Page 14 - 1957-06
P. 14
Pag. 2 W u m f ’SOCIALISMULUI Nr. 770
Pe marginea articolului din „Uzina noastră" La ora de educaţie fizică ALARMA IN SUBTERANA
„Numai producţie artă n u ?“ de EDUARD JURIST culmea neruşinării, să încingă
şi un chef la toartă.
Se împlineşte o lună de cînd cărui sunet blazat, vesteşte cît valoarea calitativă a programu — Editura Tineretului —<
Dar cine sînt aceşti mişei ?
itj ziarul „Uzina noastră“, or de colo prezenţa prea bine cu lui. E neîndoielnic că e bine Infăţişînd cu umor !aventu- Iaca, nişte buruieni... de dru
gan al Comitetului orăşenesc noscutei şi neindiciate teorii a să fie luat ce e bun din muzica rile unei familii de cartofi, au mul m are!
de partid şi al Sfatului popular popoarelor, dar a face acest lu torul — fără să cadă în didac
al oraşului Hunedoara, a apă „artei pentru artă“. Şi sub „cu cru într-o măsură excesivă, în ticism — reuşeşte să atingă o Noroc însă că micul, dar cu
rut un articol intitulat „Numai minţenia“ şi „inofensivitatea* seamnă a da dovadă de lipsă de problemă dificil de tratat în li rajosul Cartofei izbuteşte să dea
producţie, iartă nu semnat orientare. telefon copiilor, cerîndu-le aju
unei astfel de arte, uşor se pot teratură, şi anume necesitatea tor,- Şi cine ştie ce s-ar fi în--
Iv. Martinovici. Prin natura infiltra picurii otrăviţi ai deca stîrpirii buruienilor vătămă tîmplat cu familia Cartof, de
problemei pe care a atacat-o, toare. n-ar fi intervenit Sapa !
acest articol a prilejuit reflecţii dentismului. Ziarul „Uzina noastră“, nu a
din partea multor tovarăşi ce In familia Cartof s-a petre Scrisă în proză rimată, cu
răspund de problemele muncii Desigur, s-ar greşi dacă s-ar făcut un serviciu prea mare ci Elevii şcolii ele cut un fapt îngrozitor : provi mult umor, învăluită într-o at
mentare de 7 ani ziile făcute de mama gospodi mosferă de mister, povestirea
culturale din regiune şi mai a- crede cum că semnatarul arti titorilor prin publicarea artico din comuna Apoi- trezeşte curiozitatea şi emoţia
du de Sus, execu- nă au fost prădate fără de cititorului.
les din partea acelora oare răs colului, a urmărit să dea prin lului „Numai producţie, artă tind o pramidă în t
ora de educaţie fi- 4 milă. Ba mai mult chiar 1 Tîl-
pund direct de viaţa cultural- tratarea punctului său de vede nu ?“. E drept că prin el au fost
harii au îndrăznit să vină din
artistică a hunedorenilor. re, o linie greşită. Nu, el nu a semnalate unele greutăţi în des W fâm vyM
Nu s-ar putea spune că acest încercat să facă o asemenea făşurarea muncii culturale din nou în casa bieţilor cartofi şi,
treabă. Atît doar că, neavînd o
articol n-ar avea în atentia sa suficientă claritate în proble Hunedoara, dar în acelas timp fi ’ ; :-riv ü FILMUL ZILEI
şi chestiuni bine întemeiate. El mele pe care şi-a luat sarcina a semănat şi derută dovedind
adoptă o poziţie justă atunci să le dezbată, a greşit. Şi, să
cînd spune cum că „viata cultu din partea ziarului inconstanţa
rală, artistică în oraşul nostru vedem cu ce anume a greşit. în modul de a trata problemele
(e vorba de Hunedoara n.r.), a
rămas mult în urma marilor Pentru orice om, preocupat de culturale. Doar nu e prea mult, fi ;; P r e a tîrz iu ((
realizări' obţinute în producţie
de muncitorii furnalişti, oţelari, probleme de artă şi cultură, e cca. 2 luni, de cînd în coloane
laminorişti, constructori“. Acest
lucru este pe deplin adevărat. limpede şi trebuie să fie lim le sale a apărut articolul „Pen De la 5 la 9 iunie 1957, pe ecranul fiind un temperament nestatornic, su
E fără îndoială necesar ca în pede, cum că arta astăzi, nu tru îmbunătăţirea muncii cultu perficial, dezordonată în muncă, fără
acest oraş să fie mereu lărgite mai e un „lucru în sine“, ci, o laili cinematografului „Filimon Sîrbu“ din ţel. E şi ea studentă, dar studiul n-o
posibilităţile pentru desfăşurarea expresie a unei realităţi vii. Ea rale în combinat“, semnat V. Deva, va rula reuşita realizare a cine pasionează.
unei vaste munci culturale, po nu poate şi nici nu trebuie să Dragomir. Aici se afirma cu matografiei sovietice, filmul tehnicolor
trivit cerinţelor mereu crescîn- fie ruptă de viaţă şi, în cazul Spre deosebire de ea, colega ei
de ale celor care îl locuiesc. nostru, de producţie. Prin mul tărie necesitatea legării muncii „Prea tîrziu“. Sonia — este o fire serioasă, sinceră
tiplele sale mijloace ea este a- culturale de procesul de produc şi studioasă. Ea îl iubeşte pe Stiopa.
Vorbind despre viata culturală ceea care trebuie să vină în aju Prinzînd cu deosebită măiestrie as
a Hunedoarei, nu se poate to torul om'ului, să-l înveţe a mun ţie, lucru desigur toarte just, oa Fedia, cu care se căsătoreşte Ta
tuşi afirma cum că aceasta^ nu după un scurt timp de la aceas i m p o r t a n t a asigurărilor f a c u l t a t i v e ’ pecte din realitatea imediată, filmul tiana, este student şi pentru a putea
!ar exista. Aceasta există, e tă afirmare, tot ziarul să vină, ne redă un instantaneu viu, din viaţa asigura pentru soţia sa o locuinţă
corespunzătoare,' lucrează ca şofer pe
drept, nu la dimensiunile la oare ci mai bine şi în consecinţă, a prin articolul amintit mai sus, de bunuri spumoasă a tineretului, cu bucuriile, maşina unui academician. Pentru a-şi
şi să ia o poziţie cu totul con mîhnirile, speranţele şi frămîntările menţine dragostea Tatianei, el nu-i
ar putea să fie, dar totuşi exis trăi mai bine. mărturiseşte profesia pe care o prac
tă. Pot fi citate cazuri în care In Hunedoara, activitatea cul trarie. O asemenea conduită nu Administraţia asigurărilor de stat In schimbul plăţii unei prime de caracteristice. tică.
s-au obţinut chiar succese fru poate fi în nici un caz recoman ,ADAS“, are ca scop ajutorarea ţără asigurare neînsemnate, cetăţenii au
moase pe acest tărîm. Imperios turală e orientată suficient de nimii muncitoare şi a altor catego posibilitatea să-şi refacă bunurile dis Cu deosebit interes vom urmări pe Iată debitate — cîteva din persona
se pune însă problema grijii slab înspre acest important o- dabilă. încercările de a rupe rii de cetăţeni, în cazurile cînd se truse de calamităţile naturale, prin ecran .atît evoluţia acţiunii, cît şi naş jele filmului, personaje ce evoluează
deosebite pe care trebuie s-o biectiv. De aşteptat era deci ca arta de producţie trebuie cu tă produc anumite calamităţi naturale, despăgubirile ce le primesc. De exem terea şi creşterea conflictelor. Frumu şi care-şi împletesc acţiunile într-uri
avem pentru puritatea acestei „Uzina noastră“ să publice ar rie prevenite şi combătute, alt care distrug bunurile din gospodă plu, cetăţeanul lacob Traian din co seţile peisajului şi tehnica superioară conflict interesant.
vieţi culturale, pentru _reperto ticole care să reflecteze tocmai riile lor. Astfel, Administraţia Asigu nuna Gaia de Criş, raionul Brad, a regiei, menţin permanent vie aten
riul care o întreţine. Şi, tocmai o asemenea latură. Unităţile fel ar însemna să promovăm o rărilor de Stat asigură prin efectul a primit de la A.D.A.S. drept despă ţia spectatorului. Fiecare detaliu de Stiopa, studentul, dezamăgit în dra
aici rezidă nedumerirea pe care legii, o serie de bunuri din gospodă regie este semnificativ şi contribuie goste, pleacă să lucreze la o uzină
articolul amintit mai sus o pro culturale din oraşul Hunedoara, linie greşită, nefolositoare sau riile cetăţenilor, cum sînt clădirile, gubire pentru una cabalină, asigurată la c.omplectarea acţiunii şi ideilor. îndepărtată — spre a scăpa de ob
voacă în mod legitim. în afara cîtorva brigăzi artisti chiar dăunătoare. maşinile agricole, animalele şi cultu facultativ, iei 3.7(10, în loc de 700 lei, sesia Tatianei, care !-a respins dra
rile agricole. Sumele ce se plătesc Este un film reuşit, în care per gostea. Ajuns la uzină, întîmpină o
Autorul îşi pune în fată in ce de agitaţie de pe la unele De altfel, trebuie spus că în cazurile de distrugere a bunurilor cit ar fi primit dacă nu ar fi fost sonajele se conturează puternic, şi în serie întreagă de greutăţi, pe care el
tenţia, chiar încă de la titlu, de colţuri roşii ale combinatului, viata culturală e necesar să fie arătate mai sus ,se stabilesc pe baza asigurată facultativ şi numai prin care pozitivul are largi perspective de se străduieşte să le înfrîngă. In scri
' a lua la rost pe toţi acei care stau destul de rău cu alte for prezentată mai mult în paginile unor norme ce sînt prevăzute prin lege. Cetăţeanul Dumitru Cristian, sorile pe care le scrie el, vrea să
înţeleg să ceară „numai produc me de muncă artistică si cultu ziarului, tratată competent şi hotărîrea Consiliului de Miniştri. A- din con una Homorod, raionul Orăş- valorificare, iar negativul este biciuit ocolească toate neajunsurile prin care
ţie“ şi „artă nu". Din păcate, rală. Se poate afirma că toate ceste norme, în comparaţie cu va tie a primit pentru o vacă asigurată aspru. Zbuciumul tinereţii este firesc trece, dar Sonia, care-1 iubeşte, în
însă, de la bun început, autorul celelalte formaţiuni, lucrează cu sistematic şi nu numai din lună facultativ lei 2.750, în loc de 750 lei, şi bine fixat, îticît pare că urmărim trezăreşte adevărul şi se hotărăşte să
porneşte la drum cu stîngul. repertorii generale, fără specific, în lună. loarea bunurilor asigurate prin efec cît ar fi primit dacă nu o asigura fa viaţa aevea şi nu o ecranizare. lucreze 1a aceeaşi întreprindere cu
, cultativ. Sume importante au primit ei şi de aceea pleacă acolo. Se an
A lipsi pe muncitori de bine ce pot fi prezentate foarte bine/ Orientîndu-şi materialele cul tul legii, nu sînt cliiar atît de mari. şi cetăţenii Valentin Nicoară, Gavrilă in atmosfera subiectului intrăm din gajează în aceeaşi întreprindere cu
facerile vieţii culturale, a nu în orice parte a ţării. Din nou turale în spiritul cerinţelor de capul locului. E o serbare tinerească, Stiopa unde, cu dragostea ei sinceră
le crea condiţii prielnice pentru subliniem marea valoare a unor mai sus, insistînd cu tărie în Ele s-au stabilit în această măsură plină de vervă. Tineri absolvenţi — şi curată, caută să-l ajute.
promovarea acesteia, este desi piese ca : „Nota zero la purta direcţia îmbunătăţirii continue a viitori ingineri, medici şi tehnicieni —
gur o gravă încălcare a prin re“, „Titanic-Vals“, „Floarea condiţiilor de desfăşurare a evoluează perechi, perechi, pe parche Tania, cu firea-i nestatornică, nu-i
cipiilor noastre călăuzitoare. Se capabilă să înţeleagă eforturile şi sa
naşte însă întrebarea : ce anu purpurie” etc. Ele au cucerit muncii culturale în oraşul Hu crificiile pe care le face Fedia — so
me artă trebuie să punem noi ţul său — şi accieptă curtea pe care
la îndemîna celor ce cu mîinile simpatia publicului nostru iubi nedoara, ziarul „Uzina noastră“,
lor construiesc viata nouă, de i-o face un bătrîn compozitor, breînd
care anume artă au ei nevoie? tor de teatru. E foarte bine că îşi va aduce cu prisosinţă a- din motive de ordin tehnic şi finan Măgureanu, Miron Manea şi Ioan tul sălii, feeric luminată. O pereche astfel o dramă şi în familia acestuia.
Or, tocmai la această întrebare ansamblul amatorilor din Hu portul pe care cititorii îl aşteap
Iv. Martinovici, autorul artico nedoara s-a orientat spre ele. ciar, pentru a se crea posibilitatea Blaj din raionul Ilia, care de aseme de tineri, atrage luarea aminte. Par Fedia află şi are loc o inevitabilă
lului în discuţie, se vede că nu Extrem de nepotrivit apere însă tă în această direcţie de la el. cetăţenilor să-şi achite cu uşurinţă nea au avut asigurate facultativ ani- îndrăgostiţi, hotărîţi să-şi făurească şi aspră explicaţie între el şi soţia
a reflectat, altfel nu ajungea la malele lor. un viitor comun. Dar impresia nu ne sa.
concluzia cum că una e arta şi faptul că, în repertoriu, nu pot V. DAN primele de asigurare Administraţia este confirmată. Stiopa iubeşte pe Ta-
alta e producţia. Dimpotrivă, Asigurărilor de Stat, însă, dă posibi Administraţia Asigurărilor de Stat tiana, dar aceasta nu răspunde la dra Intîmpiarea nu trece fără urinări şi
şi-ar fi dat seama că aceste fi găsite alături de acestea şj C. SOARE litatea cetăţenilor să asigure de bună plăteşte în fiecare an însemnate sume gostea lui şi Stiopa trece prin prima tînărul Fedia se îmbolnăveşte. In tim
doua se găsesc într-o netăgă voie (facultativ) bunurile din gospo drept despăgubiri, venind în ajuto lui dezamăgire. Tatiana iubeşte pe pul bolii, la căpătîiul său a rămas să-I
duită interdependentă. piese care, prin natura lor, să . rul cetăţenilor care au suferit pagube. îngrijească numai mama sa.
dăriile lor la sume mai mari. Ast De aceea, este bine ca tot mai mulţi Fedia, tot un student harnic şi ini
Concepţia de bază a preocu reflecte munca, preocupările, Viitorii învăţători fel, se pot asigura peste normele de cetăţeni să încheie asigurări faculta mos. Sonia şi Stiopa, care află nenoro
părilor de artă se ştie că este eroismul otelarilor. furnabştilor, asigurare prevăzute prin lege, deci cirea, vor să-l ajute pe prietenul lor
aceea a unei arte cu tendinţă. facultativ animalele şi culturile agri tive, pentru bunurile gospodăreşti. Tătiano este fiica unor oameni cin şi-i trimit baiii cu o prietenă de la
Lipsită de această concepţie, constructorilor, deşi autorii noş La Şcoala pedagogică mixtă cole şi se mai pot asigura facultativ şi C. IANCU stiţi. Tatăl ei e contabil şi mama sa întreprinderea unde lucrează. Int-e
arta îşi pierde valoarea educa tri dramatici contemporani s-au din Deva, au început examenele bunurile din gospodărie ca: mobilier, Fedia şi fata sosită la Leningrad, se
tivă, se transformă într-o no îngrijit să scrie destule lucrări pentru elevii anului IV, viitorii îmbrăcăminte, produse, furaje, etc. Delegatul Direcţiei Generale o harnică gospodină. Dar, Tatiana nu naşte uri sentiment de dragoste.
ţiune abstractă ce pluteşte pe învăţători. penfru regiunea Hunedoara
de-asupra realităţii concrete. In de acest fel. le seamănă. Nu-şi înţelege părinţii, Tania, care a refuzat dragostea lui
tr-un astfel de caz ea devine Intr-un timp. combinatul si Iată-ne la primul examen I Se Stiopa, care a subapreciat sentimen
pur şi simplu un clopoţel, aî face examinarea la Igienă. Pro oooooooooooooooooooooooooo >ooo ^ooooooooooooooooo<x>ooooo<xx>ooooooooooooo<>ooo<x>
derurgic dispunea de o brigada fesoara Nadejda Avram zîmbeş- tele lui Fedia şi care a produs o rup
artistică centrală de agitaţie^. te mulţumită de răspunsurile vi tură şi în familia compozitorului, ră-
Conducerea clubului a găsit că mîne să-şi primeasdă răsplata, rămîne
e mai bine s-o transforme în
singură şi uitată.
„formaţie de estradă“. Nu se itorilor absolvenţi. Filmul este foarte bogat în acţiuni
şi îri momente tari, psihologice. El
coate spune că a făcut rău. O Eleva Elena Maci, se apropie Concursei căminelor culturale de la Crişcior place şi preocupă intens pe specta
formaţiune de estradă bine în de catedră. Ridică biletul cu în tori, prin problemele de morală ridi
chegată are posibilitatea să dea trebări. Cugetă: „oare ce mi-o Săptămîna trecută, în co talent cîntece populare din La aruncarea cu greutatea, pe cate.
fi căzut". II întoarce. Citeşte muna Crişclor, în sala cămi fluier. L. Doina şi Ioan Fusa, locul I la seniori s-a clasat
mai multe lucruri bune. Din pă temele şi simte că o mare bu nului cultural s-a desfăşurat o dansatori din Criscior — au e- Florin Jorza şi la juniori — Regia filmului este de o înaltă
cate, repertoriul acesteia, cel pu curie îi năpădeşte în suflet. etapă a concursului echipelor xecutat cu măiestrie dansu! tot pe locul I, Gh. Oprean. La măiestrie, precum şi jocul firesc al
artistice. Au participat echipele popular maghiar — „ceardaş”. săritura în lungime şi înălţime, actorilor.
ţin ou programul „Voie bună“, Ea ştie să răspundă. Nu mai Cu vii aplauze a fost răsplătită pe locul I s-au c la sa t: N. Mi-
ia lăsat mult de dorit. Cîntece este nevoie să i se pună nici o artistice ale căminelor culturale echipa de dansuri şi corul din clean de la Blăjeni, iar la ju C. SOARE
ca : „Pinguin-mambo“, „Hay- întrebare suplimentară. După un din Blăjeni, Bucureşci, Valea Bucureşci. Din formaţia de la niori fete — Maria Bibart.
bab-oo-ree-Bao“, „Papa Yvones- răspuns bun, urmează şi califi Arsului şi Criscior. Valea Arsului s-au remarcat so
mambo", „Mambo-italiano” şi cativul bine meritat — nota 5. listul instrumentist la vioară, După terminarea concursului,
Este de remarcat numărul Costică Romînaş şi echipa de s-au înmînat diplome şi in
altele de acest fel, care abundă Şi alţi elevi ai anului IV, e- dansatoare de !a acelaşi cămin,
în detrimentul muzicii noastre xaminaţi, au răspuns bine, ob- mic de formaţii participante şi cu „Dansul felelor”. signe.
originale, scad uimitor de mult a programului prea sărac pre
zentat. Aşa, de exemplu, cămi In aceeaşi după masă, tot la Ne aşteptăm ca, la faza raio
ţinînd şi ei nota 5. Printre ei nul cultural din Blăjeni, a fost Crişcior, s-au desfăşurat şi con nală, să fie o participare mai
reprezentat doar de cîţiva ar însufleţită, prin numărul parti
In curmei va apare © lucrare absolut necesară se a flă : Olivia Opreau, Ioan tişti. cursuri sportive, la care au par cipanţilor şi a numerelor de pro
pentru cei ce activează în do Blaga, Alexandrina Certejan, gram ce se vor prezenta.
REPERTORIUL GENERAL AL LE meniul dreptului. De un real succes, s-ati bucu ticipat sportivii de la Blăjeni şi
GISLAŢIEI IN VIGOARE pag. Inscrieţi-vă din timp Ia librării pen Lucreţia Mihăilă, Rodica Papoi rat tinerii: Dumitru Ştefan şi Crişcior. OSWALD ZATOSCHIL
şi alţii. Nicolae Ciocan, din parte;r Blă-
Ed. Ştiinţifică aproximativ 960 jenilor, care au interpretat cu corespondent
Iei 50 P. JURCONI
tru obţinerea Repertoriului. corespondent
Trăim în era atomică ; dar ce simplă este manopera : întin Ştiinţa îmbogăţeşte viaţa greutatea unei plăci similare de cît tancurile cu blindajul de oţel
trebuie să adăugăm : şi a mate zi pe zid pătrate de mase plas otel. Ca urmare s-a preconizat
tice, le netezeşti cu mîna şi şi a început executarea unor cel mai gros.
riilor plastice. In toată lumea, apoi deslipeşti hîrtia ce le căptu construcţii din acest nou şi mi
de la un capăt la altul, pînă în şeşte mai uşor decît deslipeam nunat produs. Deosebirea dintre cele două
cele mai îndepărtate colturi ale hîrtia de pe abtibildul din co
continentelor au început să cir pilăria noastră. Cămăşile de ma Folosirea maselor plastice ira concepţii nu mai trebuie să fie
cule în cele mai felurite graiuri, terial plastic ca si hainele nu diate în construcţii constituie o
denumiri pînă de curînd necu se pătează nici de cerneală, cotitură revoluţionară în teh subliniată.
noscute : nylon, kapron, perlon, nica construcţiilor, prin înlocui
relon, orlon, plexigtas, policlo- nici de catran, nici de grăsime. tine fată de cele naturale. simplă a cărei descoperire a tipurile de fibre produse. Bache rea cărămizii, betonului armat Fără îndoială, că pînă la ur
Spălatul lor e simplu, iar de Toate acestea nu sînt decît o durat secole de-arîndul: -a) lita se obţine fortînd combinarea
rură de vinii etc. Sînt produse călcat nici nu poate fi vorba, între ele a unor molecule de şi nearmat şi a metalelor grele. mă, pacea va birui şi popoarele
căci nu se sifonează si nu fac mică piarte a utilizării mate Cînd o moleculă este constituită specii diferite, adică prin con
diferite ale maselor plastice, cu nici o cută după ce s-au uscat. din atomi aliniaţi pe aceeaşi densarea fenolului cu formolul Noile case, uşoare şi mai rezis vor beneficia din plin de bine
Fierul de călcat va trece la riilor plastice la ora actuală. A- dreaptă, cînd molecula are deci tente decît cele actuale, vor fi
domenii de aplicaţie atît de muzeul de antichităţi. proape nu există tară care să o singură dimensiune, corpul copolimerizarea, adică conden calde, igienice si luminoase, facerile maselor plastice.
nu le fiabrice, şi institute spe obţinut este elastic, ca de pildă, sarea de molecule diferite pre- căci lumina va putea pătrunde
largi îneît cuprind toate aspec Fibrele sintetice din nylon sau cauciucul, tesutul muscular etc. vrirîtă o gamă de produse deo prin acoperiş sau prin pereţi. In ţara noastră, plenara C.C,
orlon au aplicaţii practice în ciale, cum este de exemplu, In b) Cînd molecula are două' di sebit de bogată. Sub privirile uimite ale omeni
tele civilizaţiei actuale. medicină, în cazuri dintre cele mensiuni corpul obtinut este un rii viata îşi va schimba înfăţi al P.M.R. din decembrie 1956,
Sub ochii noştri se petrece un mai dificile. Protezele arteriale stitutul de mase plastice din lubrefiant, ca de pildă, uleiurile Atţ arătat la începutul aces şarea, oraşe noi si strălucitoare
din material plastic s-au dove de gresaj, grafitul, sulfura de tui articol că trăim în era ato vor fi create. acordînd o atentie deosebită
mare salt în domeniul tehnicii. dit mai eficace si mai simplu de U.R.S.S., studiază şi pun la molibden, c)' Cînd molecula are mică şi a materiilor plastice
executat decît grefele arterelor trei dimensiuni se obţin mate Există vreo legătură între ener Este de la sine înţeles că în dezvoltării producţiei de mase
O materie nouă a fost fabricată, conservate la rece, care cer ma punct mereu alte produse. riile plastice. Pentru a se obţine gia atomică s‘ utilizarea mase fata lumii stau cele două con
care poate fi moale si dulce la nipulări deosebit de complicate molecule uriaşe cu trei dimen lor plastice? Există o asemenea cepţii, una de muncă creatoare plastice, a stabilit în acest sens
pipăit cum e catifeaua sau dură şi nu întotdeauna încununate de Vîrsta fabricării maselor plas siuni se provoacă unirea mai pentru binele societăţii omeneş
ca oţelul Cel mai tare. Mătasea succes. S-a constatat de aseme tice este foarte fragedă. In 1863 multor molecule mici. adică re legătură şi încă una foarte stirîn- ti, pentru care luptă ţările so o serie de sarcini deosebit de
câre îmbracă cu farmec un trup nea că vestmintele confecţionate acţia numită polimerizare.- Se cialiste în frunte cu U.R.S.S.,
din ţesături de clorură de poli- se anunţa un concurs dotat cu polimerizează uşor mai ales 1să. Experienţele din ultima vre şî cealaltă, a cercurilor imperia importante, industriei chimice.
de femeie se poate transforma vinil au efecte binefăcătoare _în un premiu în bani pentru inven substanţele organice nesaturate liste, care agită spectrul răz
terapia reumatismului. Sub in tatorul care ar fi găsit o sub oa, de exemplu, etilena, izobuti- me au arătat că razele grima, boiului. Sînt grăitoare două ştiri Romînia, bogată în resurse de
într-o cărămidă mai rezistentă fluenta frecării, fibra se încarcă stanţă aptă să înlocuiască filde care sînt un produs al disocierii apărute de curînd într-o publi
cu electricitate negativă, dato şul natural la fabricarea bilelor lena, clorura de vinii. Reacţiile nucleare schimbă structura mb- caţie franceză. In U.R.S.S. noi materii prime necesare obţine
decît betonul. Transparentă, ca rită prezentei clorului în mole de biliard. După 7 ani de cău de polimerizare sînt favorizate ieeiriară a multor materiale şi materii plastice au fost puse la
cel mai fin cristal sau opacă a- culă, făcînd să înceteze durerile tare s-a descoperit celuloidul, de prezenta catalizatorilor. Pen în specia! a maselor plastice. punct, dintre care una de două rii maselor plastice, petrol, gaz
semenea unui zid de piatră, ne reumatice. Nefiind inflamabilă, obfinut din două părţi de nitro tru formarea unui compus ma- Supunînd o placă de ma(eiie ori mai uşoară decît aluminiul şi
tedă şi imaculată, căci nici o masa plastică a devenit materia celuloză şi o parte de camfor, croceîular ,moleculele mici reac plastică unor radiaţii gama, întrecînd în rezistentă oţelul. metan, sare etc., va ocupa un
pată nu se prinde de ea, dura primă pentru decorarea, în de amestecate la cald. Timp de 30 placa ce putea fi îndoită, Noul produs îsi păstrează pro
bilă, caldă sau răcoroasă, nein sene şi culori superbe, a sălilor de ani celuloidul a fost singura ţionează între ele conducînd la ori strînsă oa o batistă prietăţile chiar şi la o tempe loc de seamă în dezvoltarea in
flamabilă şi neşifonabilă, pro materie plastică sintetică, pro un produs cu molecule mari şi ratură de 800 de grade. El poia-
dusul din masă plastică are de spectacol. Şi tot din fibre dusă industrial. In 1900 a apă Ia altul simultan cu moleculă devine mai tare decît o placă dustriei fibrelor sintetice. Ma
cele mai felurite utilizări. Din rut galalitul, din formol şi ea- mică, deobicei r.pă. O aseme !e otel de aceeaşi grosime şl ie fi utilizat ca ţesătură suplă
mase plastice se fac stofe, per sintetice se fac cele mai fru zeina laptelui. In 1907, din for nea reacţie duce la formarea atît de rezistentă la căldură, sau sub forma de cărămizi pen şini şi fabrici noi speciale vor
mol şi fenol se obţine bachelita; unei poliamide şi reprezintă ma îneît poate fi utilizată la foca tru construcţii.
dele, covoare, pardosele netede, moase şi mai călduroase blănuri dar trec anii pînă ce fabrica terialul de bază pentru fibrele rul unui arzător de gaz fără realiza o gamă complexă de
fără rosturi, fără cea mai mică rea acestor produse să se dez de tip nylon. Acelaşi lucru se nici un fel de protecţie contră In Germania occidentală se
asperitate, calde şi igienice, căci impermeabile si neatacabile de volte. Acelaşi lucru se întîmplă întîlneşte şi la celelalte fibre focului. Ea poate fi făcută tran s t u d i a 7 n fabricarea u n e i rar de produse industriale, sanitare şi
se şterg cu buretele. Se îmbracă către triolii, incomparabil de îef- şi cu fibrele sintetice. Deşi sintetice care poartă diverse de sparentă, translucidă sau opacă. bunuri de larg consum. Acum
şi pereţii în plăci de materiale Chardonnef fabrică pentru pri Este atît de dură, îneît trebuie asalt din materie plastică, mai
plastice. Zugrăveala dispare, ma oară în 1884 fibre artificiale numiri datorită fabricilor res prelucrată înainte de a fi supu cîteva^ zile, ziarele anunţau că
pective care îşi individualizează să iradierii, iar ca greutate, rezistent faţă de proiectile de
pericolul coşcovelilor va rămîne din nitrat de celuloză, trebuie cîntăreşte a şaptea parte din lucrările de construcţie a sta
doar o amintire. Pereţii tapisaţi să treacă timp îndelungat pen
cu policlorură de vinii rezistă la tru ca producţia să se dezvolte. fiei-pilot pentru fabricarea raio
acţiunea apel si a aburilor, nu
se pătează şi nu se cojesc. Şi Principiul fabricării materiilor nului, de la uzina Dudeşti
plastice sb bazează pe o regulă
ICECHIM sînt foarte înaintate.
Instalaţia de polimerizare a
fost complet terminată şi sînt
în curs^ de montaj instalaţia de
filare şi celelalte maşini pentru
producerea primei fibre sintetice
romîneş’ti. ^j
Pentru fabricarea nerToriului
se va construi o nouă fabrică
cu o ranaritalfţ 4c 2.100 tone ne
an. Astfel, zi de zf, creşte ni
velul de trai al poporului, se
!mbunătăţeşie şi se îmbogăţeşte
viaţa oamenilor muncii din pa
tria noastră.
