Page 102 - 1957-06

¦m j m u L ^ T i J u s M V t u i N r7 92

CmClM0M»-rh o “

D in tehnica NOUTĂŢI CINEM ATOGRAFICE IN OBIECTIVUL

electrotasniscenţi R IC ID J t l • Pe ecranele cinematografelor din APARATULUI
Bucureşti au fost prezentate filmele
După părerea anumitor specialişti 4J? - B & romîneşti „Pasărea furtunii" după
romanul cu acelaşi nume, scris de
DRUMUL se prevede răspîndirea pe scară lar­ RE&ELE COCOŞAT Petru Dumitriu şi „Scurtă Istorie“,
SOCIALISMUIU! desenul animat realizat de Popescu-
ik gă a iluminatului „electrolumimts- Gopo 'h laureat la festivalul de la
m peni" In locul iluminatului „incan- Oannes.

;*¦¦¦|| :AA-V: ' * j \ descent” şi „fluorescent”. Pereţii ca­ o Rene Glair, regizorul filmului
, ' U• 1f ß o „Frumoasele nopţii” a acceptat să
merelor. vor fi îmbrăcaţi cu panouri prezideze festivalul filmului de la Ve­
\m|No iJ neţia.
eleoţroluminiscente formate din stra­

turi alternative din sticlă şi din a-

numite substanţe chimice care, atunci

cînd slnt străbătute de un curent al­

ternativ de înaltă frecvenţă 'devin lu­ • Luchlno Visconti' pentru 'filmul
„Senso” Robert Bresson pentru „Un
miniscente. Culoarea luminii va pu­ O producţie a 'studiou­ condamnat la moarte a fugit”, Alida
rilor engleze după tra­ Valii, Henry Fonda, Maria Gasares
tea fi schimbată prin modificarea gedia lui William Sha- şt Bourvll, laureaţi pe 1957 aî aca­
kespeare. Filmul oglin­
frecvenţei. * deşte un fragment din
războiul celor două Roze. Spectatorul
MEDICAMENT poate cunoaşte sîngeroasele lupte din­ demiei’ de cinematografie au primit
PENTRU COMBATEREA tre cele două mari familii învrăjbite: „stelele de cristal” .pe care această
York şi Lancaster.
TUBERCULOZEI- asociaţie le decernează în fiecare an
0 producţie d studiou­
’ Din tiosemicarbazona aldehidei izo- rilor engleze care înfă­ celor mai bune filme, regisorî şi In­
nicoilnice combinată cu hidrazida aci­ ţişează episoade din via­
dului izonicotinlc ‘se obţine un pre­ terpreţi francezi sau străini.
parat denumit „Nicoteben corrip.“, ca­ ţa unui îngrijitor al u-
re; se foloseşte pentru combaterea tu­ Î\ © Regizorul şi actorul englez L'au- Poftă bună tovarăşă! Atenţiune însă, să nu te vadă tovâşii de Ia
berculozei. Prin combinarea acestor nui cămin de copii între­ Sanepid, că ai contravenit regulilor igienice. Cu furculiţa pe are o în-
doi compuşi ca acţiune tuberculosta- ţinuţi prin contribuţii benevole. rence ©livier, pe care îl vom revedea
în^curînd în Richard al IlI-lea, a trebuinţezi acum, pregăteşti mici şi patricieni pentru toţi asumatorii.
tică se urmăreşte evitarea, respec­ Filmul e plin de scene amuzante
tiv înlăturarea rezistenţei la hidrazida obţinut un -succes excepţional teatral Ce zici e bine ?!
\ acidului izonicotinic pe care o dez­ care suscită buna dispoziţie a spec­
v o l t ă organismul. tatorilor. prezenlînd, în cadrul teatrului naţiu­

nilor, în Franţa, o piesă mai puţin

cunoscută a lui Shakespeare: „Titus

Andronicus”. Partenera sa este Vi-

vien Leîgh, soţia sa.

Chihlimbare şi originea sa bbbhbho suEDnamsaBiînaiînBBnaannaaaaiaDEnsiaBEeîHnsananiEaaBiinunţicmiBncBDoaiînisntifK

Din timpurile cele mai vechi dar şi fauna găsită în chihlim­ Despre catirea organismului

pe malurile unor cursuri de apă bar dovedesc că el s-a format
\ din Europa s-au găsit exempla­
V în timpul Paleogenului, în spe­ Prima fotografie îl înfăţişează pe mult imaginaţia mea. In anul 1950,
r e ra-re de chihlimbar, frumoasa cial în Oligocen. In pădurile oli- doctorul Alexandri Zîcov făcînd baie am primit sarcina să fac o deplasare
„piatră de ars“. Din aceasta în Oceanul îngheţat. de 3 ani într-o localitate din părţile
se făceau mărgele, pipe, nasturi, gooenului vara era extrem de nordului. împreună cu mine au mers
— Cînd eram şcolar — povesteşte soţia şi treî copii.
talismane etc., iar o mare parte caldă şi secetoasă, temperatura A. Zîcov — imaginaţia mea mă purta
adesea prin ţinuturile nesfîrşite ale • In localitatea unde ne-am stabilit
\ era arsă în templele antice. In urca pînă la aproximativ 70 nordului. Am citit nenumărate cărţi există: magazin, şcoală, club, spital.
prezent din chihlimbar se con­ grade. In aceste condiţii răşina — despre mari exploratori polari. Ex­ Fiecare locuinţă are încălzire centra­
pediţiile sovietice la Polul nord şi lă, canalizare, radio. Dar nordul ră-
fecţionează tot felul de orna­ coniferelor se laflia în ©tare pur în Oceanul îngheţat au aprins şi mai mîne nord. Şi nu odată pe timpul
gerurilor năpraznice sau pe timpul
mente şi obiecte, se prepară di­ lichidă. Ea se scurgea pe pă- In satul Zolotu- unor viscole puternice, am reuşit nu­
ha, regiunea As­ mai datorită călirii mele fizice. In
ferite lacuri, el este folosit şi mînt, acoperea animale mici şi trahan, locuieşte Sîntefi doar tineri, şi aveţi datoria să studiaţi cît mai multe cărţi.
A\ ca un bun izolator. Piotrî Danilovici fiecare zî am făcut sport. Mergeam Ce părere aveţi: şi aceste căji (de joc) formează tot un tudiu pentru
resturi de plante, păstrîndu-le Cerkasov. Deşi are cu schiurile, practicam vînatul. In fie­ îmbogăţirea cunoştinţelor voastre şco lare ? Vă sfătuim să renunţaţi la
75 de ani, în care dimineaţă făceam fricţiuni reci ele. Un roman sau o altă carte vă va folosi mai mult.
Mult'timp nu s-a ştiut nimic formele şi se solidifica rapid în cursul iernii el şi treptat am început să fac baie în
face zilnic baie în
daspre origin ea chihlimbiarului. timpul nopţii, cînd temperatura Volga, Oceanul îngheţat. Făoeam regulat ba­
ie în timpul scurtelor luni de vară
Primul care a dat lămuriri scădea considerabil. Părţile (Din Ogoniok) şi treptat în apele Oceanului după
ce treceau furtunile de mare, care
ştiinţifice a fost marele savant plantelor sau insectele prinse în
sfărîmau gheaţa. Aceste băi reci au
rus LomonosW. Acesta ia stabi­ răşină nu veneau în contact cu făcut organismul meu invulnerabil BLOC NOTES
pentru boli.
lit că chihlimbarul este o răşi­ aerul, din care cauză s-au păs­
Treî ani au trecut repede. Am mai
nă provenind din conifere trat intacte. Asemenea bucăţi rămas încă pentru trei ani. Inforcîn- Recent a fost aprobat proiec­
tul de construcţie a „orăşelului
'(brazi, pini etc). In chihlimbar de răşină iau fost tîrîte de to- du-mă la Moscova, continui să fac cinematografic“ a! Studioului de resante în legături ou trecerea
baie în timpul Iernii. filme artistice din Varşovia. El
sînt adeseori îngropate şi îm­ rentii apelor în mare, unde au va fi construit la Bialoleka, prin Samara în arii războiului
lingă Varşovia. Studiourile vor
bălsămate insecte, frunze, flori, fost supuse petrificării. Chihlim­ realiza anual zece filme artisti­ civil a clasicului lieraturii cehe,
ce de lung metraj. Localitatea
etc. Acoperite cu răşina de barul este foarte dur şi se to­ Bialoleka, situată într-o regiu­ Jaroslav Hasek, a;torul celebrei
ne deluroasă cu păduri, în inie
chihlimbar ele s-au păstrat pînă peşte la o temperatură înaltă cărţi „Aventurile bravului sol­
diata apropiere a Vistulei, ere-
în zilele noastre. De ce însă 250—375 g.nade. ează condiţii favorabile pentru dat Schveik“. Ural din aceste
filmare. Terenul destinat stu­
diourilor cuprinde o suprafaţă documente este n manifest a-
de 90 ha, din care 20 ha vor fi
în perioadele mai tîrzii de dez­ Cele mai bogate zăcăminte de ocupate de clădiri, restul fiind dresat soldaţilor din unităţile
destinate filmării scenelor de ex­
voltare a pământului şi în vre­ chihlimbar se află în regiunea terior. cehoslovace răscuate. In acest

murile noastre nu se mai for­ Kaliningrad, pe ţărmurile că­ ¦k document, apa-rtbînd penei lui
Jaroslav Hasek, ţublicât în zia-
mează chihlimbar? Nu numai reia valurile mării spală argila Intr-o arhivă din Kuibîşev au
fost descoperite documente inte- rul „Soldatul, nnnciforul şi tă-'
poziţia straturilor de chihlimbar care conţine chihlimbar.
ramul“ din 14 aprlie 1918, scrii­

Cum arată fundul Oceanului Îngheţat torul patriot, chemă pe soldaţii

cehi, induşi în iroare de pro­

de Nord paganda contrar&'olutionară, să

se ridice pentru apărarea revo­

Cele mal noi cercetări ocea- â Oceanului Pacific oare este luţiei ruse.
nografice au schimbat în mod mai puţin adîncă. Lîngă Polul
radical ideea pe care o aveam Nord marea iare o ladîneime de Copiile de pe a:este documen­
despre relieful fundului Oceanu­ 4.290 m. De-a lungul ţărmuri­
lui îngheţat de Nord. In anul lor e mai puţin adîncă; adî-n- te au fost expelíate în Ceho­
1948 nu se ştia de existenta u- cimea de 500 m este lia o
riaşului lanţ de munţi subma­ distantă de circa 900 km de ţă r­ slovacia. ‘;
rin Lomonosov care leagă sub mul siberian şi 185 km de ţă r­
mul peninsulei Alaska. De la iB agG aa o B n B a B ffH B aiiaa B G B B n ssB B E B iK B R a aaa B B isD x tra u ia ziciE S B D D aB B Q Q tan «ros»
mare insulele Noua Siberie şi fundul mai puţin adînc al Ocea­
tara lui Ellesmere (la nord de nului îngheţat de Nord se ridi­ Cu aceeaşi monedă — La dumneavoastră, răspunse cu
Groenlanda). El împarte bazi­ că o mulţime de insule care se un zîmbet Shaw.
nul Oceanului îngheţat de Nord întind 3ia nord de Eurasia şi A- După o premieră a comediei „Şcoa­
în două mari depresiuni: Atlan­ merica de Nord. Un turn din befon precom prim ai la calomniei“ de Sheridan dramatur­ întrebare şi răspuns
tica, adîncă de 5.182 m, şi cea gul englez Cumberland, care a scris
La Vestce, lîngă Praga, se şează de a celuilalt, ceea ce fa­ mai multe tragedii i-a spus autorului: Odată, pe cînd era redactor la un
c u V in te construieşte pentru prima oară ce posibil ca ritmul lucrului să ziar, Mark Twain a primit nişte ver­
în Cehoslovacia un turn din be­ fie mai accelerat şi ca întreaga — Am văzut ieri comedia dumitale suri proaste intitulate „De ce trăiesc“.
ORIZONTAL' ton precomprimai Turnul are construcţie să coste mai puţin. şi n-am zîmbit nici odată...
1 Măsură agra­ 50 m. înălţime (9 etaje). El va Prefabricatele dispuse orizon­ Restituind manuscrisul Twain a răs4
ră — Pronume : folosi centrului Organziaţiei In tal la fiecare etaj formează o — Eşti un ingrat 1 — i-a răspuns puns scurt la întrebarea autorului î
2, M iloasă; 3, La teraatioma'le de Radio (O.I.R.) coroană strîns legată de stîlpii Sheridan. Eu am văzut ieri o tra­ „fiindcă ai trimis versurile prin poş-
croitor — Sofia; pentru controlul volumului un­ de beton puşi în diagonală. A gedie de-a dumitale şi am rîs tot tă şi nu te-ai prezentat la redac­
delor de televiziune. ceştia sînt legaţi de stîlpii sus­ timpul... ţie personal".
pendaţi. Construcţia acestor e-
66 Prin mijlocul stîLpilor sus­ taje nu va fi acoperită. In ul­ Pe gîndun La un prînz sărăcăcios
pendaţi de sub etajul a! 6-lea timele trei etaje se amenajează
iecordyrl de exemplu — se introduc la fiecare etaj bare camerele în care se vor efectua Văzîndu-i pe Bernath Shaw cufun­ Compozitorul italian Rossini a fost
Crom! 4. Bold — de otel, care sînt prinse de eta­ măsurătorile. Prin mijlocul tur­ dat în gînduri un cunoscut editor a- invitat odată de către un admirator
in înălţime, calul poate sări jul inferior şi de temelie. nului trece un ascensor. merican s-a apropiat numai decît de al lui. Prînzul fiind cam sărăcăcios
mai mult ca cel .mai bun atlet. Aparţine de salu­ 1 % dînsul spunînd: Rossini a rămas flămînd. La desert,
Calul pur sînge galop Huaso, y% Construcţia unui etaj se ata­ amfitrionul i-a spus celebrului său
la vîrsia de 16 ani, a stabilit, britate (pl.) — h — Ofer un dolar, mister Shaw, ca oaspete:
în 1947, recordul mondial la Cap neterminat 1 2 % să aflu la ce vă gîndiţi acum.
2,47 m, fiind încălecat de cpt, — Sper că c să-mi faceţi onoarea
chilian Laraguibell. 5. Sunetul puştii... 3 \ — Vai, gîndurile mele nu fac nici să mai luaţi masa ia mine cît de
w™?.!í două parale. curînd.
şfe — Duce — Grup %
Viteza maximă, . în alura de — Şi totuşi la ce gîndiţi ? insistă — Cu plăcere — răspunse Rossini.
trap, a fost stabUită, în 1938, de cîntăreţi; 6. 4 editorul. Dacă se poate chiar Imediat.
de juganul Greyhound, în vîrs-
tă de 6 ani, care a parcurs Geam mat — No-: 5 % Epigrame COLTUL ODEI
mila (1.608 ml în 1*55" şi ‘A, in %
adică kilometrul în l ’H ” şi tă muzicală — 6 Unele produse ale secţiei de ciz­
7/10. deci cu o medie orară de «¦y- mărie a cooperativei „16 Februarie“
50.230 km. Vestitori ai primă­ n din Haţeg, fiind de calitate necores­
t punzătoare, au fost returate de bene­ Ştiinţa şi prostia
In lungime, calul anglo-arab ficiari. „
Amado-mio, încălecat de cpt. verii (pl.) j 7. 6 \ ;, J Un filfizon de la curtea farului,
Lopez del Hiero, a sărit 8,30 Ştiam că doar la C.F.R. văzîndu-1 odată pe marele om de şti­
m, stabilind, în 1951, un nou Burghiu de filetat 9 tj w E folosit acest sistem / inţă Lomonosov, cu haina ruptă în
record mondial la această pro­ w%i Dar, ia te uită, măi băiete. coate i-ă spus ironic:
bă. — Coc a doua oa- M % Ei îl folosesc la... ghete!
, k j n,
Viteza la buestru este supe­ % Unuia care te amînă mereu de pe
rioară celei stabilite în alură . ră : 8. Prinde-o în o zi pe alta.
de trap. In 1938, armăsarul
murg de 4 ani, Billy-Direct, a cui (ard.) — Go- „Vino miine, vino mîine”, — Ştiinţa' îşi scoate capul pe
parcurs mila în 1’55”, adică un E refrenul dumnealui.
km în l ’H ” şi 5/10, deci cu trobăieşte; 9. Bău- r ÍK La salar, cînd se prezintă acolo... >
medie orară de 50,350 km. tufă alcoolică răco­ % Acest refren lu să i-l spui.
ritoare — Spune! % — Ba nici decum, stimabile, — 1-ă
. Martin Silvestru, croitor la coope­ răspuns Lomonosov. Pe acolo îşi vîră
d <\ • rativa „16 Februarie“ Haţeg frecven­ nasul prostia 1
tează cam des în timpul orelor de
Recordul vitezei la cal, sta­ — Romînia, Al­ lucru „cofetăria“, dar se întoarce
bilit în 1764 de armăsarul E- afumat...
clipsa la 56” pc kilometru, a bania, Franţa, etc. Puterea deprinderii
fost doborît, în 1921, de calul (sing.) : 10. Insulă (franceză) — ... Stă Martin cam supărai
Dhegoaler-, care a parcurs km L.eonida, al lui Caragiale —¦ Avantaj: ge înapoi — Altitudine faţă de nive­ Că azi nimica n-a „luai” Un oarecare, se întorcea de fa
în 54”, deci cu media orară de 1!. Articol (în 1. fr.) — In cîntecul lul mării (pl.) — Casă de ajutor re­ Oare chiar aşa să f ie : înmormântarea soţiei sale, care în
66.666 km. popular „S-a rupt în drum“1 — Lu- ciproc ; 6. Capi, cu picioarele în s u s ! N-a fost la „cofetărie“ ? ylaţâ fusese cicăiitoare nevoie mare.
orez pămîntul; 12. C! —Cu ea strîn- — Notă muzicală — Caută (ard.) ; 7. Deodată 6 ţiglă se desprinse de pe
gem cureaua (pl.) — Posed; 13. Sol­ Fără păr cărunt — Să-i vînd pe El... N. SBUCHEA im acoperiş şi îi căzu în cap.
dat înarmat cu carabină; 14. Notă (vers) ; 8. Asemenea, astfel (adj.) —
muzicală — Persoană care se distinge Sat în Ardeal; 9. Fiară sălbatică, di­ —: Drace, murmură acesta, uitîn-
prin capacitate şi pricepre. hanie (în basme) — Radu Costin — du-se în sus. ¦Aşa de repede a ajuns
Poet contemporan rom în; 10. Bile nevastă-mea în cer...
VERTICAL neîncepute — Cu el măsurăm timpul
— Prieten francez; 11. Notă muzi­ 1) Rochie din material lavabil. Decolteu măre, pătrat, decorai îl O propunere cuminte
1. Termen de comparaţie — Prepo­ cală — Plantă erbacee ce creşte pe formează cele două clape de sub care porneşte o cută dublă, necălcată.
ziţie ; 2. Se pot acoperi; 3. R ece! — Un milionar spunea unui amic al
Acoperitoare (pl.) — Constantin Ola- maidan — Elena şi Eugen ; 12. Pro­ 2) Rochie cu decolteu dreptunghiular, atît în faţă, cît şi în spate. să u : — Da dragul meu, banii nu
ru ; 4. Acut, dar .nu de tot I — Drum Pieptul se prelungeşte şi formează în spate un cordon lat, încheiat prin- sînt decît o iluzie.
pe care se poate umbla numai cu pi­ nume — Urcată în pom ! — Soare ! ir-un şnur.
ciorul — Ac cu yîrful în j o s ; 5. Mer- Amicul îi răspunse cu candoare:
13. Desen satiric; 14. 100 m.p. I — 3) Se poartă din nou rochiile în dungi, însă în lupgi;. şi foarte — N-ai vrea în acest caz, să-ţi îm­
largi. părţi iluziile cu mine ?
Notă muzicală.