Page 12 - 1957-06
P. 12
Pag. 4 ' W Ü M U L S O C I A 1.1S M U LU T Nr. 769
itAaarëuas»
m L I B A N O nouă realizare importantă
C O N T IN U Ă a ştiinţei sovietice
G R E V A GENERALĂ Ziarul „Pravda“ publică în numărul său de sîmbătă un ar
BEIRUT 3 (Agerpres). — In ticol !al !acad. A. N. Nesmeianov, preşedintele Academiei de Ştiin
Liban continuă greva generală. ţe !a U.R.S.S., dedicat realizării or oamenilor de ştiinţă sovietici
La Beirut patrulează unităţi în legătură cu crearea unui sa teilt !artificial !al Pămîntului.
militare şi detaşamente de po Datorită muncii depuse mu iţi ani lia rind de către oameni
liţie. de ştiinţă şi ingineri sovietici — se spune în articol — au
După cum anunţă ziarul „As fost create rachete, împreună cu tot utilajul necesar, care
permit rezolvarea problemei satelitului !artifical !al Pămîntului.
Deschiderea la Moscova Agravarea relaţiilor Saak“, la 1 iunie în oraşele Primul satelit artificial sovietic va servi unor scopuri şti
Baalbek şi Herniei (Valda Rek-
da) au avut loc manifestaţii. inţifice şi se va mişca la o distanţă relativ mică de Pămînt
a expoziţiilor unionale agricolă franco-tunisiene Demonstranţii au cerut demite (la cîteva sute de kilometri). Cu ajutorul lui se vor efectua
rea guvernului şi formarea unui cercetări ştiinţifice asupra fenomenelor ce se petrec în stratu
şi industrială PARIS 3 (Agerpies). — In Miniştri al Tunisiei, a adu3 la nou guvern, neutru, în vederea rile superioare ale atmosferei. Astfel, se va putea cunoaşte
ultimele 2 zile .relaţiile dintre cunoştinţa ambasadorului fran tinerii alegerilor. structura atmosferei la mari în ălţîmi, temperatura, presiunea
MOSCOVA 3 (Agerpres) — Cu prilejul deschiderii expozi Franţa şi Tunisia s-iau agravat cez hotărârile guvernului tuni şi densitatea ei, obţinîndu-se date importante pentru proiec
TASS anunţă: La 2 iunie s-au ţiei, a avut loc un mare miting, simţitor. sian. După cum relatează ziarele, tarea unor aparate de zbor La înălţimi mari. In cadrul acestor
deschis la Moscova expoziţiile ia care a rostit o cuvîntare N. S. la 1 iunie unul din liderii „Fron cercetări vor fi studiate ionos fera, razele cosmice şi variaţiile
unionale agricolă şi industria Hruşciov, prim secretar al Co După cum s-ia mai anunţat, La 1 iunie au avut loc fune tului Naţional“ al Libanului a lor, legătura acestor variaţii cu erupţiile din soare şi ou
mitetului Central al P.C.U.S. la 31 mai pe teritoriul Tuni raliile soldaţilor tunisieni ucişi perturbat iile cîmpului magnetic al Pămîntului etc.
lă. La deschidere au fost de fa După aceea, participanţii la siei a avut loc o ciocnire arm a de trupele franceze în ciocnirea declamat că greva va continua
tă inii de oameni ai muncii din miting şi oaspeţii străini au vi tă între trupele franceze şi un de la 31 mai. pînă la satisfacerea deplină a Satelitul artificial va permi te să se facă cercetări cu pri
Moscova, precum şi numeroşi zitat pavilioanele expoziţiilor detaşament al armatei naţio revendicărilor „Frontului Naţio vire la acţiunea micrometeorilor şi !meteorilor, problemă ex
nale tunisiene. In urma ciocni După cum relatează presa nal“. El a arătat de asemenea trem de importantă în vederea evitării „pericolului meteori
oaspeţi ai colhozurilor şi sov unionale agricolă şi industria rii, 7 soldaţi tunisieni au fost pariziană, la funeralii, la care că demonstraţiile care au avut lor“ cu prilejul viitoarelor comunicaţii interplanetare.
hozurilor din tara sovietică. Au ucişi, iar alţii 14 — răniţi. au participat numeroşi repre loc la 30 mai au fost paşnice
fost de asemenea de fată oas lă. zentanţi ai populaţiei locale, a şi că nici un demonstrant nu a In cursul Anului Geofizic, oare va începe în curînd, arată
peţi străini — delegaţii agrico La 1 iunie, a avut loc o şe rostit un discurs şeful guvernu avut arme. acad. Nesmeianov, se prevede lansarea cîtorva sateliţi de a-
le dintr-o serie de ţari şi şefii Deşi timpul a fost ploios, ex dinţă extraordinară a guver lui tunisian, Habib Bourghiba. cest fel atît în U.R.S.S., cît şi în S.U.A., cu ajutorul cărora
unor reprezentanţe diplomatice, nului tunisian în legătură cu ia- se va realiza un vast program de cercetări ştiinţifice.
poziţiile au fost vizitate de zeci cest incident. Guvernul tuni El a declarat că în cazul cînd
acreditaţi Ia Moscova. sian a hotărît să interzică tru Franţa va refuza să ducă tra
de mii de oameni ai numcii. pelor franceze aflate pe terito tative cu privire la retragerea
riul Tunisiei să efectueze miş trupelor sale, problema va fi
cări de trupe fără autorizaţia remisă unor organisme interna Oerută în partidul democrat creştin din Italia
guvernului tunisian şi a cerut ţionale.
te e lis fie Congresului de asemenea guvernului Fran ROMA 3 (Agerpres). - - nunţat pentru formarea unui te să limiteze libertatea şi au
Partidului Comunist din Israel După cum anunţă „Journal TASS anunţă : In raidurile guvern cu participarea !aşa zi tonomia membrilor parlamen
ţei începerea de tratative cu pri Dimanche“, trupele franceze partidului democrat creştin din selor „partide de centru“, gu tului ceea ce convine constitu
TEL AVIV 3 (Agerpres). — protest împotriva experimentă vire la retragerea trupelor Italia se observă indicii ale vern pe care l-a numit „de so ţiei.
TASS anunţă: La 1 iunie şi-a rii armelor atomică si cu hidro franceze de pe teritoriul Tuni au primit ordin de la coman nemulţumirii faţă de guvernul lidaritate naţională”.
încheiat lucrările Congresul al gen. In această rezoluţie se cere siei. După şedinţă, Ladham, Zoii. Rezoluţia !a fost semnată de
XlII-lea al Partidului Comunist interzicerea folosirii acestor ti damentul lor să rămînă în ca Secretarul partidului, Fanfa- asemenea de doi senatori de
din Israel. Congresul a apro puri de arme. vicepreşedinte al Consiliului de zărmi şi să nu efectueze nici Luînd cuvin tul La Roma, ni, !a calificat declaraţia lui mocrat creştini — Caristia şi
bat în unanimitate raportul ele Soelba, fost preşedinte al Con Scelba „deplasată şi inopor Boggiano Pico.
activitate al C.C.. subliniind că Congresul a adoptat de ase un fel de mişcări. siliului. de Miniştri, a declarai tună“.
acest raport trebuie să fie o că menea o rezoluţie care aprobă că cabinetul Zoii se sprijină Ziarul „Messagero“ din V iu
lăuză în desfăşurarea politicii raportul cu privire la modifi Opinia publică japoneză pe forţe, ale căror interese nu Deruta din sinul partidului nie, într-un articol intitulat „di
cările îin statutul partidului. corespund stării de spirit a ,a- democrat creştin a fost provo vergenţele dintre democrat-oreş-
şl activităţii partidului. Congresul a ales noul Comitet c e r e l ă r g i r e a c o m e r f u l u i cu R. P. C h i n e z ă legatarilor care votează, pentru cată de !asemenea de rezoluţia tin-i în legătură cu sprijinirea
Congresul al XlII-lea a în Central al partidului si comi partidul democrat creştin. Crea prezentată în senat de liderul guvernului de către dreapta“,
sia centrală de revizie. TOKIO 3 (Agerpres) TASS din Japonia au dat publicităţii rea cabinetului Zoii, !a spus el, democrat creştin Sturzo. In soriia că „împotriva, rezolvării
sărcinat Comitelui Central să anunţă : In legătură cu hotărî- declaraţii în care cer guvernului este în contradicţie cu hotărî rezoluţie este condamnat „a- crizei cu ajutourl creării unui
Cu marc însufleţire, delega rea Angliei de a micşora res să ia măsuri în scopul lărgirii rile ultimului congres !al,parti mestecul în formarea guver guvern format dintr-un singur
elaboreze proiectul de program ţii la Congres au adoptat tex tricţiile în comerţul cu R. P. comerţului japono-chinez. dului democrat creştin. După nului a organelor de partid
al partidului — „Calea Israe Chineză, numeroase organizaţii părerea lui Scelba, !dacă guver care !au prezentat listele de mi partid se pronunţă şi membrii
lului spre socialism”. tul răspunsului Congresului la obşteşti şi diferite personalităţi Un grup de activişti de sea nul Zoii va întruni majoritatea niştri adjuncţi“ Acest amestec,
mesajul de salut al C. C. al mă ai partidului socialist a vi cu ajutorul' voturilor partidelor se spune în rezoluţie, urmăreş parlamentului — fruntaşi ai
In rezoluţia Congresului cu P.C.U.S. zitat la 1 iunie pe primul mi de extremă dreaptă, el trebuie
privire la raportul de activitate nistru !ad-imerim Isii şi pe alţi să demisioneze. Scelba s-a pro sindicatelor democrat creştine“.
al C.C. se arată că aderarea
Israelului la „doctrina Eisen RoUil monopolurilor
hower” izolează si mai mult
Israelul de popoarele Asiei şi MaeMlS? S0 .pronunfă conducători ai guvernului, cc- On răspuns englez In presa epgieză
Africii. rîndu-le să lupte activ pentru
peo fry continuarea cursei înarmărilor nucleare lichidarea restricţiilor în co ameninţărilor ciankaişîste LONDRA 3 (Agerpres). — mineaţa, două treimi din tira
Congresul arată că lichidarea jul ziarelor provinciale de di
merţul cu China. LONDRA 3 (Agerpres). — Săptămînalul ,,World News" a mineaţa şi aproximativ 50 la
conflictului israelo-arab cores publicat un articol consacrat
punde intereselor naţionale ale LONDRA 3 (Agerpres) TASS care împiedică producerea de Declaraţii similare au făcut Intr-un articol redacţional, zia rolului preponderent al mono sută din tirajul ziarelor londo
statului israelian. dar această anunţă: La 1 iunie primul mi bogăţii“ MacMillan a chemat Asociaţia japoneză pentru pro rul „Sunday Express“ îşi expri polurilor în presa engleză. neze şi provinciale de seară.
nistru al Angliei, MacMillan, a sindicatele şi patronii la „co movarea dezvoltării comerţului mă indignarea în legătură cu
lichidare nu poale îi obţinută laborare“ în scopul „atenuării internaţional, asociaţia pentru !ameninţările lui Cian Kai-şi de Autorul articolului descrie pe In felul acesta, se spune în
pe baza politicii „de pe poziţii rostit o cuvîntare la Stockton pericolului de greve“. comerţul japono-chinez şi alte !a reţine navele engleze care se larg concurenţa acerbă dintre articol, reiese că în Anglia e-
de forţă“ fată de ţările arabe. (Durban), în cadrul unei adu vor îndropta spre China. A- cele mal mari trusturi de pre xistă o ciudată libertate a pre
nări a membrilor partidului Vorbind despre hotărîrea An organizaţii. Preşedintele aso ceste ameninţări, sorie ziarul, să din Anglia, procesul mono
Congresul a chemat partidele conservator. gliei de a micşora restricţiile în ciaţiei pentru comerţul japono- constituie cel mai înalt grad de polizării presei engleze. sei. Magnaţii presei sînt liberi
muncitoreşti din Israel să se comerţul cu Republica Popu chinez, Sudzuki, şi-a -exprimat neruşinare... să controleze piaţa hîrtiei de
unească în lupta pentru anula Vorbind, între a’ielc ’despre lară Chineză. MacMillan a spus: temerea că dacă Japonia nu va In articol se arată că mag ziare, să hotărască care infor
rea hotărîrii guvernului de a politica militară a guvernului, „Noi facem aceasta nu din sim Guvernul englez, scrie în naţii presei cumpără şi apoi în maţii trebuie să fie publicat?
adera la „doctrina Eisenhower“. MâcMüian, s-a pronunţai de patie pentru comunism sau pen întreprinde grabnic acţiuni ho- continuare ziarul, trebuie să chid rind pe rind un număr tot
Unitatea de acţiune a clasei tru regimul comunist din Chi tărîte, ea va rămîne în urma declare lui Cian Kai-şi că în mai mare de ziare. Tot mai şi care să fie ţinute sub tăcere.
muncitoare se sbune în rezolu fapt pentru continuarea cursei na. Considerăm însă că în ca caz de nevoie, navele comer puţine ziare sînt în stare să Ei sînt liberi să prezinte infor
ţie, este importantă si necesară înarmărilor nucleare. Noua noa zul de fată trebuie să avem o Angliei în domeniul comerţului ciale engleze vor fi însoţita de facă faţă concurenţei crincene, maţiile sub orice formă, fără
pentru succesul luptei împ’otri stră politică în domeniul apă atitudine rezonabilă fată de Chi cu China. El a declarat că Ja crucişătoare engleze şi că dacă acelea care au reuşit au in să respecte prea mult adevărul
va ofensivei burgheziei asupra na...“ navele de război ale ciankai- atunci cînd este vorba de e-
salariilor, :a luptei pentru trece rării — a declarat el — se ba ponia trebuie să încheie cît mai
Primul ministru nu a amintit xemplu dc lupta clasei munci
rea de la politica dependentei zează pe arma nucleară, care cu acest prilej că hotărîrea pri repede un acord comercial cu şiştilor vor încerca să intervi prezent un tiraj ridicai, care a toare din Anglia, de ţările un
fa(ă de imperialism şi a pre are o acţiune de înfr'naro vitoare la micşorarea restricţii R. P. Chineză. nă, acestea vor fi scufundate. crescut pe seama ziarelor ne de puterea se află în miinile
gătirilor de război la o politică muncitorilor şi de ţările colo
de independentă şi pace... Deo Referindu-se ia problemele in lor în comerţul cu R. P. Chine voite să-şi înceteze apariţia. niale şi dependente ale căror
terne ale Angliei, MacMillan a
sebirile ideologice dintre diferi recunoscut existenta unor difi ză a fost adoptată de guvern Pregătiri pentru Pestival In 1921, arată autorul arti popou/e năzuiesc spre indepen
cultăţi economice şi, în special, colului, patru grupuri monopo denţă. Magnaţii presei sînt li
tele partide muncitoreşti nu tre sub' presiunea păturilor largi ale liste controlau 15 la sută din beri să scoată în evidenţă tri
buie să constituie un obstacol a creşterii preturilor. Primul vialitatea in dauna informa
în calea colaborării. ministru errg'ez cede calea pen opiniei publice engleze şi a cer ooooooooooooooooc oooooooooooooooo numărul total al ziarelor. In a- ţiilor importante...
tru ieşirea ţării j din dificultă
Congresul a adoptat o rezo ţile economice prin ştirbirea curilor de afaceri, care văd în — s nul 1955 ele controlau 43 la
luţie de protest împotriva asu drepturilor muncitorilor şi sin sută din ziare cărora le reve-
pririi minorităţii naţionale ara dicatelor. El a calificat aceste aceasta !avantaj în primul rind
be în Israel si o rezoluţie de drepturi ca „dispoziţii preve A L nea o cincime din tirajul tutu
chiar pentru Anglia.
deri şi contracte de iot felul, AA ror ziarelor londoneze dc di
• BBBBrwrtaBBBBDtlOlBBBBBaBBBBaOBBnDnBanniIBBDnHHatlBnaBBBJÎBBBBBBBBBHQBBBBBBBBBBBBBBBBBIBD» BBBIBBBBBBBBIDBBRBiailBM efllBBBRl X Zile numărate ne Rezultatul concursuri Pronosport nr. 22
L mai despart de zi-
„Pori — avionul nescufundabil" se datină O ua cînd la Mosco- etapa dîn 2 iunie 1957
o va va fi înălţat
t>tS ^ ' «vT ». < X steagul celui de-al R.P.F. Iugoslavia , . R.P.R. (handbal masculin) 2
8 Vl-lea Festival 2. Progresul Focşani Dinamo Bacău . . . . X
^ Mondial al Tine-
Au trecut 7 arii de cînd Tai- eani pînă acum, s-a dovedit a pentru a potoli oarecum spi- O retnlni. Pregătirile 3. Recolta Fălticeni Ştiinţa Iaşi . . . . „ X
O sînt în toi. Tînăra
^ vanul se află sub cizma cotro- ii mult mai vulnerabil decît se ritele antiamcrlcane care ani- 8 sculptoră N. Petina 4. Energia Hunedoara Energia Reşiţa . . . . 1
x din Cikalov lucrea-
l pitoare a imperialismului ame- credea cu putinţă. Acest „port- mă populaţia din aceste ţâri. b ză la o sculptură 5. Energia Lupeni . . Energia Cîmpia Turzii . X
O consacrată acestui 6. Locomotiva Arad .
<? rican. Au trecut 7 ani de cînd avion nescufundabîl” a început Guvernul tailandez a refuzat, O măreţ eveniment. 7. Energia Baia A'îare Recolta Reghin . . . „ X
8. Energia Moroni „
populaţia acestei insule este să se clatine, iar aliatul „ferm pentru moment, primirea de 8 IN FOTO: Na- 9. Torino . . . . » Energia Mediaş . . . . I
nevoită săducă o viată de cea al americanilor" se pare a fi proiectile teleghidate america- 8 dejda Petina în fa- 10. Lazio . , > , Energia Cîmpina . . , 1
q ţa operei sale „Ti- 11. Padova . . . .
mai cruntă mizerie, lipsită de mai puţin... ferm. ne. g nereţe“. 12. Atalanta Na poli (câmp. italian) . X
cele mai elementare condiţii de Evenimentele care au avut Speriat de amploarea şi cx- Genoa (câmp. italian) X
trai. Dar revolta populaţiei chi loc în Taivan au zguduit pro- tinderea pe care ar putea-o lua Juventus (câmp. italian) . 1
Internazionale (câmp. italian 1
neze din Taivan, ura acumu fund lumea occidentală. Ele re- manifestările antiamericane a-
lată de ani de zile împotriva a- prezintă o _puternică lovitură tît !n Taivan, cît şi în alte
celora care au subjugat şi dală politicii americane dc ţari, Pentagonul (Ministerul de
transformat Taivanul într-o ba transformare a unor ţări colo- Război a, s.U.A.) a şi luat
ză militară agresivă, a răbuf- male în baze militai c agresive, (je.acum măsuri de a reduce MIERCURI 5 IUNIE 1957
( nit. Faptele sînt bine cunos- §¦> ma> ales, in ce priveşte Ex- efectivuj forţelor armate ale
) cute. tremul orient. însăşi autorita- g ţj A cun Orientul îndepărtat. ooooo V S P E C T A C O L E CI N E M A T O G R A F I C L
2
t Totul a pornit de la ucide- america,le’ au .,° ^ n^V01^e Pînă în prezent 600 de consi- DEVA: Prea lîrziu ; Cinema „Gră ORĂŞTIE: Intr-un magazin univer
L rea de către un sergent ame- Ş a recunoască gravitatea fapte- j j e r i a m e r ] c a n i a u şţ primit or- OOOOOOOOOOOOOOCOOGOOOOOOOOOOOOCCOOOOOOOOOOOOOOCOOOC
dina de vară": Inima cîn tă; ALBA sal ; PETROŞANI: Sinha M oca;
\ rican, pe nume Reynolds, a chi- *01- Charles \ ‘Ison, secr dinul de a părăsi Taivanul. împotriva amestecului american
în indonezia IUL1A: Accidentul: APOLDU DE
nezului Lin Tiu-jan. Dat fiind ^ T n m n if e v S Mai mult ca oricînd a sosit SUS Lecţia vieţii; BARU MARE: SEBEŞ Melodia pierdută : SIMERIA :
că „manifestările" americane mentele „nenorocitul incident momentul ca Taivanul sa fie Poveste neterminală ; BRAD : Ultima Primele bucurii; TEIUŞ: Evadaţii t
de acest gen sînt foarte nume întîlnire; HAŢEG: Alai presus de ZLATNA: Ei au fost primii; HUNE
roase, ele trec adeseori neob de Ia Taîpe", iar d-I Dulles, cu Ia PaÎr i a Şa T dragoste; ILIA; Papa dolar; LO- DOARA •’ Cinema „Bluming": Banc
servate. Dar, Taivanul nu a regrete, a trebuit să constate f llca Populara Chineza. Acest
că evenimentele din Taivan lucru este cerut cu insistenta N E A : Oameni fără importanţă; nota de 1 milion lire sterline.
mai putut răbda.
sînt legate de faptul că local- de către populaţia exploatata
Au avut Ioc mari demonstra nicii nu văd nici o deosebire a A v an u lu i aceeaşi revend,-
ţii antiamericane, violente de înire roşiii colonialişti şi ame- care ? sr°'>c,ta §' P°Porul ch.- DJAKARTA 3 (Agerpres) — Vorbind despre activitatea SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
monstraţii dc protest, ambasa ricani. (Dintr-un exces de sin- ”ez de 600 de milioane, care TASS anunţa: Luînd cuvîntul subversivă desfăşurată de PROGRAMUL I ¦ 6,15 Muzică popu nez ; 20,00 Luna ştie dar nu spune;
da americană de la Taipe a cerilate, Dulles a recunoscut doreşte ca graniţele patrie, sa în parlament, Sisvoio, deputat S. U. A. în Indonezia, Sis lară romînească; 7,50 Muzică uşoa 21,35 Muzică uşoară.
fost luată cu asalt, devastată, de altfel adevărul adevărat, co- e sa nu 1C ştirbite. ^ din partea partidului comunist, voio a declarat că întreve ră ; 9,00 Muzică de estradă; 9,30 PROGRAAăUL II: 15,00 Melodii
iar ambasadorul S.U.A. Rankin, lonialiştii, se ştie, nu-si schim- Lupta poporului chinez pen-
a declarat că izvorul tuturor derea dintre Hatta. Na ştir, Jim- „Prietena noastră cartea“ • Din schi populare din diferite regiuni ale ţă
a fost huiduit şi lovit cu pietre. bă niciodată scopurile'si, deci, tru drepturile sale legitime nu dificultăţilor prin care trece în bolou, Alimad Husein şi repre ţele Ini I. L. Caragiale; 10,00 Mu rii ; 15,40 Muzică uşoară romînească ;
prezent Indonezi îl reprezintă zentantul societăţii petrolifere a-
Deşi a trecut mai mult de o nici metodele). poate fi ignorată la infinit. zică populară din Muntenia; 11,03 18,25 Muzică populară romînească!
încercările S.U.A. de a atrage mericane „Stanvac“ în Sumatra
săptămînă de Ia izbucnirea in Indignarea populaţiei Taiva- Puterile occidentale vor trebui Indonezia în pactul militar a- centrală !a urmărit răsturnarea Teatru la microfon „Moralitatea 18,55 Sfatul 'medicului „Sfaturi pen
cidentelor, insula Taivan se a- nului şi manifestările ce au a- să recunoască aceste drepturi, gresiv al S.E.A.T.O. doamnei Dulska" — adaptare radio tru a evita îmbolnăvirile de rinichi;
îlă încă în fierbere. Pe insula vut Ioc, au provocat numeroa- şi manifestările care dovedesc
republicii. Căulînd să organize fonică după comedia scriitoarei polo 20.05 Concert de muzică populară ro
S.U.A., a spus el. caută să ze un complot de stat. a decla
a fost decretată starea excep se şi felurite ecouri în ţările a- impopularitatea politicii de Ig- umple spărtura din Untul ţări rat Sisvoio, S.U.A. îşi finan neze Gabriela Zapolska; 12,20 Aău- mînească ; 20,45 Muzică uşoară ;
{ionaîă, străzile sînt patrulate siatice şi, mai ales, în acele norare a unor cerinţe vitale, lor Asiei de sud-est care fac ţează partizanii din Indonezia zică uşoară; 13,03 Muzică populară 21.05 Compozitorul săptăm înii: Opera
de ostaşi, circulaţia la ore tîr- ţari unde trupele americane se fac din ce în ce mai mult parte din blocul S.E.A.T.O,. romînească; 14,10 Cîntece de dra „Rusalka" de Dvorak, prezentată în
spărtură creată de politica ex
zii este interzisă etc. sînt ca la ele acasă. Guvernele simţite. Nu e departe timpul prin intermediul fondului a sia goste de compozitori rom îni; 16,00 montaj muzical — literar.
tic.
„Port-avionul nescufunda- unor state asiatice au şl for- cînd cerinţele de azi ale popu- ternă independentă a Indoneziei. Melodii populare rom îneştl; 16,25 La BULETINE DE ŞTIRI:
In acest scop ei se străduiesc In încheierea cuvîntării sale, microfon R odica; 17,30 Ştiinţa în
bil”, aliatul „ferm al america- mulat de-acum cereri dc revi- Iaţiei chineze din Taivan vor Sisvoio, a cerut ca guvernul să vinge; 19,45 Răspundem ascultători 5,00: 6,00: 7,00: 11,00: 13,00: 15,00:
17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
nilor”, cum era considerat Tai- zuire a statutului de ocupaţie deveni realitate, C. MACOVEI să aducă La putere în Indone ia neîntîrziat măsuri hotărîte lor; .19,55 Noapte bună copii: „Co- I): 14,00- 16,00: 18,00 : 20,00 ; 21,00:
costîrcul galben“, basm popular chi 23,00 (programul II).
*>-=Vvanul de către strategii ameri- al forţelor armate ale S.U.A., zia un guvern. care să promo .împotriva rebelilor din Indone
veze o politică mititariistă.
zia.
R ed a cţia ş i a d m in is tr a ţia zia ru lu i slr. 6 M a rtie nr. 9, T elefon : 188— 189. T axa p lă iiiă în n u m erar co n fo rm a p ro b ă rii D irecţiu n ii G en era le P .T .T .R . nr. 236.320 din 5 n o iem b rie 1949 — T iparu l în tre p rin d e re a P o lig r a fic ă 1 M a l' — D E V A