă

/iíCa în boxa acuzaţilor, i s-a în- O

chircit inima de groază, li 1remura%

î°t corpul. Nu mai putea scoale unX

rifare, macitorii, tehnicienii şi Economiile rezultate din rea­ accelerat. Construc­ vă silitoare. Tatăl muncea de zor cuâlnt. Se simţea jignit de faptele $
inginerii ibricii, făcînd o ana­ lizarea acestor angajamente, se torii de la grupul
liză a pdbilitătilor de sporire cifrează la cca. 156.000 lei şi 21 — gaz melon, în combinat pentru a-i crea condi- fiicei sale. Ar fi vrut parcăsă între-R
a producti, şi-au luat o serie reprezintă o compensare a plu­ avind la dispoziţie
de sngajaiente pentru anul sului de salarii ce îl va acorda maşini de înaltă ţii optime de viaţă. prindă orice, numai să-şi vadă co-O
1957. statul, pentru achitarea salarii­ tehnicitate, dobirî-
lor îmbunătăţite. desc noi şi noi suc­ După un timp iatăl se 'recăsăto- pilul scăpat din prăpastia în care a-*
S-a hoirît creşterea randa­ cese. reşte. Pentru D id a "acest eveniment !Unsese.
mentelor suprafaţa pieilor ar- PETRU ARGINT
găsite, cui la sută fată de ran- corespondent IN FOTO: iova- a constituit o mare bucurie. De acum, Constantin Palade nu a fost pă- j
damenteleanului 1956; creşte­ râsul Partenie Bol-
rea nandaientelor ia piei înno- Zece fefe la calificare q dur, şeful grupului 9 avea cine să se îngrijească mai în- fruns de dragostea părintească pen-'
^ de săpături şi io- y
Scutirt lapredarea Dintre tinerele brigadiere ve­ \ varăşul Gheorghe jţ deaproape de educaţia ei, asea cui tru copilul său. Numai aşa sş ex-
nite pentru a înalta construc­ I Schneider, meca- 9
cota de lînă ţia marelui laminor Bluming, la <) nic de uiitaj, in | să-i spună mamă, plică de ce a lăsat copilul să plece\
data de 1 iunie a.c., au fost ^ timpul lucrului. ^
recrutate ,lia propunerea comi­ 6 Speranţele Didei au fost Insă nu- la 0 vîrslă at.i..t d.e f,raged,ăx ,In l,ume,);
tetului U.T.M., un număr de 10, % mai aparente. Noua „mamă", în loc jără m wd

pentru a urma o şcoală de ca­ ‘ să se ocupe cu dragoste de creşie-
rea şi educaţia ei, a început s-o De educaţia acestui copil nu s-aj
persecute. De aici, în fam ilie• s-au ocupai nimeni. Vinovăţia cade mal <
familiei chiar acelorivit neînţelegeri. In faţa noii soţii, mUlt asl,pra
# <

tatăl a cedat. A apucat apoi calea Caie au ^ a t-o în(

beţiei, care, cu timpul, a devenit această situatie : Priei™ . Profesori

1 V rv rr- -* pentru elt un viciu. Educaţia lui Dida ^ a^ ‘

O a rămas în voia soartei, ‘Dida Palade nu poate fi condani-

; lificare. In urma cererii lor, ele Interviul nostru Frămîntarca ei sufletească a avui rudă, deoarece este încă minorji. Dar,
ău fost repartizate a se califica mare influenţă şi asupra învăţăturii. Fenîru laşitafea de care a dăt dam
Consiliulde Miniştri a apro­ în meseria de linior cale ferată, Cum reuşeşte mina Petriia să-şi îndeplinească A început să neglijeze şcoala, Ab- dă în educaţia copilului său, tribu-
bat recent,în mod excepţional în cadrul şantierului A, în bri angajamenteie de producţie ’ senta zile de-a rîndul. Profesorii au naiul a condamnat moraliceşte pe
pentru ane 1957, o scutire ia gada condusă de maistrul Con­ rămas pasivi la toaie acestea. Nu au Constantin Palade. Tribunalul i-a în-
predarea cetei de lînă. stantin Ristea. căutat să abată acest copil de la credinţat acestuia copilul, convins că,
calea greşită pe care a pornit, @a- in urma acestui proces sufletesc, se S
Se bucuri de această scutire

foţi producâorii impuşi, care vor Deşi începătoare în meseria re, cum a încercat sora ei mai mare’, ua. strădui să-l, ed.u..ce cit mai bm. e.OO
dar, ţara rezultai, căci nu a insistat
vinde statuui în perioada pre­ de linior, tinerele depun efor­ Pentru ia .afla în ce fel ia lu­ ÎNTREBARE: In cinstea zi­ tă din striaturile subţiri; 2)',

luării cotelir obligatorii de lî­ turi deosebite şi reuşesc prin a- crat colectivul minei Petrii®, lei de 1 Mai, minerii petrileni pentru ia putea să respectăm prea mult. La un moment dat, Dida Dlda’ trehUie să devină un om /«¦
nă — de pe toate oile impuse — ceasta să-şi depăşească zi de zi oa să-şi po:ată îndeplini anga­ s-au angajat să cîea patriei angajamentul luat, măsurile a părăsit familia. Hoinărea toată los‘î°r societăţii. Dar, singură nu va
cantităţile rţinime de lînă pe cap indicele de normă, în medie cu jamentele de producţie, atît pen­ 12.000 tone de cărbune peste luate pentru !avansuri mai mari,
de oaie stabilite prin hotărîrile 20 la sută. tru 1 Mai, cit şi pentru 23 Au­ plan şi au dat 12.400 de tone. în abatajele cu trepte răsturna­ ziua pe străzi. Fiind. încă ilnără, pli- putea. Ea este încă un copil care
gust, am rugat pe tov. inginer Ce măsuri au fost luate pentru te, iau fost atît de ordin orga­
nă de viaţă, a fost atrasă în. anin- nu are o judecată clară, cu afuio-
rajul unor elemente străine de mora- ral căreia să p o M deQseU ^ a

anterioare a!e Consiliului de Mi­ In mod deosebit, se eviden­ Ion Pizo, locţiitor al ingineru­ îndeplinirea angajamentului ? nizatoric, cît şi tehnic. la noastră. La îndemnul acestora, a , „ „ , v

niştri. ţiază, în munca de însuşire a lui-şef şi pe tov. inginer Ion RĂSPUNS : Deoarece căile Cele de ordin organizatoric: început să se dedea la o se rie.d e * RoM primipal *».erf«cafteg

Beneficîazi de prevederile ace- noii profesiuni, tovarăşele E!i- Avrămeseu, locţiitor al şefului de transport duceau de !multe — au fost selecţionaţi mun­ fapte ruşinoase. Mai întil a furat e‘ ^ PJîmPl rinei, familia, g
stei aprobărişi producătorii care sabeta Ducu, Tereea Nagy şi sectorului I, să ne răspundă la ori la stagnarea pro­ citorii cei mai buni, pentru ^ un ceas de mînă. Apoi alic lucruri, • . 1 . MANEA o
au predat lua din cota obliga­ Constanta Eremia. oîtevia întrebări. complectarea efectivelor;
ducţiei, am luat măsuri ime­ <A>o <x >oooooochooo<k >o o <><x ><x ><>o <x x x x x x x >c><><><><x ><x x ><x ><>c o o o l
Primul cu care am stat de diate pentru punerea la punct — diată fiind importanţa şi

torie pînă la apariţia acestei dis­ Ml HAI MOLDOVAN vorbă a fost tov. inginer Ion a lor. S-a pornit o !adevărată rezultatele obţinute în cadrul
poziţii. Prilej d e cinstire a cadrelorcorespondent
Pizo. campanie !pentru repararea li­ întrecerii socialiste, am orga­

niilor. ferate subterane, .pentru nizat. întreceri între brigăzi. didactice
întreţinerea galeriilor, ajungînd Lozinca sub oare s-a desfăşu­
•astfel să înlăturăm numeroase­ rat întrecerea a f-ost: „Două

t -- -- - ¦&>~k iM u L le deraieri. cîmpuri ipe zi“ ; e adevărat că Ziua în vă ţă to ru lu i va ţi un acest prilej cunoştinţele şi se
In .abatajele unde erau trep­ nu s-a putut ajunge la două prilej de cinstire a cadrelor di­
P M î t €@§P0 B .l!fI cîmpuri, dar în orice caz s-ia dactice care îşi îm bunătăţesc pun la curent cu noile reali­
te răsturnate, au fost luate mă­ •realizat mai mult decît în tre­ continuu p reg ă tirea şi califica
cut ; rea p e n tru a in stru i n o i ş i noii ză ri ale ştiin ţei şi culturii.
suri pentru creşterea avansuri­
Intre anii 1954— 1956 au tre­
lor fronturilor de lucru. Aceas­
cut prin aceste cursuri de oer-
Unele obiective se p o t d e p ă ş i tă măsură a fost necesară din — pentru a putea produce g e n e r a ţii d e tin e r i p rin c u rsu ­ fecţion are p e ste 12.000 cadre

două motive : 1) pentru ia pu­ mai mult, brigăzile !aveau ne­ rile d e p erfe c ţio n a re . d id a ctice, ia r în acest an sîn t
tea amenaja stratul III — cel cu prin se 15.000.
voie de utilaj bun, fapt pentru La fiecare 5 ani cadrele di­
mai important — unde sînt de
Chemarea la întrecere socia­ produse în gospodărie şi 75 la puţine căruţele şi autocamionul executat zone de izolare în care !am căutat să dăm !acest d a c tic e d in în v ă ţă m în tu l d e cu l­ O atenţie deosebită se acor­
listă lansată de gospodăria a- sută din contitiatea de lapte. gospodăriei, pentru efectuarea de contra focurilor, şi lucrări de
gricolă coleclivă „21 Decem­ transporturi la şantierele şi în­ nivelare în vederea !asanării utilaj la timp. tură generală, profesional şi teh­ dă profesorilor şi învăţătorilor
brie“ din Pricaz, pentru titlul In vederea asigurării unor mari treprinderile din apropiere. striaturilor. Cu un timp în ur­
de „Cea mai bogată gospodărie venituri băneşti, colectiviştii au mă din acest !motiv, nu se pu­ Cele de ordin tehnic: nic, trec prin cursurile de p er­ aparţinînd naţionalităţilor con­
luat hotărîrea ca fermele de ani­ Pentru a reduce cheltuielile de tea înainta repede. Producţia — pentru a avea un tran­ fecţionare. în vă ţă to rii şi profe­
!colectivă“, a slîrnit un viu inte- male să crească, în aşa fel, în- producţie, incit ele să repre- era mică şi trebuia compensa- sport bun şi un aera] corespun­ sorii îşi reîm p ro sp ă tea ză cu locuitoare. C ursurile de perfec­
ires în rîndut colectiviştilor din cît, pentru fiecare 100 hectare
•regiunea noastră. Acest lucru teren agricol, să revină 25 ca­ ( C ontinuare în pag. III-a) ţio n a re în lim bile m agh iară,

zător, s-au pus în ordine ga­ Oeorge Oeorgescu germ an ă au fo st urm ate in ul
leriile de cap şi de bază ;
tim ii 3 a n i d e p e s te 1 .100 d e ca<•

— prin îmbunătăţirea aena- invitat să facă parte din dre din în văţăm in t, care au
jului, s-ia putut trece, în unele juriul unui concurs
i! confirmă scrisorile multor co­ pete vite mari (deci cu 5 capete Muncă şi răsplată abataje, la folosirea explozi­ a vu t la îndem înă pro g ra m e de
lectivişti trimise redacţiei, pre­
cum şi adunările generale care mai mult decît s-a propus în studiu in dividu al în lim bile m a­
s-au ţinut în multe gospodărij chemare), din care 15 capete să
colective, în care se analizează fie vaci de lapte, cu o mare pro­ vului. internaţional la Paris terne. U rm ează ca în unul
ductivitatea; 30 porcine, din ca­
obiectivele întrecerii. re 10 scroafe de prăsilă, iar 15 Un factor, destul de însem­ Pe lîngă bogata activitate pe care 1957— 1958 să se organizeze
Printre scrisorile primite la capete să fie tot timpul la în­
grăşat. Pe lingă faptul că vor Sistemul de salarizare îmbunătăţit, Nu e mai puţin adevărat tă, pen- nat, în îndeplinirea angaja­ o desfăşoară la pupitrul Filarmonicii cursuri de perfecţionare şi in
redacţie, ca răspuns la chemare,
se află şi scrisoarea colectivişj creşte multe animale şi vor va­ reprezintă pentru mineri, ca şi pen- tru a putea da o producţie mare, se mentului luat, !a fost că nu s-a de stat „George Enescu" din Bucu-' lim bile ucraineană, rusă, sîr-
tilor din gospodăria colectivă lorifica mari cantităţi de produse
¦„Drumul lui Lenin“ din Ilia, !al vegetale şi animale, pentru în­ tru toţi oamenii muncii, grija pe cer condiţii optime de lucru şi pri- mai lucrat în zilele de dumi­ reşti şi a altor orchestre simfonice din bă, turcă şi slovacă.
mulţirea izvoarelor de venituri,
cărui conţinut il redăm mai jos. colectiviştii din lila s-;au decla­ care statul democrat-popular o poar- mirea la timp a materialului cu care nică (la producţie). In !aceste j ţară dirijorul George Georgescu, ar­ t Pentru realizarea sistem u lu i
rat de acord cu obiectivul care
& prevede să _se._înfiinţeze, în fie­ tă ridicării nivelului de trai al mun- lucrăm. Spun aceasta, pentru că, în zile, făcîndu-se numai revizii şi tist al poporului din R. P. Romînă, de sta t pentru perfecţionarea
Luînd în discuţie obiectivele care gospodărie colectivă, ate­
propuse, colectiviştii au hotărît, liere de rotărie, tîmplărie şi fie­ citorilor, a doua săptămînă a lunii iunie, a- reparaţi, s-a contribuit la func­ a întreprins . şi întreprinde dese tur­ profesorilor s-au înfiinţat 4 in­
în cadrul unei adunări genera­
le, ca fondul de bază să crească rărie şi au hotărît să mărească Voi încerca să arăt că cei 3.S00 proape toate grupele de la sectorul ţionarea mai bună a utilajelor nee în străinătate. . stitu te in terregion ale la B ucu­
anual cu 60.000 Ici pentru fie­ atelierele existente, în aşa fel,
care 100 hectare teren agricol. ca ele să le aducă venituri mari, de lei cîştigaţi pe luna mai, sînt XI — investiţii — au suferit de şi înlăturarea în mare parte a reşti, T im işoara, C luj şi Iaşi, iar
Deci, cu 20.000 lei mai mult de- atît din reparaţiile pe carele vor
cţt au propus colectiviştii din executa, cît şi din vînzarea ^că­ un rezultat al muncii bine organi- lipsa materialului. Vinovată de a- !avariilor. In momentul de faţă .cunoscutul di­ perfecţionarea în văţătorilor şi
Pricaz. Pentru a putea să re­ ruţelor care se confecţionează în
partizeze această sumă la fon­ atelierele gospodăriei. Mai mult zate şi, în acelaşi timp, al condiţi- ceastă deficienţă se face direcţia co­ rijor rotnîn se află la Paris unde a educatorilor din in stitu ţiile pre­
dul de bază, s-a hotărît ca, pe In tot timpul am fost !aju­ fost invitat să facă parte din juriul
lingă contractarea unui mare decît atît. ei şi-au propus să în­ bor de lucru mai bune, care, odată mercială a Combinatului carbonifer, taţi de organele de partid şi concursului internaţional al violoniş­ şcolare in tră în sarcin a secţiilor,
număr de animale (numai în a- fiinţeze, în cursul acestui an, o
cest an vor contracta animale echipă de zugravi, care să lu­ cu sistemul de salarizare îmliunătă- care nu s-a preocupat îndeaproape sindicale. tilor şi pianiştilor „Marguerite Long- de în vă ţă m in t ş i cultură regio­
în valoare de pesle 200.000 Iei)", creze la diferite întreprinderi şi
să vîndă anual 30 la sută din instituţii, cît şi în sectorul in : ţit, mi-au fost create. de trimiterea ia timp a nisipului şi ÎNTREBARE: Ne aflăm în Jacqucs Thibaud“. In toamna acestui nale. -jir
producţia de cereale. 20 la sută
La început de lună se întocmeşte balastului de care aveam nevoie, luna iunie. Mina Petriia s-a an­ an dirijorul George Georgescu :va In lunile iulie — au gu st ale

un plan lunar de producţie. Acesta Sistemul de salarizare îmbunătă- gajat că pînă la 23 August să conduce mai multe concerte la Roma, acestui an va începe etapa cu

este înmîhat grupei de mineri, tot ţit ajută, în mod direct, şi la cab­ mai dea patriei încă 3.000 de Milano, Neapole -şi în . alte oraşe ale frecvenţă a cursurilor de p er­

la începutul lunii. El cuprinde nu- ficarea minerilor. Angajîndu-se un tone cărbune. Cit aţi reuşit să Italiei. Tot în toamna acestui. an di­ fecţionare de un an la in stitu ­

mărul oamenilor care vor lucra în om necalificat, ¦care vrea să devină extrageţi pînă acum ? rijorul romîn va face . împreună cu tele interregionale şi la secţiile

grupă, volumul producţiei pe o zi şi miner, acesta va primi un mare aju- RĂSPUNS: Pînă la diata de orchestra simfonică a Filarmonicii-,de de în văţăm in t şi cultură regio­

totalul tonelor de cărbune pe o lună, tor de ia tovarăşii săi din grupă, pen- 21 s-iau extras 1.570 tone, evi- Stat „George Enescu" din Bucureşti nale, unde se vor stu d ia p ro ­

pe care îl vom extrage. Necesitatea tru calificarea sa intr-un timp cît dentiindu-se sectorul I. un turneu în R. P. F. Iugoslavia, iar blem ele cele m ai actuale ale

acestui plan este incontestabilă ; şi mai scurt. Noul angajat va primi in- la sfîrşitul anului va întreprinde un învăţăm întului şl sarcinile ce

arătînd doar cîteva avantaje pen- tegral, în timpul calificării, salariul UT turneu de lungă durată •în Uniunea revin cadrelor didactice pentru

tru producţie şi pentru mineri, se va ce i se cuvine, iar grupa, din care Sovietică. .? i îm bunătăţirea nivelului învăţă-
m întului.
dovedi cît este de util. Pe oaza a- face parte, beneficiind de o suma de
din recolta de cartofi, 50 la su­ dividual folosind la maximum
tă din legumele şi zarzavaturile — în perioadele cu lucrări mai cestui plan producţia este urmărită bani egală cu 50 la sută din salariul

zilnic şi în acelaşi timp, cîştigul rea- celui ce se califică, va fi cointeresată

lizat. După ce fac analiza îndeplinirii să se ocupe de el.

GRONIGÂ DEVEANÂ planului, la preluarea lucrului pe In ceea ce priveşte sistemul pre­

schimb, aduc la cunoştinţa întregu- mial, în cadrul salarizării îmbunatu­

Se-naltă blocw! avans?rea lucrări!or Ua Roadele lui colectiv producţia realizată. Ast- ţite, acesta prezintă un avantaj ab- .
adus echipa de zidari, strădaniei
Au trecut abia două condusă de Ion Ştirbu, la învăţătură fel, sînt evitate salturile in produc- solut, deoarece minerilor fruntaşi li

Tuni şi jumătate de cînd care obţine zilnic o de- Ieri, în curtea Şcolii ţie şi este asigurată ritmicitatea în se acordă un premiu, cârd, faţă d e ,

pe strada Eminescu nr. 2 păşire de normă de 30- medii mixte nr. 1 a avut îndeplinirea planului. Dacă toate gru- vechiul sistem de salarizare, repre-

au început lucrările pen- 40 la sută. loc serbarea închiderii ci­ pele, avînd acest plan, îşi _iu asi- zintă o creşterea de 80 la sută.

tru construirea unui bloc nului de învăţămint. Ele­ gurat ritmul de producţie, e de la Şi acum despre salariul meu. Cu

cu R apartamente. Fie- Creşte numărul nii silitori au primit, din sine înţeles că şi sectorul, din care banii primiţi în luna mai — care
care apartament se corn- spectatorilor
pariea conducerii şcolii, fac parte, va realiza sarcinile pre- reprezintă răsplata concretă a muncii
pune din două camere, In ultimul timp, pe e-
baie, bucătărie, cămară şi cranele cinematografului diplome de merii şi alte văzute. mele — am reuşit să asigur aiimeu-
antreu. Acest bloc a fost i|FiM on Sîrbu“ din De-
premii. Printre cei pre- Pentru că în ziarul „Drumul so-taţia întregii Iambii pe luna aceas-'
miafi au !ost elevii An.
cialismului“, am citit scrisoarea mi- ta. In plus, mi-am cumpărat o raa-j

nerului Vasile Berarii, referitoare la şină de spălat electrică şi multe pă-

discipbna muncii, voi reaminti că, sări de curte,

ridicat deja în roşu. Mai V3j cft şi la grădina de gela Busuioc, E. Mun- tot cu ajutorul acestui plan, — pe Airi convingerea că, odată cu apii-

mult, aici s-au efectuat vară, au fost prezentate tea m , Mihai Zaharia şi grupă este asigurată, cointeresarea carea sistemului de salarizare îinbu-'

şi lucrările ia instalaţia 0 ser'e blme, care au alţii, care, in timpul a- minerului de a nu absenta de la nătăţit, nivelul de trai al minerilor1
. el,ect,ri.ca„ şt. sani.t,ara„, in atras u,n , n.umă,r lcm, ar.e ţiului, au primit la toa­
de spectatori. Astfel in te materiile numai nota lucru. Avînd zilnic cunoştinţă despre va fi cu muH ridicat, iar rondiţiu-\
proporţie de 60 la sută, ultimele 10 zile s. au pre. 5, După festivitatea lu­
minării premiilor, a urmai producţia realizată, minerul ştiind nile de lucru vor fi complet asigurate, i— pa
deşi ele erau planificate zentat 9 filme. Eie au un program artistic, dat
pentru luna august. cît a cîştigat, va căuta să înlăture 1ULIU SOMOGY ...... ..•.:.‘
fost vizionate de 16.131
absenţele, menţinîndu-şi astfel sa- şef de grupă la.sectorul de investiţii

lariul tarifar normal. mina Petriia

Un aport deosebit la spectatori. de către elevii şcolii. UN, C O L Ţ I Ş O R P I T O R E S C ’A L N A T U R II. D I N R E G I U N E