Page 11 - 1957-06

Nr. 769 M VM U L SOCIALISMULUI rag. 6

r,M .............!

PREOCUPARE De-ar veni terenul la birou Pe urmele materialelor publicate în „Drumul socialismului“
sau... visul unui zooiehntcian
faţă de lnvâţăintntul politic U.T.M. „Fapte din care trebuie să se tragă

w Uneori cînd nu sînt prinşi în rit­ nicianulai eraţi 'predate toate la ,,'ex- 1 ?6

Pentru educarea tineretului activităţii cercurilor de învăţă­ mul muncii creatoare, oamenii vi­ tragras". Cîte realizări nu aa fost

din Deva în spiritul. învăţăturii mînt politic. sează. Visează treji... Aşa, ca omul obţinute... In vis bineînţeles. In ziarul „Drumul socialis­ „oaspetele" Haţegului de mul­
mului" nr. 766 din 31 mai a.c., te orî. Insă desele sale depla­
marxist-Ieniniste. Comitetul o- La grădina C.S.H., secţia hor­ cînd n-are ce face. Pentru oamenii Mai mare i-a fost bucuria (în s-a publicat articolul intitulat: CUVINTUL UNUI CITITOR sări la Haţeg n-au fost menite
„Fapte din care trebuie să se să schimbe cîtuşi de puţin si­
răşenesc U.T.M a luat măsuri ticolă, spre exemplu, propagan­ cpnştienţi lucrul acesta se. întimplă vis) cînd a văzut cirezile de vite tragă învăţăminte" (însemnări puţin şi de lipsurile celor care tuaţia creată aici. De ce ? Fiind­
pe marginea conferinţei raiona­ aveau sarcina să controleze şi că pe „teren" tov. irimie une­
pientru desfăşurarea în bune con- distul Mihai Coziian a cău­ rar. Şi totuşi mai sînt unii care ui- din sate. Vedea cum pe dealuri păş­ le a U.R.C.C. Haţeg). Este un să îndrume activitatea acestei ori munceşte superficial. Şi, fi­
articol folositor, întrucît ci uniuni. Mă refer la conducerea reşte, asemenea „muncă" nu
diţiuni a activităţii formelor de tat să asigure o cît mai sează chiar în. timpul programului teau vite de rasă Pintgau, pe lun­ scoate în evidenţa unele lipsuri uniunii regionale şi în mod deo­ are ni.ciodată şi nici nu poate
dintr-un sector important de sebit la tov. Irimie Ştefan, pre­ avea rezultate bune.
învăţămînt politic U.T.M. din bună pregătire a lecţiilor de. tu.cru, aşa cum i se iniimplă. des­ cile bogate, ale_ Mureşului, alene îşi activitate. Asemenea articole şedintele uniunii. Sînt sigur că
sînt binevenite. dacă uniunea raională ar fi fost Trimit, aceasta scrisoare redac­
întreprinderile şi instituţiile ora­ prezentate, şi să ajute tul de des, tovarăşului Straie, zoo- duceau viaţa, grase şi frumoase, îndrumată mai temeinic multe ţiei, rugind-o s-o publice consi-
L-am citit cu mult interes, cu din lipsurile care au existat derînd că e bine să se p r e c i ­
şului. pe cursanţi la studierea pro­ tehnicianul de la. Sfatul popular ra­ vitele din rasa Siemenţhal. Oile ţi- atît mai mult cu cîi cunoşteam aici ar fi putut fi evitate. zve-ze¦• cj ăk- d•in•• artic'o*-»lual a;p( ăruJ’t în
în bună măsură activitatea „Drumul socialismului" nr. 7.66
In ultima vreme, activul bu­ fundă a problemelor. însuşirea ional Ilia, care visează noaptea — găi şi ţurcane îşi chemau cu glas U.R.C.C. Haţeg şi ştiam că în Insă acest lucru nu s-a în- din 31 mai a.c., intitulat „Fap­
munca acesteia, mai ales în cea tîmplat deşi pe tov, Irimie îl te din care trebuie să se tragă
getar şi extrabugetar al Comi­ problemelor prezentate la cursu­ lucru normal — dar visează şi ziua. blînd mieii, care, bine îngrijii, nu-şi a conducerii, sale, îşi găsiseră ştiam prieten cu ţoy. Tirea. Cert învăţăminte", conducerea uniu­
ioc o serie de lipsuri grave. este că tov. Irimie nu l-a aju­ nii regionale este aceea care ur­
tetului orăşenesc U.T.M Deva ri a contribuit la educarea, în- Iaiă-l tntr-una din multele zile de mai găseau locul de joacă. Ce pa­ Cred însă, că articolul ar fi. fost tat nici în calitate de prieten, mează să tragă în primul rînd
şi mai folositor dacă, în afara nici în cea de tovarăş şi nici învăţăminte. Şi aceasta e bine
s-a ocupat de pregătirea şi des­ tr-un spirit sănătos, a tinerilor felul acesta, stînd la birou aplecai noramă încîntătoare. Aceasta se lipsurilor fostei conduceri a chiar în calitatea sa de preşe­
U.R.C.C. Haţeg (!respectiv I. dinte al uniunii regionale. s-o facă !
făşurarea închiderii formelor de de aci. Tinerii din echipele de peste vraful de hîrtii, pe care servi­ completa cu drumuri pe care străbă-
tea în voie, trasă de doi cai focoşi, Tirea, C. Jeledintan şi N. Revc- Nu s-ar putea spune nici că V. IVANUŞ
învăţămînt politic oare vor avea cîrnp şi-au îmbunătăţit activi­ neală), s-ar fi ocupat cîtuşi de tov. Irimie s-ar fi deplasat rar
la Haţeg. Dimpotrivă, a fost Haţeg
loc pînă 'r cel mai tîrziu 23 iu­ tatea în producţie. In fruntea lor ciul zootehnic de la Sfatul regional o trăsură pe. jilţurile căreia stînd

nie a.c. se situează utemistele Ana Mun- i le-a trimis. tofărut. zootehnicianul Siroie, îşi fu­

In iaoest sens, Comitetul oră­ teanu şi Mari a Huţu, ambele yişa cum sta cu capul prins intre ma. trabucul. Avea omul satisfacţia

şenesc U.T.M. a elaborat un responsabile de echipă.

plan de măsuri, repartizînd S-a dovedit că, în ultimul

membrii comitetului pe cercuri timp, ca urmare a celor studia­

şi cursuri de învăţămînt, in- te la învăţămîntul politic, nive­

struindu-i şi indicîndu-le, în a- lul, ideologic şi politic al utemiş-

celaşi timp, metodele de muncă tilor a crescut simţitor, contri­

pe care să le folosească pen­ buind şi la formarea unei ati­

tru a putea ajuta pe cursanţi tudini sănătoase faţă de muncă.

şi propagandişti să-şi organize­ Brigăzi de tineret aa cele ale

ze sistematic studiul şi dezba­ tinerilor. Cornel Cornea, de la

terea problemelor în fiecare for­ 0 . C.L. Alimentara, Titus Străuţ,

mă de învăţămînt politic. A- de la T.R.C.L.H., brigăzile de

ceasta, în scopul asigurării suc­ tineret de la O.C.L. Industrial, oooooooooooooooooooooooooo <xx><>ooo<xx>oooooooo<xx>o<xxx>oooooooo<x><>oo<xx>oc><x>oooo

cesului deplin al convorbirilor 1. A.R.T., întreprinderea 1 Mai

de sfîrşit de an, în cercurile şi şi altele, obţin rezultate deose­

cursurile de învăţămînt politic. bite în producţie.

Cele 30 de cercuri şi cursuri In ultimul timp s-a observat

s-au dovedit a fi de un real că tineretul a luat o poziţie jus­

folos, tocmai, prin faptul că tă împotriva manifestărilor spo­

problemele studiate de cursanţi radice de huliganism, beţie, a

s-au reflectat pozitiv în activi­ atitudinilor netovărăşeşti etc. mîini i se părea că 'dintr-o dală a 'datoriei împlinite. FO TBAL. metri, sau rătinîn nefructjficaţe
tatea participanţilor la cursuri. Faptul că în rîndul tineretu­ venii... terenul la birou. S-au sirlns . ...................................................... ........
oile, caprele, vacile, ba parcă şi pă- Uşa biroului zooiehniciaaului se Energia Hunedoara-Energia Reşiţa pentru că Huzum şi Coştăcheşcu
De pildă, la T.R.C.L.H., cele lui din oraşul nostru, nobilele şunile. aveau picioare şi veneau ici. trînii de parcă ar fi vroit să iasă din
două forme de învăţămînt (is­ trăsături ale moralei comuniste ratează situaţii clare în minutul
toria P.M-R- şi cursul seral) au sînt pe zi ce trece tot mai pro­
51, 63 şi 68. *1.

făcut ca în ultima, vreme să sc nunţate, dovedeşte stadiul înalt ) birou. Au început să sosească, re- încheieturi. Siroie sări ca ars şi se 1-0 (1-0) Deşi spre sfîrşitul jocului cei

obţină rezultate însemnate în de creştere a nivelului său po­ ţ producătorii: taurii, armăsarii, vie- frecă la ochi. Tot ce-a fost frumos Resle 6.000 spectatori au a- mingea cu mîna. Arbitrul acor­ care domină sînt reşiţenii, sco­
producţie. Ca urmare a celor litic. Acest lucru a fost reali­ ' rii. eic. Zooiehincianul visează mai s-a spulb.eraţ într-o clipită. Tot ce-a siştat duminică la meciul care dă 11 metri, pe care Huzum rul rămîne neschimbat.
studiate la învăţămîntul politic zat, în bună măsură, şi cu spri­ printr-un şut fulgerător îl tran­
U.T.M., s-a îmbunătăţit simţi­ jinul celor studiate la formele departe. A stat întîi de vorbă cu oa- fost frumos, a fost o iluzie. Cu bra: sformă. 1—6 pentru Hunedoara. Pentru jocul prestat, ă-au re­
tor munca culturală, obţinîndu- le învăţămînt politic. marcat de la hunedoreni Baih't
se rezultate frumoase. In aceas­ menii şi animalele. Aceştia şi-au ţele întinse, zooiehnicianul. aşiepia urma să desemneze pe prima După acest gol reşiţenii îşi (cel mal bun ’de pe teren), Cpţ-
tă activitate, utemiştii au adus In activitatea desfăşurată, cer­ revin şi atacă timp de aproxi­ ciu, Nagy şi Niculescu, iar de
o însemnată contribuţie. Rezul­ curile şi cursurile de învăţămînt /¦ spus păsurile. lor apoi tov. Stroie a acum să prindă „faţa rporgana“. clasată în seria La a categoriei mativ 15 minute poarta apărată la reşiţeni Zarici, Potoceanu şi
tatele obţinute, întărirea disci­ politic U.T.M. au fost sprijini­ ; plecat, peregrin, din sat în sat. Stă- Dar... nimic. A rămas aceeaşi reali- B în cadrul „Cupei primăverii”. de Niculescu care, în vervă de Glămeanu.
plinei în producţie, respectarea te de către organizaţiile de par­ joc apără cu siguranţă şuturile
regulamentului de ordine inte­ tid. Un sprijin calificat l-au dat, tea de vorbă cu oamenii, şi-i indru- late crudă. Ţăranii muncitori din După cîteva minute de joc ne- trase puternic de către Glămea-
rioară, folosirea temeinică a pre­ în această direcţie, seoretarii or­ L ma. Se făcea că le dădea la faţa raionul llia se descurcă aşa cum hotărît hunedorenii. iau iniţia­ nu în minutul 32, şi Urcaţi mi­
sei de tineret, cîţ şi impulsip- ganizaţiilor de bază P.M.R. \ locuiţii, sfaţtiri bane asupra folosirii pot, şi cum au învăţat de la... băr nutul 37.
narea activităţii organizaţiilor I. Petrinoa, Gh. Andone, Gh.
U.T.M. sînt rezultatul firesc al furajelor •şi, ca urmare a alimentării irîni. Regulile zootehnice nu sînt tiva şi reuşesc să înjghebeze Pauza găseşte pe hunedorenj Formaţiile care s-au aliniat
Jiboteanu şi alţii. din nou stăpîni pe joc. au fost urm ătoarele:
i raţionale, cantitatea de lapte a eres- cunoscute în raion fiindcă nu are atacuri periculoase la poarta lui
PETRU JURCONI y cut, mult, viţeii erau mai graşi, cine le populariza, Şi nu se. pune Zarici. înaintarea care nu a La reluarea jocului hunedore- Energia Hunedoara: Nieu-
S crescuşe numărul vitelor contracta- problema, că tovarăşul Siroie nu ar excelat, ratează însă situaţii da- nii sînt acei carer atacă c4u in- lescu, Coiciu, Pa.nait, Calotă,
ţ. te, cape. mgrţfitet după sfatul zooleh- putea da îndrumări practice, deoa­ re de gol, prin Zapis în minutul sistenţăj hotărîţi să mărească Sîrbu, Baiint — Pîrvu, Nagy,
15, Pîrvu minutul 19 şi Huzuni scorul. Acţiunile bine înjghebate Zapis, Costăchescu, Huzum.
rece el este cunoscut ca un om ca­ se opresc însă în careul- de 16
pabil şi ca vaste cunoştinţe profer
Energia 108 — Flacăra
Sectorul IV al minei Vulcan ternului de. salarizare îmbună­ sionale. Că tiu îşi găseşte iirnp pen­ în minutul 22. 14 juniori 8-3 2-1

tăţit. U nde din acestea au fost tru deplasări pe teren, e altceva I . < Totuşi hunedorenii reuşesc, să Energia a demonstrat un joc Energia Reşiţa: Zarici, Poto­
făcute, tocmai cu ocazia prelu­ Omul preferă să rămînă. la biroti. deschidă scorul în minutul 25. bun avînd condiţie fizică şi tac­
dă cărbune mai ieftin crării sistemului de salariza­ Mai bine e — se gîndeşie el — să J Zapis pătrunde în careul de 5 tică de joc bună. De la Energia ceanu, Huşek, Ioan Suk, Nico-
re îmbunătăţit pe sector, bri­ ie plimbi pe străzile Iliei, decit pe metri şi încearcă să tragă, însă au marcat Popeseu (4) Varsedi
găzi sau grupe. Că lucrurile uliţele satului. (2), Brici şi Crăinicescu. De la lin, Vida *— Sotir, Apro, Urcan,
oaspeţi au marcat Metea, Pre-
(Urmare din pag. l-a ) se lucrează greu, s-a introdus cup şi Răsădeam. Arbitrul Şara Glămeanu, Mateon. ;
i • ' '' lumina electrică. a condus corect.
stau, întocmai aşa, ne vom fo­ C. NICODIM Potpceanu, în cădere, loveşte V. PIŢAN
mit la reducerea preţului dc Cît privesc utilajele, acestea losi de o cifră : 82.456 lei, care M. VILCEAMU
:ost. Printre acestea se numără :iu fost folosite la întreaga lor corespondent
îprovizionarea cu lemn şi goa- capacitate, datorită faptului că reprezintă economia la preţul ooooo<xxx>ooc<>ooo<x>ooo<oo<
e, După cele relatate de mi nu fost bine întreţinute şi re­ Energia 14 — Progresul
ieri, producţia s-a putut des- vizuite periodic. Tot în aceas­ de cost pe ultima lună, deci cea Elevi şi eleve! L Enefgîa Lupeni — Brad 1-0 (1-0) regională, desfăşurată dumi­
ăşura ritmic întrucît lipsa lem tă perioadă, în sector au fost mai’ mare de la începutul anu­ Energia Cîmpia Ţurzii 1-1 nică, la Petroşani, în faţa ia
oului de mină şi a goalelor s-a introduse trei noi craţere la peste 200 spectatori au partici­
simţit mai puţin ca altădată stratul 17, uşurînd prin aceasta lui. Dacă vreţi să fiţi la timpL Au marcat Jafar în min. 25 pat luptătorii din colectivele E-
La aceasta a contribuit şi îm- munca minerilor şi ducînd, în Din toate acestea rezultă că informaţi privind pregătirea O pentru Energia Cîmpia Turzii şi nergia Hunedoara şi Energia
aărţirea echipelor de t-nanspori tcelaşi timp, la o creştere sim- şi desfăşurarea celui de-a! X în min,. 45, Mihai, pentru Ener- Petroşani. Mai bine pregătiţi
ie raioane, care au avut astfe' itoare a productivităţii muncii. minerii din sectorul IV al tine­ Vl-lea FESTIVAL MON-$ j gia Lupeni. Energia Lupeni a din punct de vedere tehnic, lup­
3 mai bună legătură cu gru retului au dat un. cărbune ieftin, DIAL AL TINERETULUI, ' făcut cea mai frumoasă partidă, tătorii din Hunedoara au cîşţi-
pele de mineri. O măsură ase S-au redus cu mult posturile au sporit productivitatea mun­ ŞI STUDENŢILOR DE LA$ dominind 70 min. gat toate titlurile de campioni
mănătoare a fost luată şi ci leproductive din sector, iar oa cii şi producţia de cărbune. regionali.
artificierii, care au fost împăr nenii care lucrau în sectoare Energia Oţelul roşu —
ţiţi pe raioane, lucru ce a dur nai puţin productive, au fost Considerăm că exemplul sec- x MOSCOVA, abonaţi -vă la Q Energia 108 : 4-1 Fată cîştigătorii intîlnirii : ca­
după sine la deservirea prom iniţiaţi spre sectoarele de bază. torului IV dc Ia mina Vulcan, y nuhlip.atiîlft: tegoria 52 kg $tefan Mogoşan
otă a grupelor de mineri. Bineînţeles, că o bună parte Gazdele au jucat mai bine şi categoria 57 kg Iosif Torma
în privinţa reducerii preţului — Scînţeia Tinerelului categoria 62 kg Rudolf Albert
Pentru îmbunătăţirea condiţi din măsurile luate au multă le­ de cost, merită să fie luat în — Tinerelul Lumii categoria 67 kg Lancu Tudor
ilor de lucru în stratul 13, unde seamă şi de alte sectoare ale — Scînţeia Pionierului categoria 73 kg Ion Ghibu ; ca­
gătură cu experimentarea sis- minelor din Valea Jiului, care — Ştiinţă şi tehnică
— Cravata roşie
încă mai sînt certate cu lupta
pentru reducerea preţului de

cost. GH, Z. OOOOOOOOOOO OCOOOOOOOOOO. au meritat victoria pe deplin.

S-ar. putea vorbi foarte mult cîştigurile au cfescut şi a j salarii frumoase minerilor. A marcat Goghiţă în min. 27. tegoria 79 kg Mihai B ernat;
despre. felul cum se reflectă Bunăoarăt minerii din brigăzi­ Victoria este pe deplin meritată, categoria grea Mircea ATanola-
creşterea productivităţii muncii De pildă, în sectorul III, s-au ramîneiea urmă le lui Remus Moisiu, Ioan Da- fiind prima din acest sezon a che, toţii de la Energia Hune­
în diverse întreprinderi, dar ne iluminat electric abatajete-ca- ud, Mihai Tucaciuc şi alţii, au echipei Energia 14. Aceasta da­ doara.
vom opri asupra unei exploa­ meră din stratul 5, fapt care a cîştigat în jurul a 3.Q00 lei. iar
tări miniere, mina Aninoasa, şi. dus la mărirea vitezei de avan­ ajutorii mineri şi vagonetarii, torită schimbărilor în formaţie, Handbal
vom relata lupta acestui colec­ sare în cărbune. Cît priveşte a- intre 2.000 şi 3.000 lei. prin introducerea jucătorilor ti­
tiv în această direcţie. provizionarea cu lemn şi „goa­ neri, oare au dat randament. Toi la Petroşani s-a desfăşurat
le", aceasta s-a făcut mai rit­ Unele greutăţi ee pot fi simbălă şi duminică, finala pe ţară
Dacă în primul trimestru al mic, asigurîndu-se astfel o bu­ înlăturate ^S-au remarcat Borza, Goghi­ a campionatului republican şcolar la
anuţpi, la această mină nu se nă desfăşurare a procesului de ţă şi Gaires din echipa învingă­ handbal masculin. In finală s-au, în-
putea vorbi; de o productivitate toare. turtit echipele: Şcolii medii mixte
sporită, ci, dimpotrivă, de ae­ producţie. Odorhei, Şcolii medii mixte nr. 2
realizarea randamentului plani­ De semnalat în acest sector e itate a procesului de producţie. doi factori principali, care au Nu-i mai puţin adevărat că Energia Lupeni — Ener­ Tg. Jiu, Şcolii medii mixte „Matei
ficai şi de o rămînere serioasă Nu se poate trece cu vederea determinat, creşterea productivi­ Basarab“ Bucureşti, Şcolii medii
în urmă a producţiei de căr­ un nou sistem de armare la ga­ tăţii şi producţiei de cărbune. colectivul minei Aninoasa mai gia Petroşani — juniori mixte Bistriţa şi Şcolii medii mixte
bune, nu acelaşi lucru se poa­ leria de bază din stratul 13. lupta cu adevărat eroică a mi­ are şi unele greutăţi care dacă nr, 3 Iaşi, Rezultatele tehnice înre­
te spune despre lunile aprilie şi Aici, datorită presiunilor exce­ nerilor din abatajul nr. 5, care, Rezultate frumoase ar fi' înlăturate ar duce la re­ 5-0 (2-0), gistrate au fost următoarele:
mai, cînd productivitatea a fă­ sive existente, nu se putea lu­ cu preţul unor uriaşe eforturi,
cut un salt calitativ, ceea ce a cra în condiţii optime. Prin ar­ au i‘euşit să asaneze focul apă­ Productivitatea muncii a cres­ zultate şi mai frumoase, în ceea Ia cadru! Cupei Primăverii, in Şcoala medie mixtă. Bistriţa — Şc.
dus, după sine, la lichidarea ră- marea coperişului şi a culcuşu­ rut, redînd producţiei un abataj cut pe luna aprilie de la 0,930 medie mixtă nr. 3 Iaşi 8—4 (3—3).
mînerii în. urmă a producţiei de lui de cărbune, se evită declan­ care era ca şi condamnat la randament planificat, la 0,983. ce priveşte creşterea productivi-_ cadrul campionatului regional la ju­
cărbiţne şi la sporirea pe acea­ şarea presiunilor, lucru ce duce stagnare. In primele 23 de zile ale lunii Şcoala medie, mixtă Odorhei — Şc.
stă bază a cîştigurilor mineri­ la îmbunătăţirea, radicală a con­ mai, ea a crescut de la 0,932 taţii şi a producţiei de cărbune. niori, Energia Lupeni a obţinut o vic- medie mixtă nr, 2 Tg. Jiu 6—2
lor. diţiilor de lucru. Tot în acest sector, s-a luat planificat, la 0,969 şi tinde să. (4-2).
o. iniţiativă preţioasă in ceea ce depăşească această cifră. Sec­ Aşa de pildă, morile cu ram­ , torie pe deplin meritată.
In general, cauzele ce au dus In abataje s-au făcut de ase-* priveşte repartizarea oamenilor toarele. I, III şi IV s-au situat Şcoala medie mixtă. Bistriţa — Şc.
la nerealizarea productivităţii menea o judicioasă eşalonare a la fronturile de lucru. Bunăoară, in fruntea luptei pentru creşte­ blee nu satisfac încă în întregi­ medie mixtă, „Matei Basarab“ Bucu¦>
şi a producţiei de cărbune pe lucrărilor de armare şi puşca- minerii care dădeau un randa­ rea productivităţii muncii. reşti 5—4 (4—0),
perioada susamintită, au fost re, în aşa fel, incit, din fiecare ment mai slab, au fost scoşi me necesităţile minei, Conduc­ Rugbi
slaba organizare a procesului schimb, să fie scos un cîmp de din brigăzi şi grupe, alcătuia- Odată cu productivitatea, du­ In finală s-au inţUnii echipele Şcolii
de producţie, lipsa pieselor de cărbune. S-a avut grijă ca, la du-se din ei o grupă de rezer­ pă cum e şi. firesc, a crescut şi tele acestor mori sînt învechite Energia Lupeni — medii Odorhei cu Şcoala medie Bis­
schimb, capacitatea redusă a început de schimb, să se treacă vă. Prin această măsură, s.-a producţia de cărbune. Pe luna şi necorespunzătoare în raport triţa.. Intilnirea a fost cişiigaiă de
morilor de ramblee, precum şi mai, întîi la încărcarea c ă rb u n c r asigurat omogenitate la locul aprilie, de exemplu, minerii de cei din Odorhei, cu scorul de 19—0
unele <auze de ordin obiectiv lui puşcat. de mp.ncă şi, chiar cu oameni la, Aninoasa au extras din a- cu tehnica nouă, ele defectîndu- Progresul LA.S. Bucureşti (12—0), devenind astfel campioană
mai putini, s-au scos aceleaşi dincuri cu cea. 5.000 de tone se adesea. In această direcţie, republicană. Pentru locurile III—,W
Măsuri eficiente In vederea îmbunătăţirii con­ cantităţi de cărbune ca şi îna­ de cărbune mai mult decît pre­ Combinatul carbonifer ar putea 3-3 (3-3) s-au îniilnit echipele Şcolii medii
diţiilor de transport s-a făcut inte. Desigur, o bună parte din vedeau sarcinile de. plan, iar în „Matei Basarab“ Bucureşti şi Şcolii
Colectivul exploatării, anali- rearmarea, galeriilor slăbite şi cei. care s-au văzut trecuţi în primele 23 de zile ale lunii mai­ da un ajutor mai efectiv minei Mepipţ s-a desfăşurat în cadrul ca­ medii mixte nr. 2 Tg. Jiu, MeciO! a
zînd temeinic cauzele nerealiză- numeroase planari de linii. grupa de rezervă, s-au străduit eu 2.000 de tone mai mult. în fost cîştigat de cei din Bucureşti, ca
rii indicelui productivităţii mun­ să muncească mai bine, să a- urma acestor realizări, restan­ Aninoasa. tegoricii. B. Energia Lupeni a dominat, scorul de 6—3 (5—2).
cii şi a producţiei de cărbune, Ir. cadrul sectorului IV, s-a a- jungă din nou în mijlocul orta­ ţele din trimestrul I nu numai
a luat o serie de măsuri efici­ sigurat în mod permanent linia cilor, care se bucurau de stimo că au fost lichidate, ci s-au şi Mai lipsesc şi piesele de ¦însă a prestat, un joc închis, care Popice
ente la care s-au adăugat uite froniurilor de lucru, în aşa fel, dat 1.200 tone de cărbune pes-
rior propuneri preţioase făcute ca minerii să nu mai aştepte colectivului. 'e planul anual la. zi schimb, pe care colectivul mi­ i nu a dat posibilitatea tpănrii sco- Tot la Petroşani s-a desfă­
de mineri, cu ocazia experimen­ după ramblee. Pe de altă par­ S-a dus de asemenea o lupte şurat duminică şi campionatul
tării sistemului ds salarizare te, s-au rearmei suitorile nr. 9 Evident, cînd productivitatea nei se vede nevoit să le procu­ ruluir raional de popice. Pe locul I
îmbunătăţii. laic măsurile prin­ şi 10, asigurîndu-se o continu­ hoţârîtă pentru reducerea postu­ muncii şi producţia cresc, se în­ s-a plasat echipa Energia
cipale luate în cîteva din sec­ rilor neproductive şi, mai ales. ţelege că şi preţul de cost ai re prin forţe proprii, fără să Baschet L.R.U.M. Petroşani. De remar-
toarele minei. pentru reducerea personalului cărbunelui se reduce. Nu înibn- primească prea mult ajutor din oat este faptul că această echi­
auxiliar., în vederea antrenării plător s-a realizai pe luna a- pa in ultimii 10 ani s-a clasat
lui în munci direct productive. pr'tlie o economie la preţul de cartea Combinatului carbonifer In cadrul Zilei internaţionale, a de 8 ori ne locul I.
cosi, în valoare de 208,124 lei. ti Văii Jiului. copilului, a avut lqc, la Petroşanj o
De altfel, măsurile luate şi întîlnire de. baschet, cu participarea !¦ CiORTEA, Al. AlATVAS,
experimentarea sistemului de Toate acestea, au asigurat „Sîntem adeseori ca un copil a 3 echipe masculine. Rezultatele teh­ P. CîUL'ABU
salarizare îmbunătăţit, sînt cei vitreg în faţa Combinatului", nice înregistrate s în t: corpsponderiţi
spunea tov. Tantzer. secretarul
Energia Lupeni — Energia DGSM
Comitetului de partid. Şi avea 50-8.
dreptate. Ne întrebăm, de ce.
Combinatul nu dă un sprijin Energia Lupeni — Selecţionata
nai calificat acestei mine, un­ şcolilor Petroşani 48—41.
de se observă multă străduinţă
pentru cantităţi mai mari dc Pe locul I s-a clasat astfel echipa
cărbune şi mai ieftin ? Este de Energia Lupeni.

aştepta! ca mina Aninoasa să Lupte clasice

primească acest ajutor pe ca-

re.-l solicită mereu. In cadrul campionatului re­

GH. ZAMFIRESCU publican de lupte clasice, faza