Page 13 - 1957-06
P. 13

Biblioteca                                  1                                                   PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
      Ragionc'â
                                                                                                                                                                                       P ro b lem a co n tractării de cereale
                          Hunedoara-^ «va
                                                                                                                                                                                          în atenţia comitetului executiv al Sfatului

                                                                                                                                                                                                                                           popular regional

Anul ÍX. Nr. 770                                            Miercuri 5 iunie 1957                                                      4 pagini 20 bani                                   Zilele trecute a avut loc şe­                    menilor muncii de la oraşe şi          care ei le au conform Hotărârii
                                                                                                                                                                                       dinţa Comitetului Executiv al                       sate.
Corespondenţii voluntari din raionul                                                                                                      experienţelor                                Sfatului popular regional, în                                                              Consiliului de Miniştri ;
                                                                                                                                       cu armele nucleare                              care s-a analizat rezultatele ob­                      Cu toate acestea, dezbaterile          — popularizarea şi sprijinirea
          Brad ne comunicó                                                                                                                                                             ţinute în acţiunea de contrac­                      din şedinţă au scos în eviden­
                                                                                                                                                                                       tare a cerealelor. La şedinţă au                    ţă faptul că rezultatele obţinute      constituirii de asociaţii a!e ţă­
        Cresc rîndurile partidului                          se numără muncitorii fruntaşi Silviu Marcu, Ioan Gherţa,                       în ziua de 2 iunie 1957, a                                                                      pînă în prezent nu reflectă po­        ranilor muncitori, care să înche­
                                                            Ioan Nicşa, iar în rîndul candidaţilor de partid au fost                    avut loc în sala Tribunalului                  participat ca invitaţi, preşedin­                   sibilităţile reale cu care regiu­      ie contracte cu statul şi să poa­
      In ziua de 29 mai a.c., a avut loc Ia Comitetul de    primiţi tov. Ştefan Tudoran, Mircea Adam şi alţii.                         popular din Orăştie, o adunare                  ţii comitetelor executive ale sfa­                  nea noastră poate şi trebuie să        tă beneficia de sporul de 10%
partid al întreprinderii miniere Barza^ confirmarea de că­                                                                              de protest împotriva experien­                                                                     participe Ia asigurarea fondului       faţă de preţul de contractare,
tre Biroul Comitetului raional de partid Brad, de noi             In această zi au fost confirmaţi trei membri, şi zece                 ţelor cu bombele atomice şi cu                 turilor populare raionale şi ale                    centralizat de cereale al statu­       spor prevăzut în Hotărîrea Con­
membri şi candidaţi de partid.                              candidaţi de partid, toţi muncitori fruntaşi.                              hidrogen, organizată de Cole­                   oraşelor de subordonare regio­                      lui. In unele raioane, şi în spe­
                                                                                                                                       giul de avocaţi din raionul                     nală, conducătorii Uniunii re­                      cial în raionul Orăştie, munca         siliului de M iniştri;
     Printre cei primiţi în rîndurile membrilor de partid,                                                        GHEORGHE DUMA        Orăştie. Adunarea a trimis o                    gionale a cooperativelor de con­                    nu a fost organizată în mod te­           — îndrumarea organelor coo­
                                                                                                                                       moţiune Consiliului Mondial al                  sum si ai întreprinderii „Recol­                    meinic, iar organele şi lucrăto­
   Creşte numărul de                        te, la „Luminiţa", în loc de 570 s-au    Groza, de ta Şcoala de 7 ani Băiţa,               Păcii, prin care protestează îm­                ta“.                                                rii din cooperaţie nu au muncit        peraţiei de către comitetele exe­
abonamente la presa de                      făcut 1.006 abonamente, la „Cravata      Pavel Popovici şi Vochiţa lancu, de               potriva experienţelor cu bomba                                                                      cu destulă hotărîre pentru a lă­       cutive ale sfaturilor populare în
                                            roşie", în loc de 100 s-au făcut 206     la Şcoala medie Brad, Ioan Sulea şl               atomică şi cu hidrogen. Ei cer                     Din raportul prezentat şi dis­                   muri pe toţi ţăranii muncitori         sensul intensificării muncii de
            tineret                         abonamente, la „Ştiinţă şl tehnică", în  Alexandru Lup de la Şcoala 7 ani                  încetarea oricăror asemenea ex­                 cuţiile purtate., a reieşit că da­                  asupra importanţei încheierii de       lămurire în rîndul cooperatori­
                                            loc de 240 s-au făcut 335 abonamente.    Baia de Criş, Gheorghe Hărăguş de la              perienţe care aduc nenorociri şi                torită îndrumărilor date de or­                     contracte pentru livrarea de ce­       lor de a-şi spori cantităţile con­
    Prin manca depusă de colectivul                                                  Şcoala de 7 ani Luncoiul de Jos, fac­             pierderi de vieţi omeneşti.                     ganele de partid şi cu sprijinul                    reale statului.                        tractate şi organizarea mai bu­
Secţiei raionale de difuzare a presei,        In total, planul de colectare a abo­   torii poştali Ştefan Gheorghe şi Ma-                                                              sfaturilor populare, întreprinde­                                                          nă a muncii de contractare.
factorii poştali şi difuzorii oolantari şi  namentelor la presa de tineret, pe în­   tieş Candin de la Oficiul poştal Cris-               Asemenea adunări de mani­                                                                           In urma raportului şi a dis­
ca afatoral Secţiei raionale de învăţă-     treg raionul, a fost depăşit cu 53,43    cior, Alexandru Savu — Oficiul Băiţa,             festare a luptei pentru pace s-au               rea „Recolta" şi organele coo­                      cuţiilor purtate, în scopul asi­          Considerăm că măsurile lua­
mint şi cultură, a directorilor de, şcoli,  la sulă. De notat că toate abonamen­     Traian Teodorescu şi Dumitru Giur­                ţinut şi în cele 29 de comune                   peraţiei au reuşit să contrac­                      gurării fondului centralizat de        te de Comitetul executiv vor
s-a reuşit ca planul de colectare, a a-     tele s-au făcut pe o perioadă de 3       giu — Oficiul Baia de Criş, Sabin                 cale raionului Orăştie.                         teze pînă în prezent peste 2000                     cereale al statului, în scopul îm­     duce la accelerarea ritmului în­
bonamentelor la presa de, tineret, să       luni.                                    Munieanu şi Gheorghe Bud — Ofi­                                                                   tone grîu şi peste 500 tone po­                     bunătăţirii continue a aprovizio­      cheierii de contracte, la dove­
fie ca mult depăşit.                                                                 ciul Vaţa de Jos.                                                                                 rumb.                                                                                      direa în practică a înţelegerii
                                               In acţiunea de colectare a abona­                                                                                                                                                           nării populaţiei, Comitetul Exe­       juste de către toţi producătorii
   'Astfel, la „Sctnteia pionierului", în   mentelor s-au evidenţiat în mod deo­                                ŞTEFAN BOTICI                                                             Aceste rezultate precum şi                       cutiv al Sfatului popular regio­       agricoli a rolului pe care îl au
loc de 740 s-aa făcut 979 abcnanien-        sebit Iov. Gh. Băduţă şi Minodora                                                                                                          participarea în masă la înche­                      nal a luat o serie de măsuri or­       şi a contribuţiei pe care trebuie
                                                                                                                                                                                                                                           ganizatorice care, să ducă la          s-o dea la îmbunătăţirea conti­
                                                                                                                                                                                       ierea de contracte cu statul do­                    îmbunătăţirea activităţii dc con­      nuă a condiţiilor de trai a celor
                                                                                                                                                                                       vedesc, că marea majoritate a                       tractare a cerealelor.                 ce muncesc, Ia construirea so­
                                                                                                                                                                                       ţăranilor muncitori din regiu­                                                             cialismului în patria noastră.
                                                                                                                                                                                                                                              Printre aceste măsuri se nu­
                                                                                                                                                                                       nea noastră au primit cu dra­                       mără :                                    Este necesar ca toate comi­
                                                                                                                                                                                       goste Hotărîrea Consiliului de
                                                                                                                                                                                                                                              — intensificarea muncii poli­       tetele executive ale sfaturilor
                                                                                                                                                                                       Miniştri, privind regimul de                        tice de masă în rîndul ţărani­         populare, organele şl aparatul
                                                                                                                                                                                       contractare a cerealelor, că ei                     lor muncitori. în scopul de a se       cooperaţiei şi al întreprinderii
                                                                                                                                                                                                                                           cunoaşte rolul încheierii de con­      „Recolta“ să muncească cu şi
                                                                                                                                                                                       au înţeles în mod just aportul                      tracte cu statul şi avantajele pe
                                                                                                                                                                                       pe care trebuie să-l aducă la                                                              mai mult simţ de răspundere
                                                                                                                                                                                                                                                                                  pentru traducerea în viaţă a
                                                                                                                                                                                       asigurarea hranei muncitorilor                                                             sarcinilor trasate de guvern şî
                                                                                                                                                                                       din uzine, mine, fabrici şi a oa­                                                          partid.

Concurs întercomunaî al echipelor                              In urma desfăşurării concursului s-au oliasi-                                                                                                                               In preajma aplicării
                  artistice                                 fioat pentru faza de raion brigada artistică de
                                                            agitaţie şi corul cooperativei meşteşugăreşti
   tja acest concurs, care ia avut loc la Biata de          „Moţul“ Baia de Criş, echipa de dansuri din                                                                                                                                    salarizării îmbunătăţite
Criş, au luat parte echipe de dansuri, brigăzi              satul Ţebea, echipa de dansuri din satul Rişca,
artistice de agitaţie, formaţii de cor, solişti vo­         echipa de dansuri a Casei de copii din Biata de                                                                                                                                   Aplicarea măsurilor de îmbu­        mei salarizării, s-a hotărît ţine-*'
cali şi instrumentali din comunele Bulzeşti, Riş-           Criş şi echipa de fluieraşi din satul Rişoufiţia.                                                                                                                              nătăţire a sistemului de sala­         rea unor conferinţe. In acest
                                                                                                                                                                                                                                           rizare şi normare a muncii es­
culiţa, Ribiţa şi Baia de Criş.                                                                                             A. CRIŞAN                                                                                                      te o acţiune de mare însemnă­
                                                                                                                                                                                                                                           tate şi -răspundere. Tocmai de
    in contul 501         prin colectarea şi vîn-             Cadouri pentru                 buc., port-bricege, 2 perechi                                                                                                                 !aceea, s-a preconizat mai î-nlîi      sens s-a stabilit ţinerea urmă­
                          zarea sticlelor şi borca­            participanţii                 pantofi. 4 buc. carpete din                                                                                                                   experimentarea acestui sistem          toarelor conferinţe : Căile creş­
    Tinerii de la coope­  nelor, suma de 400 lei,                la festival                 iînă cu motive naţionale, 4                                                                                                                   la unele întreprinderi din0 ţarii,
rativa meşteşugărească    pe care au depus-o de                                              buc. ulcioare, 2 buc. cojo-                                                                                                                   urmînd oa, o dată cu începerea         terii producţiei şi productivită­
„Moţul" din Baia de       asemenea în contul fes­              Tinerii din cadrul coope­     cele cu motive naţionale şi                                                                                                                   celui de-al Il-lea semestru al         ţii m uncii; întrecerea socialistă,
Criş, au organizat un     tivalului.                                                         altele.                                                                                                                                       anului curent, -aplicarea lui să
bal, in urma căruia au                                      rativei meşteşugăreşti „Mo­                                                                                                                                                    se facă treptat la toate unităţile     metodă de construire a socia­
realizat suma de 700         Printre tinerii de la          ţul“ din Baia de Criş au            In confecţionarea acestor                                                                                                                  economice din ţară.                    lismului ; Căile ce duc la re­
lei, sumă ce a fost de­   cooperativa ,.Moţul”,             confecţionat mai multe ca­       cadouri se evidenţiază tine­                                                                                                                                                         ducerea preţului de c o st; Rolul
pusă în contul 501, con­  s-au evidenţiat Ioan Lă-          douri pentru participanţii la                                                                                                                                                     La Hunedoara, experimenta­
tul festivalului.                                           festivalul tineretului, printre  rii: Ştefan Alagyari, Florica                                                                                                                 rea acestor măsuri se face în          maistrului în producţie etc.
                           zăruţ II. Lazăr Oprişa şi        care: 4 buc. portmoneie, 8       Dan, Fiorica Ştef şi Florica                                                                                                                  prezent la secţiile de furnale.
   De asemenea, tinerii   Constantin Zeriu.                                                                                                                                                                                                Acest lucru nu însemnează că             Cea mai mare atenţie s-a
din comună au realizat                                                                       Morar.                                                                                                                                        celelalte secţii din cadrul Com­       dat, însă, propunerilor de mă­
                                                  C. AVRAM                                                                                                                                                                                 binatului siderurgic Hunedoara
                                                                                                                    O. LAZAR                                                                                                               au rămas pasive faţă de aceas­         suri tebnico-organizatorice. In
                                                                                                                                                                                                                                           tă atît de importantă hotărîre a
                                                                                                                                                                                                                                           partidului.                            urma acţiunii de lămurire a

                                                                                                                                       Maistrul bobinator Paşca Gheor ghe( de la atelierul şcoalei profesio­                                  Cu cîteva săptămîni în ur­          masei de muncitori şi tehnicieni
                                                                                                                                                                                                                                           mă, în adunările generale pe
încălţăminte peste plan                                     plan 130 perechi bocanci 'bărbăteşti cu talpă de                           nale Gura-Barza, îşi dă toată silinţa ca elevii lui să devină buni electri­                         secţii, s-a trecut la dezbaterea       asupra importanţei acestor mă­
                                                            bovine, 16 perechi pantofi pentru femei, la co­                            cieni. IN CLIŞEU: maistrul Paşca Gh., îndrumînd pe elevii Crişan Ma­                                largă a instrucţiunilor ministe­       suri, pentru creşterea continuă
  Cooperatorii meşteşugari de la cooperativa                mandă, 37 perechi pantofi bărbăteşti, la coman­                                                                                                                                rului cu privire la aplicarea sis­     a producţiei şi productivităţii
„Moţul“ din Baia de Criş, au reuşit să confec­              dă, 210 perechi sandale tip brigadier. Planul pe                           rin şi Morar Francisc, din anul II Cţ electricieni.                                                 temului de salarizare îmbunătă­
ţioneze, în curbii lu rrti unaiy-mal m ultă încălţă­        sortimente a fost depăşit cu 10 la sută.                                                                                                                                       ţit.
minte decît prevedeau sarcinile de plan. Planul                                                                                        t—>i—>/—«j—»/—*/—>/—>t—‘.-—‘J—*i—«/—‘!—>I—1/—*       — . 1— . /— K,— . ,— • r                                                              muncii, s-a ajuns la un număr
                                                               In realizarea sarcinilor de plan se evidenţiază                                                                                                                               La secţia laminoare, prima dez­      impresionant de astfel de pro­
producţiei globale a fost realizat în proporţie             tov. Ghizela Alexe, Valeriia Lup, Leontfn Borza,                                                                                                                               batere .a avut loc lia data de 14
de 101 la sută, iar la prestaţii de servicii, în            Petru Berei, Pavel Petrică, Nicolae Trifa şi bri­                          Planul depăşii salarii                                                                              mai, cînd adunarea generală a          puneri, privind cele mai variate
proporţie de 123 la sută.                                   gada U.T.M., condusă de Traian Faur.                                                 mari                                                                                      stabilit comisia de coordonare
                                                                                                                                                                                                                                           !a lucrărilor şi cînd s-ia luat, pen­  laturi de activitate la secţia la­
   In cursul lunii mai s-au confecţionat peste                                1 O. NICOLAE                                                                                                                                                 tru prima dată, contact cu pă­         minoare. Aceste propuneri au
                                                                                                                                                                                                                                           rerea masei de muncitori în a-         fost centralizate şi studiate, şi
                                                                                                                                                                                                                                           ceastă problemă. S-a lămurit în
                                                                                     flaaaHBanDSBansBBMcsnnftTtnBiiaBaai               Experimentarea sistemului de                    plan .cu 48 la sută, a realizat                     această consfătuire, scopurile         s-au stabilit persoanele respon­
                                                                                                                                                                                       un cîştig de 159,97 lei pe post                     măsurilor de îmbunătăţire a            sabile pentru traducerea lor în
                                                                                                                                                                                       de miner, 138,30 lei pe post de                     sistemului de salarizare şi s-a        viaţă, precum şi datele pînă la
                                                                                                                                                                                       ajutor de miner şi 119,20 lei pe                    cerut părerea muncitorilor.
Norme experimentale                                                                                                                    salarizare îmbunătăţit, precum                  post. de vagonetar La fel, bri­                                                            care ele vor trebui aplicate.
                                                                                                                                       şi chemarea la întrecere lansată                gada lui Ioan Bartoş, din ace­                         Comisia formată în consfătui­
                                                                                                                                                                                       laşi sector, depăşindu-şi planul                    re a trecut încă de a doua zi la       Pentru a aduce la cunoştinţa
                                                                                                                                                                                       cu 39 la sută, a realizat sala­                     acţiune. S-a întocmit, în acest
                                                                                                                                       de colectivul minei Aninoasa.                   rii de 121,80 lei pe post de                        scop, un plan de muncă, în care        celor oare au făcut propunerile
                                                                                                                                       au dat un deosebit avînt mun­                   miner, 106,05 lei pe post de a-                     sînt prevăzute acţiuni variate
şi norme cu. motivare tehnică                                                                                                          cii din toate minele Văii Jiului.               jutor de miner de 91,45 lei pe                      în scopul sprijinirii salarizării      modul de rezolvare, ele au fost
                                                                                                                                                                                       post de vagonetar iar brigada                       îmbunătăţite.                          înserate pe coli de hîrlie şi afi­
                                                                                                                                                                                       tui Mihai Moraru, care lucrea­
                                                                                                                                       Colectivul minei Lupeni, de pil­                ză la înaintare în steril, a ciş-                      S-a hotărît Intensificarea          şate cu răspunsurile respective,
                                                                                                                                       dă, şi-a îndeplinit planul pe lu­               tigat 142,99 lei pe post de mi­                     muncii sindicale, culturale. O
   Iiî ţara noastră, normele au             citorilor care lucrează pe baza          rialelor ; formaţia optimă de                     na mai în proporţie de 101.3                    ner, 124,40 lei pe post de aju­                     atenţie deosebită s-a dat agita­       în secţie. __                         •
fest. aplicate pentru prima dată            lor. Datorită acestor cauze, se          lucru ; încadrarea optimă a mun                   ia sută, iar sectorul I B al ace­               tor de miner şi 107,24 lei pe                       ţiei vizuale, confecţionîndu-se
ir. anul 1949. Aceste norme au              caută a nu se lucra pe baza              citorilor ce execută lucrarea ;                   leaşi mine, în proporţie de                     post de vagonetar.                                  panouri legate direct de pro­             Propunerile făcute pot fi îm­
iest elaborate pe baza experien­            acestor norme.                           frontul de lu cru ; procesul teh-                 110,7 la sută.                                                                                      blema salarizării. In scopul lă­       părţite în 'două categorii: celei
ţei oamenilor muncii, neavînd                                                                                                                                                             Minerii de la Lupeni continuă                    muririi unor noţiuni strict ne­        care se pot rezolva cu mijloace­
ia bază un studiu tehnic. Ince-               Normele cu motivare                                       AUREL OLTEAN LI                   Salariile muncitorilor mi­                   cu avînt întrecerea. Acest lu­                      cesare bunei înţelegeri a proble­
pînd din anul 1949, normele au                          tehnică                                                                        neri pe luna mai au crescut                     cru ni-l dovedesc realizările pe                                                           le proprii ale secţiei şi cele a
început să fie îmbunătăţite, ajun-                                                               şeful serviciului organizarea         considerabil. De pildă, brigada                 care ei le-au obţinut în primele                                                           căror rezolvare implică inter­
gîndu-se în prezent să avem 80%                Datorită metodelor noi de                         muncii de la Trustul 7 Con­           minerului ioan Popa, care lu­                   zile ale lunii iunie. Astfel, sec­                                                         venţia combinatului sau chiar
norme cu motivare tehnică. Du­              muncă introduse în procesul de                                                             crează într-un abataj frontal de                torul i B şi-a realizat, planul pe
pă cum se ştie, normele de timp             producţie, s-a constatat că nor­                             strucţii Petroşani            la stratul 18 (Sectorul I B) şi                 prima zi a acestei luni în pro­                                                            a' ministerului.
şi de producţie sînt de două                mele sînt depăşite cu uşurinţă                                                             care şi-a depăşit sarcinile de                  porţie de 130,3 la sută, iar sec­
                                            (munca fiind prestată în alte                                                                                                              torul IV B în proporţie de 105                                                             O mare parte din măsurile ce
feluri: experimentale şi tehnice.           condiţii decît cele prevăzute în                                                                                                           la sută
                                                                                                                                                                                                                                                                                  fac parte din prima categorie
                                                                                                                                                                                                                            1VANCIŞC                                              privesc anumite lucrări prin ca­

                                                                                                                                                                                                                             corespondent                                         re se va asigura o mai bună

                                            generalităţile capitolelor de nor­                                                                                                          O O O O O W O O O O < X X K > w v x.                                                      funcţionare a agregatelor. Ast­
                                            mă respective) şi s-a început                                                                                                                                                                                                         fel, s-a propus punerea în func­
                                            stabilirea proceselor de muncă
 Normele experimentale                      pe bază tehnică.                         Trei întrebări şi tot atîtea                                                                                                                                                                 ţiune a instalaţiei de deservire
                                                                                             răspunsuri
  Aceste norme sînt elaborate                  In acest scop, normatorii teh­                                                                                                                                                                                                     de la subsolul cuptoarelor adin­
pentru normarea unor procese                                                                                                                                                                                                                                                      ei, punerea în funcţiune a ro­
de lucru care au o durată mai                                                                                                                                                                                                                                                     lelor din spatele cajei pregăti­

                                                                                                                                                                                                                                                                                  toare. O deosebită importanţă

scurtă sau întindere mică, avînd nologi pentru stabilirea de nor­                                                                                                                                                                                                                 în vederea reducerii rebuturilor,
                                                                                                                                                                                                                                                                                  prezintă propunerea care cere
la bază experienţa tehnicienilor me cu motivare tehnică, trebuie
                                                                                     Intr-o zi, pe vremea prînzu- dreapta noastră, se mîncau                                                                                                                                      asigurarea funcţionării lamino-i

şi muncitorilor fruntaşi. A-                să analizeze fiecare proces de           lui, mă nimerisem la restau-                      sărmăluţe,                                                                                                                                 (Continuare în pag. 3-a)
ceste norme sînt discutabile, în-           muncă din următoarele puncte             rantul „Mureşul" din Deva. In                       — Tovarăşe ospătar, sărmă-
trucît experienţa celor ce le-au            rle vedere : organizarea locului         local clienţi m u lţi: unii mîn-                                                                                                                      vo v  OOOOOOOv  0000000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ,
elaborat, nu a luat în conside­             de lucru ; aprovizionarea ritmi­         cau, alţii veniseră să bea o                      tufele sînt bune, dar cred c-ar
rare puterea de muncă şi cu­                că cu m ateriale; amplasarea             ţuiculiţă înainte de masă. Eu                     fi şi mai bune cu puţină smîn-
noştinţele profesionale ale mun­            raţională 3 utilajelor şi mate­          mă număram printre aceştia                        tină.
                                                                                     din urmă.
                                                                                                                                          — Cred şi eu, numai că
                                                                                                                                       smîntîna-i cam departe: la

                                                                                     Intîmplarea a ------------------------------------------ stînă. Şi stîna,

T ot pe loe, pe Ioc, pe -Ioc...                                                      făcut să fiu /~~jj a •                            să vedeţi, e                                         TO Y                                                 M n ifW JB? W M éRáQBM ÍlfM M

                                                                                     martor al unor <Or'l7L&X.CLÎ/LtCLi7LL.L. tocmai în Do-

                                                                                     discuţii între------------------------------------------ brogea.Aşa că...                         Ingrăşămintele naturale— bile), au trecut de 2.300 kg                                      oare !au transportat bălegar pen­
                                                                                                                                                                                                                                                                                  tru el. Aşa s-a petrecut cu în­
                                                                                     ospătarul care deservea raio­                       Acestea au fost cele trei în­                 asigură recolte bogate                              Cele mai mari producţii s-au           tovărăşiţii Ion Liază şi Ion Mo­
                                                                                                                                       trebări la care ospătarul a dat                                                                     realizat în anii 1952 şi 1954,         rar Lupu, care n-au transportat
                                                                                     nul nostru şi cîţiva cetăţeni                                                                                                                                                                cantitatea de bălegar stabilită.
                                                                                                                                       tot atîtea răspunsuri.. S-ar pu­                Cele 72 de familii care lu­ cînd întovărăşiţii au recoltat
                                                                                     care¦ocupau mesele din jur. De                    tea ca vreunul să fie dispus a                                                                                                                Pentru a-i mobiliza ,pe înto­
                                                                                     fapt toate discuţiile s-au redus                  crede că răspunsurile ospăta­                   crează în prezent în întovărăşi­ 2.700 kg şi respeotiv 2.500 kg                            vărăşiţi să exeoute în primul
                                                                                     la trei întrebări şi tot atîtea                   rului n-ar fi fost poate destul                                                                                                            rînd lucrările de întreţinere si
                                                                                     răspunsuri.                                       de politicoase. Dacă-i aşa sau                  rea !agricolă „Horiia“,.din Sîntu- grîu la hectar.                                         recoltare pe terenurile din pe­
                                                                                                                                       nu — nu ştiu, şi cred că nici                                                                                                              rimetrul întovărăşirii, adunarea
                                                                                        ...La una din mesele vecine                    nu merită să ne străduim să                     hialm, deţin o suprafaţă de 130 Succesele pe care le obţin în-                             generală a hotărît că acelora
                                                                                     se mînca felul în tîi: ciorba.                    stabilim acest lucru. Fiindcă                                                                                                              care nu plivesc şi nu recoltează
                                                                                                                                                                                       ba'.- Aceasta înseamnă că 54,16 tovărăşiţii la recoltare sînt o                            griul în perioada fixată (op­
                                                                                        — Tovarăşe ospătar, dâ-ne                      fiecare din cele trei răspunsuri                                                                                                           timă), să li se reţină o can­
                                                                                     ts rog, un ardei iute.                                                                            la sută din suprafaţa arabilă a consecinţa a faptului că oe te­                            titate de 10-25 La sută din pro­
                                                                                                                                       conţin, dacă nu mai mult, cel                                                                                                              ducţia oe se obţine de pe par­
                                                                                        — V-aş da bucuros, dar a-                                                                      satului este cooperativizată. renurile lor se execută arături                              cela care i se cuvine s-o lu­
                                                                                     chizitorul nostru s-a îmbătat şi                  puţin un dram de adevăr. In                                                                                                                creze. întovărăşiţilor Vaier Bo-
                                                                                     n-a mai putut merge ta piaţă,                                                                     Faptul că peste 40 de familii                       adînci de toamnă şi pămîntul           riţă, Iulian Maier şi Nicolae A-
                                                                                                                                                                                       sînt înscrise cu întreaga supra­                    este îngrăşat în fiecare an. Cum       lexoi, li s-a reţinut în anul 1956
                                                                                     Aşa că...                                         fiecare dintre ele îşi găseşte                  faţă de teren arabil pe care o                      procedează ? Adunarea generală
                                                                                                                                                                                       posedă, a dat posibilitate înto-                    !a întovărăşiţilor a hotărît că fie­   o cantitate destul de însemnată
      In regiunea Hunedoara, există încă unele localităţi, ca Turdaş de                 La altă masă se mînca fe-                      oglindire preocuparea conduce-                  vărăşiţilor să execute lucrările                    care întovărăşit este obligat să       de grîu, pentru faptul că n-au
pildă, unde felele şi flăcăii obişnuiesc să frecventeze căminul cultural             lui doi -: friptura (mi se pare                   rii restaurantului şi a condu­                                                                      transporte bălegar de grajd —          plivit la timp cultura de grîu.
doar înainte de' a se căsători ¦îndată după aceea, îşi întrerup orice acli-          că era de vacă) şi salată.                        cerii T.A.P.L. faţă de deservi­                 agricole La timp şi în bune con-                    în fiecare an — pe o parte din
                                                                                                                                       rea consumatorilor Şi cred că                   diţiuni. Ca urmare, producţiile                                                               Şi la cultura de porumb, în-
vitale de acest gen, sub motivul că de-acum au devenii „oameni serioşi".                ~ Tovarăşe ospătar, salata                     nu greşesc dacă spun că a-                                                                          suprafaţa existentă în perimetru
                                                                                                                                       ceastă preocupare lipseşte, aşa                 obţinute de ei, au întrecut în­                                                                                     m
      Pe lingă acestea, există însă şi sate în care asemenea prejudecăţi             asta n-are nici un pic de ulei;                   cum dese ori din local lipsesc                  totdeauna cu mult pe cele ale                        (20 la sută)’. In cazul că un
sini lichidate. Iată, în clişeul de fală. echipa vîrslnicilor din Sălaşu Su­                                                           ardeii iuţi, uleiul, smîntîna...
perior, inlerpretînd un dans specific acestei localităţi.                            pune-i, te rog, puţin.                                                                            ţăranilor muncitori cu gospodă­ întovărăşit nu are atît bălegar

                                                                                        — Bucuros tovarăşe, dar să                                                                     rii individuale. Este suficient de grajd cît trebuie să ducă
                                                                                     vedeţi, magazionerul nostru
                                                                                     lipseşte astăzi. Aşa că...                                                                        să amintim că producţiile me­ pe suprafaţa oe-i revine, atunci

                                                                                                                                                                                       dii de grîu ta hectar realizate i se reţin cîte 25 kg grîu pentru

                                                                                                                                                                                       de întovărăşiţi (ou excepţia ce­ fiecare oar de bălegar net trans­

                                                                                     La masa a treia, cea din                                            V. PINTEA                     lei din anul 1956, cînd condi­ portat şi această cantitate se

                                                                                                                                                            (' v/VV-'^                 ţiile. de climă au fost nefavora- repartizează acelor întovărăşiţi
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18