Page 104 - 1957-06
P. 104
¦ T ^ 11M U t S O C I A L I S M U L U I Ni 792
" i 6“ '
In cocioabele SpanieiR. D- Vietnam
? protestat împotriva
hotărîriî S. U. A, de a
introduce armament In articolele consacrate si- te cocioabe deoarece le, du pă
atomic în Coreea de sud tu aţiei econom ice a ţării, zia- cum recunoaşte făţi ziarul
rele sp a n io le se ocupă in m o d „A riba" sin t „n ep lă a te pen-
HANOI 29 (Agerpres). Un invariabil de trei problem e tru ochii turistului",
purtător de cuvînt al Minjsteru- principale, care nici pin ă in
In urm ă cu ă ţiv a ani, gu -
Iui Afacerilor Externe al R. D. p rşzen t nu şi-au g ă sit rezolva- vernul fran eh ist a înercat să
Vietnam a protestat împotriva r e a : alim en taţia, tran sportu - rezolve intr-un fel oarecare
hotărîriî unilaterale a S.U.A. de
Usía tic răspunsa a sabota armistiţiul din Coreea rile şi locuinţele. p ro b lem a locu in ţelo r în car-
prin introducerea de armament
Industria carboniferă S ta tistica oficiată nu poate tierele cocioabelor ai fost tri-
a Ungariei a îndeplinit
ascunde g ra va criză de locu- m işi so ld a ţi care au d a t fqc
inţe. S u te d e m ii d e o a m en i b o rd eielo r, a ru n cin d peIncuî-
înainte de termen planul atomic în Coreea de sud. In de ai m u n cii locu iesc in cocioa- torii lor in stra d ă ,
lanotaguvernuluiR.F.SemaistedinZZmai1957 pe semestru! I a. c. claraţie se spune că această lio- be, pe care ei le num esc ca- P oate oare un o m it m uncii
BU D APESTA 29 (A gerpres). tărîre a S.U.A. dovedeşte din
nou că această ţară încearcă să se. G u vern u l d icta to ru lu i Fran- să -şi co n stru ia scă o casă c)L,
dezlănţuie din nou războiul din
Coreea şi să ameninţe pacea în co a fă cu t în re p e ta te rîn d u ri d e m o d e s tă ? P e n tru a -şi co.aP
Asia şi în restul lumii.
D upă cum anunţă M inisterul f ă g ă d u ie li că v a r e z o lv a p ro - s tr u i o lo c u in ţă , e l a. a v e a n e-
In du striei g rele, la 27 iunie in In declaraţie se adaugă că
MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS anunţă : să se erijeze în arbitru deasupra puterilor care du stria carboniferă a U ngariei poporul şi guvernul R. D. Viet blem a locuinţelor. Au fost în- voie de o su m ă de 4 0 .J 0 0 -
Aici a fost dată publicităţii nota de răspuns a poartă tratative în problema dezarmării. a îndeplin it înainte de term en nam sprijină pe de-a-ntregui de
guvernului Uniunii Sovietice la nota guvernului plan u l pe prim a ju m ătate a a- claraţia făcută la 21 iunie de to cm ite to t felu l de pro iecte, 50.000 d e p eso s. F aă nici un
Republicii Federale Germane din 22 mai 1957. In nota sa guvernul sovietic constată cu re nului. P ină la sfîrşitu l a cestei preşedintele cabinetului de mi
gret că guvernul R. F. Germane nu socoteşte perioade, m inerii ţârii vor da niştri al R. P. D. Coreene, Kim în so ţite d e zg o m o to a se cam - sp rijin din p a rtea shtului, nici
Răspunsul guvernului sovietic a fost remis la posibil să sprijine propunerea ca cele trei pu 'in p lu s 190 m ii to n e c ă rb u n e . Ir Sen, privind reglementarea
27 iunie de către Gromîko, ministrul Afacerilor teri oare dispun în prezent de arma atomică — problemei coreene. pan ii propagan distice. Totuşi, cel m ai calificat m u rito r sau I
Externe, lui Haas, ambasadorul R. F. Germane U.R.S.S., S.U.A. şi Anglia — să ajungă la un In ajunul deschiderii confe
la Moscova. acord pentru a nu depozita această armă pe rinţei pe întreaga ţară a P arti situaţia a răm as aceeaşi. funcţionar nu poavavea o |
teritoriul Germaniei. După cum se subliniază în dului M uncitoresc S o cia list Un
In această notă, guvernul sovietic, luînd act gar, m inerii au obţinut m ari In a n ii cje d u p ă ră z b o i au a s e m e n e a su m ă . ^
de faptul că guvernul R. F. Germane şi-a asu notă, guvernul sovietic este de părere că tradu
mat obligaţia de a nu produce arma atomică, cerea în viaţă a acestei propuneri ar micşora su ccese in p ro d u cţie — la 26 fo st construiţi, num ai 200.000 P o triv it con clu ziibr exper-
subliniază totodată că această declaraţie ar tre considerabil primejdia izbucnirii unui nou răz
bui salutată numai dacă guvernul federal nu boi atomic nu numai în Germania, ci şi pe în iunie ei au ex tra s 79.069 tone m .p. de locu in ţe, ceea ce re- (Hor, p en tru a p n in iim p in a
ar căuta să-şi -procure din afară arma atomică tregul continent european. cărbune.
pentru forţele sale armate. p rezin tă de patru ori m ai pu- a g ravarea continui a crizei
In notă se menţionează că declaraţia guver
ţin decît s-a prevăzu t. d e lo cu in ţe a r fi n e e s a r ca in
C on stru cţii şu brede din ta- fiecare an să se cinstruiască
blă, lipite una de alta, cocioa- cel pu ţin 80.000 lou in ţe. Po-
be din seîn d u ri oeriii unse cu tr iv it d a telo r O .N I., S p a n ia
lu t form ează o uriaşă cen ocupă u ltim u l loc dn E uropa
tu ră d e b o rd eie care în co n jo a în ce p r iv e ş te sp o rii a n u a l d e
In notă se constată că guvernul R. F. Ger nului R. F. Germane, potrivit căreia depozitarea ră M adridul. Aici, nu există su prafaţă locuibilă.
mane nu intenţionează să renunţe la planurile armei atomice a puterilor occidentale în R. F. Apelul F. D. I. F. nici conducte de apă, nici ca P resa progresişti spaniolă
de înzestrare a armatei vest-germane cu arma Germană este prevăzută de planurile militare n a liza re . scrie că nu întim pU ior in fie
atomică. Declaraţiile evazive ale guvernului generale ale N.A.T.O. nu poate fi considerată care an nu se hdeptineşte
D upă cum relatează presa
R. F. Germane, se spune în nota sovietică, au decît ca o nouă confirmare a faptului că par sp a n io lă , a p ro x im a tiv 100.000 p la n u l con stru cţiilo: d e locu in
doar ca scop să liniştească pe alegătorii vest- de oam eni locu iesc in bordeie, ţe ; se ştie că 60 a su tă din
cu privire la convocarea celui deticiparea Republicii Federale. Germane la
germani. Ulterior R. F. Germană se poate găsi care s in t un fel d e p e şte ri să' b u g e tu l d e s ta t se ch eltu ieşte
în faţa' faptului împlinit al înarmării atomice. N.A.T.O. contravine intereselor vitale ale po aî IV-lea Congres al Federaţiei p a te în m unţi. O am enii care Pen tra d ezvo lta rea a rm a tei şi
porului german.
In nota guvernului sovietic se respinge afir pentru dezvoltarea industriei
maţia guvernului R. F. Germane, potrivit că Transformarea Germaniei occidentale într-o HELSINKI 29 (Agerpres). — Consiliului F.D.I.F., care au so locuiesc aici, sin t porecliţi de război. D e anca, forţele
reia problemele legate de înzestrarea Bundes bază strategică atomică a N.A.T.O. şi înzestra După cum s-a mai anuntat, Con sit din toate continentele, ex „ tro g lo d iţii" . patriotice ale ţă rii cer g u ver
wehrului cu arma atomică şi repartizarea pe rea Eundeswehirului cu armia nucleară, se arată siliul Federaţiei Democrate In primă îngrijorarea sutelor de nului să reducă cheltuielile
teritoriul R. F. Germane de depozite şi baze a- în nota sovietică, vor sili U.R.S.S. şi ţările prie ternaţionale a Femeilor a adop milioane de femei faţă de pri U riaşe gră m ezi de gunoi m ilitare, să ia m ăsuri pentru
tomice iale altor puteri nu ar privi în genere tene tale acesteia să ia contra măsuri în vederea tat un apel în legătură cu con mejdia pe care o reprezintă ar constituie adevărate focare de îm bunătăţirea sitia ţiei m ate
asigurării securităţii lor comune. vocarea Congresului Federaţiei mele atomice şi termonucleare. to t felul d e boli infecţioase. riale a oam enilor m uncii
Uniunea Sovietică. ' Democrate Internaţionale a Fe Femeile cer să se ia urgent ma
Uniunea Sovietică, se subliniază în notă, dis meilor şi o scrisoare adresată A şa se explică frecventele e-
In nota guvernului sovietic se arată că gu pune de o putere suficientă pentru a pune în surile necesare pentru încetarea
vernul federal are o atitudine negativă faţă de frîu pe agresor, indiferent de unde ar porni ac imediată a experienţelor. Ele pid em ii din cartierele m unci
propunerile existente în domeniul dezarmării şi
to reşti ale M adridului. Totuşi, (A gerpres)
în n ic i u n 'g h id a l o r a ş u lu i nu (Rupă un material de I. BOLENKO,
tul de agresiune. Guvernul sovietic este ferm subcomitetului comisiei O.N.U. sprijină propunerea prezentată s e v o r g ă s i d a te d e s p r e a c e s - apărut în „Stroitelnâa Gazeta")
care afectează direct Germania (crearea în Eu convins că trebuie luate din timp măsuri îm subcomitetului Comisiei O.N.U.
potriva primejdiei de izbucnire a unui război
ropa a unei zone de limitare şi inspectare a atomic. pentru dezarmare. pentru dezarmare cu privire la in Anglia: 750.000 accidente
armamentelor, reducerea efectivelor şi retrage In apel se spune că în. primă imediata suspendare vremelnică de muncă anual
rea trupelor străine de pe teritoriul Germaniei). In nota guvernului sovietic se spune : în a tuturor experienţelor cu arma
vara anului 1958 Federaţia De
Se desprinde oonaluzia, se spune în notă, că
zestrarea Bundeswehrului cu .arma atomică şi mocrată Internaţională a Fe nucleară.
guvernul federal urmăreşte fie acceptarea condi transformarea Germaniei occidentale într-o bază meilor va convoca ce! de-al IV- Milioane de femei- urmăresc LONDRA 29 (Agerpres). — toarele date extrsse din broşu
ţiii!or dictate de blocul Nord Atlantic şi care nu
strategică în vederea unui război atomic în Eu lea Congres. Acest Congres va lucrările subcomitetului sperînd Ziarul „Tribune” reproduce sub ra „Oameni la locul de mun
ţintesc spre dezarmarea adevărată, fie legali ropa iar da o lovitură iremediabilă cauzei reuni- oglindi contribuţia fot mai ma că ele se vor încheia cu succes. titlul „Statistica morţii” urma- că”, publicată de alianţa medi
zarea înzestrării Bundeswehrului cu arma ato
mică. De fapt, guvernul R .F. Germane încearcă ficării naţionale a poporului german“. re a femeilor la viata economi cala socialistă.
că, politică şi culturală a fiecă Scăderea influenţei partidului Ştiaţi că în fîţeare an se în-
reî ţări, exprimînrl totodată nă conservator în rîndui maselor tîmplă în Anglia circa 750.000
accidente de muncă; Că în fie
Ura articol ai secretarului general al P„C. din India zuinţa lor de a obţine o viaţă
despre acţiunile provocatoare îm potriva U ngariei mai bună, dorinţa lor de a ac care an mor peste 2000 de oa
ţiona pentru apărarea indepen LONDRA 29 (A gerpres). — partidului conservator. Totuşi, ‘
rezu ltatele votului dovedesc o meni de pe urna accidentelor
A u fo st pu blicate rezu ltatele a-
leg e r Hor p a r la m e n ta r e s u p li im p o r ta n tă s c ă d e r e a in flu e n ţe i de muncă; Că numărul acciden
D E L I I I 2 9 ( A g e r p r e s ) . -— pîn ă în T aivan şi Japonia şi p reg ă tite m in u ţios dinainte. denţei şi menţinerea păcii.
cînd em bargoul am erican im pus D a c ă c o n tra re v o lu ţia , ar fi telor de muncă eite ae 3 ori mai
CH IN A N O U A a n u n ţă : Intr-un asu pra com erţu lu i cu R. P. Chi Consiliul F. D. I. F. cheamă m e n ta r e c a re a u a v u t loc. la 2 7 p a rtid u lu i con servator. D acă la mare decît numărul accidentelor
a rtico l p u b lica t în u ltim u l nu neză se prăbuşeşte. r e u ş it în U n g a ria , a r fi. f o s t im toate femeile să partidpe la pre iunie în circu m scripţia electora alegerile¦ parlam en tare din a- de circulaţie ?
m ă r a l re v iste i „ N ew A g e ", s e p o sib il s ă se p u n ă capăt, a g re gătirile în vederea Congresului lă D orsetul de nord (A n glia de ceastă circum scripţie conserva
cretarul gen eral al P artidului Ghos num eşte acest raport siu n ii din Egipt.. A stfel. E g ip care, după cum se arată în apel s u d -v e s t), în urm a m o rţii d ep u torii au în tru n it 52 la su tă din A.proane jumătate din aer î-
C om u n ist din India, A d jo y un. d o c u m e n t m in c in o s , p iin d e tu l şi U ngaria sin t verigile a- „va-fi o demonstraţie vie a vo tatului acestei circum scripţii. voturi, la alegerile su plim en tare denfe survin în fabrici care ru
Ghos, scrie că recentul raport „falsificări d e fapte". celuiaşi lan ţ şi U niunea S o vie inţei femeilor unite într-un sin ei au în tru n it doar 45 ia su tă intră în prevederile lui „Fac-
a l com itetu lu i O .N .U . pentru tică a fost aceea care a adus gur elan — de a menţine pacea A fost ales un candidat al din voturi. tories act" (legea cu privire la
exam inarea aşa-num itei proble M ajoritatea aşa-zişilor m ar o contribuţie la cauza păcii. şi de a apăra drepturile lor şi fabrici). !ar pentru a controla
m e ungare nu poate servi d e ă t to r i au f o s t a n o n im i ca re »şi-au „ A cţiu n ea so v ie tic ă în U n g a ria drepturile copiilor lor“. Va obiine uşor Franfa un ajutor întreprinderile care intră în a-
drept instrum ent pentru prom o p ă ră sit ţara şi trăiesc acum din ca şi avertism en tu l so vietic dat ceste prevederi, în număr de
varea ţelurilor războiului rece. ceea ce le îm parte trezoreria agresorilor îm potriva E giptului In scrisoarea adresată sub financiar american ? 250.000, sînt repartizaţi dos)" 300
S.U .A . din su m ele uriaşe aloca constituie o parte a aceleiaşi comitetului comisiei O.N.U. pen inspectori. Sarcina lor este im
Ghos scrie că im perialiştii te de congresul S.U .A . pentru tru dezarmare se spune printre PARIS 29 (Agerpres). Sub nui ajutor american Franţei în posibil de realizat.
au ales a cest m om ent pentru a desfăşurarea unei activităţi politici de pace" — scrie Ghos altele: titlul „Franfa va avea mari di cadrul actualului buget al S.U.A
publica raportul, cînd ţările din su b versive în ţă rile socialiste. ficultăţi în obţinerea unui aju sînt slabe“. Ştiaţi că în 1951 s-au pierdut
Europa răsăriteană construiesc în încheiere. Participantele la sesiunea tor financiar din Statele Unite“, 26 milioane zile-inuncă din cau
socialism ul, cînd im perialiştii Ghos scrie că chiar o lec De asemenea se consideră că
tură sum ară a ziarelor occi
trebuie să facă faţă presiunii ziarul „Le Monde“ publică o posibilităţile acordării unui a- za bronşitei ? Aceasta este efec
dentale din perioada contrare
populare crescînde pentru in corespondentă din Washington jutor prin intermediu! organis
terzicerea experienţelor nuclea voluţiei este suficientă spre a In iordania continuă persecuţiile în care. se spune printre altele: tul prafului din fabrici. Cazu
re, ă n d sen tim en tele antiam e- con vin ge că even im en tele din şi arestările melor internaţionale în cadrul rile de deces pricinuite de bron
ricane se m anifestă cu forţa U ngaria au fo st pu se la cate şi oersoanele oficiale americane cărora S.U.A. exercită o influ şită se ridică la 36.900, adică
privesc cu oarecare îngrijorare entă preponderentă „sînt limita
la 4-5 ori mai multe victime
nt BEIRUT 29 (Agerpres). — Potrivit lui iordanian sînt anchetaţi, precum şi apropierea momentului cînd te, şi negocierile se orezintă în dedt produce tuberculoza.
relatărilor presei libaneze, în Iorda un mare număr de lideri politici, oa Franţa va face apel ia „amicii şi condiţii relativ dificile“.
Ziarul „Asahi S t a t a “ a ceru! guvernului japonez nia continuă persecuţiile şi arestările meni de ştiinţă, literaţi şi foşti mi aliaţii săi“ pentru a o ajuta MAGAZIN
să publice lista de mărfuri patrioţilor acuzaţi de autorităţi de
„participare la complot împotriva re niştri. să-şi restabilească situaţia fi LUNI 1 IULIE SI MARTI 2 IULIE 1957
pentru cere mai sHÎsîă restricţii de export gimului actual".
Presa relatează de asemenea că în nanciară.
Ziarul „As Sark" arată că în legă
tură cu „evenimentele din Iordania“ Iordania a fost convocată o comisie In cercurile oficiale din Was
două treimi din deputaţii parlamentu
va judeca o. hington se consideră, după cum
specia'ă care pe patrioţii SPECTACO LE CINEM ATOGRAFICE
Ziarul adaugă că într-o peri iordanieni. i relatează „Le Monde“, că „po
PEKIN 29 (Agerpres). CHI oadă în care ţările din Europa 1 sibilităţile pentru acordarea u- DEVA: Maeştrii baletului Gruzin; SEBEŞ: Oameni fără importantă; SN
NA NOUĂ anunţă : După cum occidentală asaltează piaţa chi cinema „Grădina de vară”: Stan şi MERIA: Cronica amanţilor săraci;
se ianunţă din Tokio, ziarul „A- neză guvernul japonez nu tre X><XX>0(XX)00<><X><Xj4xXXXK><000<x5bo<X><XX><>0<XK>C<><?(X>C>0<>0<>C>00<XX><X50<X^<K><><>C><><X><>C><>0<>00 Bran studenţi la Oxford; ALBA-1U- TFIUŞ: Mai presus de dragoste;
buie să rămînă în urmă. L1A: Parada lui Charlott; APOLDU ZLATNA: S-a tntîmplat pe stradă;
sahi Shimbun“ a cerut într-un PANI CA LA NEW Y O R K “
articol de fond guvernului japo . „Acum este momentul, scrie DE SUS: Îndrăgostiţii; BARU MA HUNEDOARA: cinema „Blumlng” »
nez să publice de îndată lista ziarul, ca guvernul să se hotă n Casa mult visată; PETROŞANII
de mărfuri pentru care mai e- RE: In zori de zi; BRAD: Evadaţii;
xistă încă restricţii de export rască să ducă o politică co La New Yrok domneşte pani forţată a animalelor pentru a externi ai S.U.A., dar uneltirile HAŢEG: Bigamul; II.IA: Do! căpi Coasta lui Adam; ORAŞTIE: Tata,
către R. P. Chineză. mercială independentă“. că. O explozie a unei bombe a- asigura astfel omenirii carnea lor sînt zădărnicite de Mister tani ; LONEA : Cînd Mloresc lalelele ! mama, nevasta şi eu.
tomice la Polul Nord a topit necesară alimentării lor. Ei a- Superman, originar din pianela
„Este de neconceput, sciie Asociaţia japoneză pentru gheţurile veşnice şi a desgheţat !eg pentru experienţele lor o Martie.., SELECŢIU N I DIN PRO G RAM U L DE RAD IO
ziarul ca guvernul japonez să promovarea comerţului interna un gigantic monstru din epoca tarantulă, căreia îi inoculează
decidă să ridice parţial embar ţional şi-ia exprimat recent ace un ser din izotopi de uraniu. Dînd dovadă de o oarecare Luni: Programul I — 5,10 Jocuri vînturilor; 10,00 Muzică uşoară; 11.30
goul şi în .acelaşi timp să ţină antedeluviană. El reînvie şi Păianjenul capătă proporţiile u- inventivitate în găsirea de sti populare romîneşti; 6,15 Melodii Din muzica popoarelor; 14,45 Cîn
secretă lista mărfurilor care nu laşi punct- de vedere ca şi zia porneşte înnot. Curenţii ocea nui cîine şi — o ! ce grozăvie! mulent) de panică, autorii aces populare romîneşti; 6,45 Muzică pen
se exportă în R. P. Chineză“. nici îl poartă direct spre New- —el scapă din laborator. Ajunsă tei serii de filme „utopice” nu tru fanfară; 7,40 Muzică uşoară; 3,10 tece de compozitori romîni; 15,05 Mic
rul „Asahi Shimbun“. York. înghiţind zeci de vapoa in libertate, insecta continuă să şi-au bătut prea mult capu! cu Din cîntecele şi dansurile popoarelor; concert de muzică populară romlnea-
re, pe care le-a întîlnit în drum, crească piuă la dimensiunile li celelalte amănunte. Eroii sînt 9.30 Vreau să ştiu; 10,35 Muzică u- scă; 15,45 Muzică uşoară ds Sile Dî-
Coriflensiifa SrsfernafsoMla ira problemele nei case cu 10 etaje. Ea înghi şoară; 11,03 Muzică populară şi pre nicu; 16,30 Curiozităţi filologice de
igierseä copiilor şi linerefului iar apoi ca aperitiv farul, na te tot ce întîlneşte în cale — oa stereotipi: acelaşi profesor bă- lucrări de folclor ale compozitorilor Grigore Băjenaru; 17,30 Un tăciune
mila se grăbeşte la ospăţul pe meni si animale, ajungînd pînă trîn, venit parcă de pe altă lu noştri; 13,05 Cîntă Alexandru Grozu- şi-un cărbune „Lebedele sălbatice“
BERLIN 29 (Agerpres). — La Ber au declarat în unanimitate că inten care îl va lua în oraşul zgîrie- şi la fost'i ei binefăcători. Pe me, aceeaşi asistenţă — o tî- ţă; 14,00 Muzică uşoară romînească; ’ de Andersen; 18,00 Medalion muzi
lin a avut loc conferinţa internaţio ţionează să lupte cu consecvenţă îm norilor. Instinctul î! duce direct unde a trecut ea. rămîn munţi nără cu forme atrăgătoare, ace 15,05 Muzică corală romînească; 16,30 cal; 18,50 Jocuri populare romîneşti,
nală în problemele igienei copiilor şi potriva experienţelor şi folosirii ar în Wall-Street. Zgîrie-norii se de schelete. Dar iată, în sfîrşit, laşi salvator — uii făt-frumos Sfaturi gospodăreşti; 18,30 Muzică u- 19,10 Muzică uşoară romînească:
tineretului, ia care au luat parte cu mei atomice, pentru viitorul fericit al salvarea: avioanele cu reacţie puternic. Iar ideea care a stat şoară de compozitori romtni; 19.45— 19,55 Noapte bună copii: „Farul” po
noscuţi oameni de ştiinţă — medici copiilor din toate ţările. Participanţii prăbuşesc, asemenea unor case lansează pe spinarea tarantulei Ia baza acestor filme se repetă 20.30 Muzică populară rom înească; vestire de Marin Traian ; 20,10' Mun-
din Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, la conferinţă au adoptat o rezoluţie din cărţi de joc. Panică ! Totul cîteva bombe cu napalm. ca un leit motiv : cineva ame 20.30 Muzică uşoară; 21,28 Melodii
Anglia, Grecia, R. D. Germană, Po în care îşi exprimă neliniştea în legă piere. Dar iată că în acţiune ninţă populaţia lipsită de apă populare romîneşti din diferite re zică populară interpretată de lieana
lonia şi o serie de alte ţări. Cei care tură cu experienţele cu bombele ato întră detaşamente de militari, „Taina doctorului Morgan" şi rare a S.U.A -şi ea poate fi sal giuni ale ţării; 22,30 Muzică de dans. Constantinescu; 20,45 Muzică de dans;
au luat cuvîntul în cadrul conferinţei mice şi cu hidrogen. bine instruiţi. Ei lovesc în acest „Forţele deslănţuite” sint alte vată numai cu ajuorul „celor Programul II: 14.03 Vechi melodii 21,30 Părinţi şi copii. Programul II:
monstru paleontologic cu arme două sperietori cinematografice. mai moderne arme”. populare romîneşti; 14,30 Emisiune li
Foştii SS-işii sint folosiţi pentru a tortura le cele mai moderne. Sumbra De astă dată monştrii sînt înlo terară; 16.20 Melodii de muzică uşoa 14.03 Muzică uşoară; 15,15 Muzică
patrioţi algerieni fosilă îşi dă sufletul în urma cuiţi de spioni, care au sustras Substratul propagandistic al ră; 17.30 Program de melodii popu uşoară; 17,45 Cîntă Nicolae NiţeŞcu;
unei leucemii. un secret miHfor de la nişte sa lare; 18,05 Din viaţa de concert a 18,05 Muzică populara de pe întreg
BONN 29 1(Agerpres). — Potrivit genţia, a fost relevat într-o scrisoare vanţi din S.U.A. De pe o insulă acestor filme, desigur, nu mai cuprinsul patriei; 18,55 Sfatul medi
unei ştiri transmise de agenţia ADN adresată fostului premier francez Guy Aşa se termină filmul „uto din Pacific, aceşti răufăcători necesită comentarii. Sperietori capitalei; i8,55 Sfatul medicului „Tri- cului: „Orele de masă ale copilului
foştii membri ai formaţiilor SS din Molletr Conţinutul scrisorii a devenit pic" american „Panică ia New- îndreaptă razele ucigătoare... le cinematografice au menirea chinoza”; 19,00 Concert ds estradă; mic”; 19,00 In întîmpinarca Festi
Germania hitleristă sînt folosiţi as cunoscut la Bonn. Scrisoarea dove York”. Dar prin aceasta nu se fireşte, asupra N ew Yorkuluî. vădită de a completa pe cale 2!,05 Teatru la microfon: „Familia valului; 19,55 Lectură dramatizată
tăzi de autorităţile colonialiste fran deşte că primul regiment de trupe termină tensiunea nervoasă, ia Din nou panică, şi din nou a- nsihologică gogoşii? gazetăreşti anticarului”: comedie de Carlo Gol „Ana Nucului” de Remus I.uca;
ceze în Algeria pentru a tortura pa aeropurtate franceze din Algeria, ca care au fost sunuşi spectatorii, desp/e o oarecare ..primejdie" doni; 22,32 Muzică populară romî 20.03 Muzică de estradă; 22,05 Doine
trioţi algerieni care luptă pentru eli re este- folosit pentru efectuarea ac uluiţi de cele văzute. Li se ser pare salvatorul, înarmat cu o care ar ameninţa S.U.A. din nească; şi jocuri populare romîneşti; 22,30 Me
berarea poporului algerian de sub ju ţiunilor dc tortură, este compus prin veşte imediat o altă sperietoa lodii de muzică uşoară.
gul colonial. Acest fapt, relatează a- tre alţii şi din foştii SS-işti. re cinematografică de acelaşi armă ultramodernă. In cea de oarfea ţărilor socialiste. De ntt Marţi: Programul I: 5,10 Muzici
tip — „Tarantula“. fel, aceste învechifp minciuni uşoară; 6,15 Cîntece şi jocuri popu BULETINE DE ŞTIRI:
a patra „utopie" acţionează clin gogonate se pot perfect com lare romîneşti; 6,45 Muzică uşoară; 5,00: 6.00: 7,00 11.00: 13,00: 15.00:
...Oamenii de ştiinţă caută un oara cu fosila dez<rheU»tă din 7,15 Atenţie la start copii; 9,30 Roza 17,00: 19,00; 22.00: 23,52: (programul
mijloc de a provoca creşterea nou perfizii duşmani interni şi filmul „Panică !a New York”. I): 14,00: 16,00: 18.00: 20,00: 21,00:
23,00 (programul II).
'(Agerpres)
Redacţia şi administraţia ziarului s.tr. 6 Mariie nr. 9, Tetejm: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai« — DEVA