Page 15 - 1957-06
P. 15

Nr. 770                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                             Pag. 3

                                    Viaţa de partid                                                            In preajma aplicării N oi contractă rî de cereale

    Perifry confluya îmbynăfăfire                                                                              salarizării                          îmbunătăţite                                                      cu statui
a aefivlfăfii instructorilor teritoriali
                                                                                                                  (Urmare din pag. I-a)                  licită montarea unui cîntar nou              Pentru punerea în practică a satul Mesteacăn, s-au contractat
                                                                                                                                                                                                   hotărîrii partidului şi guvernu­ pînă în momentul de faţă, 5.600
                                                                                                                                                                                                   lui, privind crearea fondului kg grîu, în satul Herteşti s-au

   Apîicînd în viată directivele    metode folosite de comitetele       felul cum îşi desfăşoară munca                                                   în vederea cîntăririi lingourilor centralizat al statului, sfatul achiziţionat 3.200 kg grîu pre­
celui de-al II-lea Congres al       raionale de partid Sebeş şi Ha­     tovarăşii Ioan Nicoară şi Şte-
P.M.R., care cer din partea         ţeg, în munca cu instructorii       ran Şerban.                            rului cu plăci de ghidare la ma­          primite de la otelărie, urgenta­          popular al oraşului Brad, în             cum şi 500 kg contractate.
organelor şi organizaţiilor de      teritoriali, pentru îmbunătăţirea                                          sele de îndreptat, pentru a nu            rea lucrărilor de terminare a             colaborare cu organele de par­
partid o legătură mai strîrsă       substanţială a muncii de partid.       Luînd cuvîntul la discuţii, to­     se face rebuturi în lipsa aces­           celor două cuptoare adinei,               tid, a desfăşurat şi desfăşoară o           Pînă în prezent, pe întreg o-
cu masa de oameni ai muncii,                                            varăşul Taler, instructor al Co­       tora, la caja de blocuri.                 montarea a încă două ciocane              muncă susţinută în ceea ce pri­          raşul, au fost achiziţionate
prin mutarea centrului de greu­        Un interes deosebit l-au ma­     mitetului raional de partid Pe­                                                  pentru pistolarea materialelor            veşte mărirea numărului de con­          40.500 kg grîu, 35,000 kg po­
tate a întregii munci de partid     nifestat participanţii la consfă­   troşani, a arătat că măsurile             Pentru buna funcţionare a la­          laminate, ş.a.                            tractări de cereale cu statul.           rumb, iar contractate 7.000 de
în organizaţiile de bază, Biroul    tuire şi faţă de referatele sus­    luate de Biroul Politic al C.C.                                                                                            Astfel, pentru buna desfăşurare          kg grîu şi 6.000 kg porumb.
Politic al C.C. al P.M.R., a ela­   ţinute de tovarăşii Ioan Nicoară,   al P.M.R. privind îmbunătăţirea        minorului, s-a propus asigura­               Propunerile de măsuri teh-             a acestei operaţiuni, sfatul a
                                    secretar al Comitetului comunal     structurii aparatului de partid,       rea căii cu role dintre caja fi-                                                    organizat şase colective forma­             In această acţiune s-au evi­
borat recent un şir de măsuri       de partid Mihalţ, raionul Alba,     au dus la o îmbunătăţire sim-          nisoare şi foarfecele de 400 t.,          nico-organizatorice enumerate             te din deputaţi, care pînă în            denţiat, în mod deosebit, tova­
privind îmbunătăţirea structu­      şi Ştefan Şerban, Instructor al     ţioare a muncii de partid. Vor­        cu role de 800 mm. lungime. In            nu epuizează nici pe departe              prezent au obţinut rezultate des­
rii aparatului comitetelor raio­    Comitetului raional de partid       bitorul a criticat însă faptul că                                                                                          tul de frumoase. De pildă, în            răşele Emilia Roth şi Maria Be-
nale şi orăşeneşti de partid şi     Hunedoara, care au arătat în        mai sînt instructori teritoriali       scopul uşurării muncii printr-o           lista tuturor propunerilor, şi pe
îmbunătăţirea metodelor de          mod practic felul cum ei mun­       care fac munca secretarilor or­        mai curată întreţinere a locu­            filele caietului, care la orice                                                    ciu, de la sfatul popular al ora­
muncă ale acestora.                 cesc cu organizaţiile de bază,      ganizaţiilor de bază şi că bi­         rilor de muncă, s-a propus con­           oră este la dispoziţia lamina-
                                    în vederea aplicării în viaţă a     roul raional de partid Petroşani       fecţionarea a 2 bucăţi oale pen­          torilor, sînt însemnate zilnic                                                     şului.
   Prin desfiinţarea secţiilor co­  hotărîrilor partidului.             nu se ocupă cu mai mult In­
mitetelor raionale de partid şi                                         teres de organizarea timpului          tru evacuarea ţunderului din fa­ alte şi alte asemenea propuneri.                   Concurşi! „Drumeţii veseli*' la Brad
mutarea centrului de greutate a        Tovarăşul îoan Nicoară a a-      liber al instructorilor.               ţa şi spatele cajei de Blocuri. Modul în care s-a desfăşurat
muncii de partid în comune, Co­     arătat, de pildă, că înaintea mă­                                          Pentru ia proteja munca celor pînă acum munca de consultare
mitetul regional a îndrumat co­     surilor privind îmbunătăţirea          Alţi tovarăşi instructori teri­
mitetele raionale de partid să      structurii aparatului de partid,    toriali ca, Emil Truţă din comu­       din cabinele de comandă, s-a              a muncitorilor şi de traducere               De curînd, consiliul raional          ia Şcoala medie de 10 ani din
analizeze şi să studieze munca      munca era mult mai greoaie şi       na Pianu de Sus. raionul Se­           propus acoperirea cabinei de la           în viaţă a propunerilor lor, la           A.R.L.U.S., în colaborare cu             oraşul Brad, avînd ca reprezen­
fiecărui lucrător de partid, în     nu dădea rezultatele dorite în      beş, Tovică Meda din comuna            postul de comandă a foarfece­             secţia laminoare, anticipează             conducerea şcolii de 10 ani din
scopul unei juste repartizări pe    rezolvarea sarcinilor economice     Băcia, raionul Hunedoara, şl           lor „Donbert” de 1.000 tone.              succesul experimentării salari­           oraşul Brad, au organizat un             tanţi, prima clasă pe elevul
teren.                              şi culturale. Ca urmare a faptu-    alţi vorbitori, au arătat că în                                                  zării îmbunătăţite şi noi reali­          concurs intitulat „Drumeţii ve­          Mircea Voida şi Lia Groza, iar
                                    iul că un tovarăş secretar al       urma îmbunătăţirii structurii a-          Pe lingă acestea, multe pro­           zări în mărirea producţiei, ri­           seli“, cu tema: „Călătoria Spă­          a doua pe Dan Obădău, Sorin
   Experienţa acumulată în scur­    Comitetului raional se ocupă în     paratului de partid, s-au obţi­        puneri privesc măsuri ce cad              dicarea productivităţii muncii şi         tarului Milescu în China“, La            Costina şi Gabriela Popa.
tul timp de la aplicarea acestor    mod permanent de comitetul          nut rezultate mai bune în tran­        în competenta conducerii com­             reducerea preţului de cost al             acest concurs au participat cla­
măsuri, a dovedit o îmbunătăţi­     comunal, s-a trecut la o muncă      sformarea socialistă a agricul­        binatului. Printre acestea, dem­          laminatelor.                              sele a 5X-a A. şi a IX-a B. de              Concursul s-a bucurat de un
re serioasă a muncii de partid.     mai concretă şi operativă, a-       turii. Numai în ultimul timp, în       ne de semnalat, sînt cele ce so­                                                                                             deosebit succes din partea ce­
Faptul că secretarii Comitetelor    nalizîndu-se viaţa de partid,       satul Pianu de Sus, un număr                                                                                                                                        lor 1.500 spectatori. Acest con­
raionale de partid lucrează ne­     munca comuniştilor în transfor­     de 8 ţărani muncitori au făcut                                                                                                                                      curs a fost condus de un colec­
mijlocit cu comitetele comunale     marea socialistă a agriculturii,    cereri de a lucra pămîntul în
de partid şi instructorii terito­   munca culturală din comune şi       formele socialiste ale agricultu­      Sä fie redeschise cu toată capacitatea                                                                                       tiv format din prof. Pândele
riali, dă posibilitatea comitete­   alte probleme. întărirea vieţii     rii, iar în satul Băcia, în mai                                                                                                                                     Oncescu, Emil Popa şi Alexan­
lor raionale să rezolve mai ope­    de partid a dus în mod direct       puţin de o lună, un număr de                                                                                                                                        dru Clrimpeî.
rativ şi cu mai multă competen­     la creşterea conştiinţei membri­    30 ţărani muncitori au solicitat
ţă problemele care se ridică in     lor şi candidaţilor de partid, lu­  intrarea în întovărăşirile exis­                                        băile de interes local                                                                         Concursul a fost cîştigat de
viaţa satelor şi în munca orga­     cru ce este exprimat şi în pla­     tente din acest sat.                                                                                                                                                clasa IX-a B, care a totalizat
nizaţiilor de partid.               ta cotizaţiilor care este în pre­                                                                                                                                                                       235 de puncte. Ca premiu, con­
                                    zent de 100 la sută, faţă de 76        Despre munca de partid în
   Pentru a vedea în ce măsură      la sută, cît se realiza în trecut.  transformarea socialistă a agri­          Pe lingă imensele bogăţii ce se gă­    fac vinovaţi, în primul rînd, tovarăşii      După cum se vede, în ceea ce pri­     curenţii vor face, în mod gra­
reuşesc comitetele raionale de      Există astăzi în comuna Mihalţ      culturii, au vorbit aproape toţi       sesc din belşug atît pe sol cît şi în     de la secţia de arhitectură şi sistema­   veşte redeschiderea băilor de interes    tuit, o excursie de 10 zile pe
partid să îmbunătăţească mun­       două coruri puternice care dau      tovarăşii instructorii ce s-au         subsolul regiunii noastre, se numără      tizare a Sfatului popular regional,       local, din regiunea noastră, cu întrea­  mun{ii Retezatului, precum şi
ca cu instructorii teritoriali şi   programe aproape săpiămînal         înscris Ia cuvânt.                     şi cele 5 izvoare naturale din locali­                                              ga lor capacitate, nu s-a făcut prea     o serie de materiale sportive.
cu organizaţiile de partid, zilele  şi la care participă şi ţăranii                                            tăţile Geoagiu, Vaţa, Călan, Mier­        care au primit sarcina de a întocmi       mult. Acest lucru trebuie să dea de      Asemenea concursuri s-au or­
trecute a avut loc, din iniţiati­   din satele învecinate.                 Tovarăşul Tiberiu Iuga. in­         curea şi- Deva, care prin compoziţia      proiectele necesare încă de la începu­    gîndit, în primul rînd, conducerii sec­  ganizat şi cu alte clase. Pină
va Comitetului regional de par­                                         structor teritorial din comuna         chimică a apelor lor au menirea de a      tul lunii aprilie, dar care nici pînă      ţiei sănătate a Sfatului popular -e-    în prezent concursuri „Drume­
tid, o consfătuire la centrul de       Lucruri interesante au reieşit   Lăpuşnic, raionul Ilia, a arătat       contribui la însănătoşirea oamenilor.     azi nu le-au terminat. Din această                                                 ţii veseli*' s-au tinut între cla-
regiune cu instructorii teritoria­  ş[ din referatul expus de tova­     că în urma muncii depuse de că­                                                  cauză majoritatea vilelor de la Geoa­     gional, care răspunde în mod direct      srie a V-a A, a VI-a A şi a
li, la care au participat şi to     răşul Ştefan Şerban, instructor     tre organizaţiile de partid, s-a          După noua reorganizare a Ministe­      giu au toalete improvizate, fapt care     de această problemă.                     VI-a B.
varăşii primi-secretarî ai comi­    teritorial al Comitetului raional   reuşit ca încă 75 de famîii să         rului Sănătăţii, ele se numesc băi de     duce şi la nerespectarea regulilor igie­
tetelor raionale de partid.         P.M.R. Hunedoara, pentru co­        se înscrie în întovărăşire.            interes local şi se află sub coordo­      nice.                                        Pentru înlăturarea deficienţelor          ANUNŢ
                                    munele Sîntandrei şi Cristur.                                               narea directă a Sfatului popular regio­                                            constatate, secţia sănătate trebuie să
   Cu această ocazie, a fost pre    Vorbitorul a arătat, de pildă, că,     Consfătuirea cu instructorii                                                     Neregulile arătate mai sus se da­      ia măsuri şi să execute un control
zentat un referat (de către to­     în urma muncii depuse în mijlo­
varăşul Aron Colceru, prim-se-      cul organizaţiilor de bază, s-a     teritoriali, a fost de un real folos.  nal, respectiv secţia sănătate.           torase şi beneficiarilor. Aici au vile mai sistematic asupra felului cum de­       O.G.L'. Produse industriale Interraid-,
cretar al comitetului raional),     reuşit ca sectorul socialist al a-
privind felul cum asigură Comi­                                         Ea a scos în evidenţă metodele            Aceste băi sînt instalate în locali­   închiriate pentru salariaţi unele in­     curg lucrările pentru amenajarea în      nala Deva, aduce la cunoştinţa cum­
tetul raional de partid Sebeş       gri'culturil din aceste comune                                             tăţi pitoreşti şi oferă miilor de oa­     stituţii şi întreprinderi din regiune,    întregime a băilor. Se impune de a-      părătorilor că a redeschis magazinul
pregătirea politico-culturală a                                         bune de muncă folosite de că­          meni ai muncii, care anual se tra­        cum sînt Combinatul siderurgic din        semenea ca beneficiarii să respecte      de solduri din str. V. I. L'enin Sr. 2
instructorilor teritoriali, Iar un  să reprezinte azi 74 la sută.                                               tează aici de diferite boli — ’ <n deo­  Hunedoara, uzinele metalurgice Cu-        contractele,, iar acolo unde se con­     unde se găsesc diferite articole de
alt referat, cu privire ia felul                                        tre organizaţiile de partid, de         sebi' cele reumatice — aer curat şi      gir şi altele. Aceşti beneficiari nu      stată rea voinţă din partea acestora,    produse industriale spre vînzare cu
cum studiază Comitetul raional         Organizaţiile de bază din a-                                                                                      respectă contractul de a vira la timp     în ceea ce priveşte neachitarea la       preţurile reduse convenabil.
de partid Haţeg sezisările in­                                          instructorii teritoriali, criticîndu-  privelişti minunate.                      fondurile necesare reparaţiilor şi nici   timp a chiriei s-au neîngrijirea imo­
structorilor şi cum îi ajută la     ceste comune au reuşit să an­                                                 Dar, buna dispoziţie a oaspeţilor      nu iau măsuri de întreţinere în bune      bilului, secţia sănătate să facă apel       De asemenea anunţă. că a deschis
rezolvarea lor, a fost susţinut                                         se în acelaşi timp lipsurile ce                                                  condiţiuni a imobilului dat în folo­      la arbitrajul de stat.                   în localităţile Deva, Hunedoara, Brad,
de către tovarăşul Octavian         treneze în munca de transfor­                                              care vin la aceste băi, este condiţio­    sinţă. Spre exemplu, U. M. Cugir,                                                  Simeria, Orăştie, Gugir, Sebeş-Alba,
                                                                        s-au manifestat în special în          nată şi de felul cum tovarăşii din        oare are aici închiriate două vile, cu      Fonduri pentru redeschiderea la        şi Alba-Iulia, magazine de confecţii
Enăşescu, prim-secretar al Co­      mare socialistă a agriculturii,                                            conducerea băilor îşi dau interesul       8 camere, nu a luat nici pînă în          timp, şi cu întreaga capacitate a        cu plata în rate unde salari iţii între­
                                                                        transformarea socialistă a agri­       pentru rezolvarea problemelor de or­      prezent măsuri corespunzătoare pen­       băilor din regiunea noastră sînt su­     prinderilor, instituţiilor, organizaţiilor
mitetului raional de partid Ha­     cadre didactice, tehnicieni agri­                                          din administrativ.                        tru redeschiderea lor.                                                             cooperatiste şi obşteşti pot cumpăra
                                                                        culturii.                                                                                                                  ficiente. Rămîne numai ca din partea
ţeg.                                coli, medicul de circumscripţie                                               In această direcţie trebuie remarcat                                             secţiei sănătate a Sfatului popular
                                                                           Fiecare participant la consfă­      faptul că în vederea redeschiderii' se­
   Participanţii la consfătuire au  şi alţi tovarăşi intelectuali.
                                                                        tuire a înţeles pe deplin rolul        zonului de băi pe anul 1957, sfatul       Nici la băile Vaţa luorurile nu stau regional, din partea întreprinderilor în rate pînă în ziua de 31 iulie 1957,
putut desprinde uşor diversele         Din referatele prezentate, par­
                                                                        pe care-1 au instructorii terito­      popular regional a alocat sume des­ chiar bine. Aici, deşi s-au obţinut beneficiare cît şl din partea adminis­ diferite confecţiuni pentru bărbaţi, fe-i
                                    ticipanţii la consfătuire au în­
                                                                        riali, în urma măsurilor luate         tul de Importante. Aceste fonduri sînt unele succese, prin aceea că au lost traţiilor respective să existe mai mul­ mei şi copii.         ..                     ţ
                                    văţat multe lucruri bune, privind
                                                                        de partid privind îmbunătăţirea        folosite pentru renovarea vilelor, mă­ amenajate vilele 1 şi 2 cu 50 de pa­ tă preocupare în această direcţie.               Vizitaţi cu încredere magazinele

                                                                        structurii aparatului său.             rirea spaţiului de cazare, rezolvarea     turi, totuşi sînt tărăgănate o parte      I. MANEA                                 noastre.  N
                                                                                                               apei potabile etc. Astfel, numai la       din lucrări pentru renovarea vilelor

                                                                                                               băile Geoagiu, s-au Investit pentru 3, 4 şi 5, precum şi pentru punerea

          Norme experimentale                                                                                  reparaţii capitale ce urmează a fi e-     la punct a blocului alimentar.            Comitetul organizatoric regiona8A.V-S.llLP. Hunedoara
                                                                                                               xecutaite în cursul acestui an peste
         şi norm e c u m otivare tehnică                                                                       450.000 Ieî. Cu aceşti bani s-a reno­        In ceea ce priveşte redeschiderea      ÎN COLABORARE CU
                                                                                                               vat pînă în prezent în întregime vila      băilor de la Miercurea şi Călan, direct
                                                                                                               „Diana” şi se continuă lucrările de                                                 Redacţia ziarului ,s0HUIVIIIL SOCi^LSSMOLOi“
                                                                                                               reparaţie generală la vila „Rozalia”.     interesate sînt întreprinderile Inde­
                                                                                                               In cursul acestui an datorită măsu­       pendenţa din Sibiu şl respectiv uzina     a organizează în oraşul Deva _
                                                                                                                rilor luate de secţia sănătate a Sfa­    „Victoria” Călan, cărora le sînt în ­
                                                                                                                                                         chiriate pe bază de contract. Şl la       w d u m i n i c ă 0 iunie -1957, ®
                                                                                                               tului popular regional, la Geoagiu        aceste băi' se impune a fi urgentate
                                                                                                               vor funcţiona 17 vile cu peste 200 de     lucrările prevăzute pentru redeschi­                începînd de la orele 10,30 a. m. un
                                                                                                               păturii Prin lucrările ce s-au execu­     derea lor ou toată capacitatea. Con­
                                                                                                               tat precum şi prin cele ce urmează        ducerile întreprinderilor amintite mal    C O N C U R S M O T O DE VITEZĂ
                                                                                                               a fi executate, se preconizează ca        sus trebuie să Ia măsurile necesare
                                                                                                                                                         pentru ca muncitorii să se bucure la

           (Urmare din pag, l-a)    normatorii deschideau foile de      perimentale, în viitor, normarea       aceste băi să fie permanentizate. Un      timp de binefacerile acestor băi.                        PE C IR C U IT îÎN C H IS = = * - —
                                    lucru în acord cu norme ele­        lucrărilor nenormate se va face        lucru care lasă însă de dorit aici,          La baia sărată din Deva s-au luat
nologic de lucrări şi metoda de-    mentare, norme ce erau urmă­        numai pe bază de cronometrări.         este problema canalizării, a apei po­                                                  PARTICIPĂ MOTOCICLIŞTI DIN REGIUNILE:
ucru ce se va folosi.               rite zilnic şi lunar în ce priveş­  Prin aplicarea şi introducerea         tabile precum şi renovarea şl rândului.   unele măsuri pentru ca această baie       Hunedoara, Timişoara, Craiova, Cluj, Galaţi, Oradea,
                                    te îndeplinirea lor.                normelor cu motivare tehnică,          Trebuie menţionat că, deşi pentru         să funcţioneze în mod permanent.          Baia Mare, Bacău, Stalin, Autonomă Maghiară.
  După analiza şi aplicarea la                                          se va ridica productivitatea           rezolvarea acestor probleme s-au in­      Astfel aici, deşi nu s-au investit fon­   Biletele se găsesc de vînzare la întreprinderi şi instituţii,
ocul de muncă a celor enume-           In urma constituirii munci­                                             vestit aproape 300.000 lei, totuşi, nici  duri, totuşi au început lucrările de
•ate mai sus, tehnologii încep      torilor în brigăzi complexe şi de   muncii, cîştigul mediu, iar pro­                                                 extindere a reţelei electrice şi de re­          iar în ziua concursului la casele speciale.
monometrarea timpilor de lucru      specialitate, s-a creat necesita­                                          pînă în momentul de faţă, nu s-a          parare a vanelor, folosind în această
pe categorii după cum urmează:      tea întocmirii de norme compu­      dusele vor fi de bună calitate.        făcut nimic In această direcţie se        direcţie fonduri proprii.

timpi de deservire, timpi efec­ se care să reprezinte timpul

tivi, timpii de începere şi ter­    pentru unitatea finită (m.c. zi­       Dezvoltarea multilaterală a         Of m i p ifie cheltuieli fe II                                                                                                măsuri hotărîte în vederea' r
minare, timpi ajutători, timpi      dărie, înclinaţie planşeu, trans­   gospodăriilor colective depinde               in gospodăriile colective                                                                                              ducerii la minimum a cheltui
de odihnă, timpi suplimentari,      portul materialelor etc.).          în mare măsură de felul cum                                                                                                                                          Iilor de producţie.
                                                                        consiliile de conducere ale aces­      veniturile în gospodăriile colec­         pentru a asigura venituri cît             a realizat, de exemplu, în anul
:impi neproductivi nenormaţi.          In anii 1955 şi 1956, s-a lu­    tora ştiu să organizeze produc­        tive din regiune în anul- 1956,           mai mari, gospodăriile colec­              1956, un venit de peste 400.000             Sfaturile populara, şi m
  Totalitatea timpilor (cu ex-      crat pe toate şantierele noastre    ţia şi să folosească resursele         fajă de cele din 1955, se con­            tive trebuie să acorde o mare                                                       ales organele agricole, frebr
                                    pe bază de norme compuse şi         interne ale gospodăriei, pentru        stată o creştere de aoroape 2             atenţie, atît înmulţirii şi dez­          lei, din care cheltuielile de pro­        să sprijine gospodăriile cole
:epţia ultimului) formează nor-     cu brigăzi, în proporţie de 50-55   realizarea permanentă de veni­         milioane lei, adică sînt mai              voltării ramurilor anexe, cît şi          ducţie au reprezentat 50 la               tive în această direcţie. în pi
na de timp cu motivare tehni-       la sută; ceea ce a dus la o uşu­    turi mari în natură şi în bani.        mari cu 30 la sută fată de ve­            reducerii permanente a cheltuie­          sută. Cheltuielile de producţie           mul rînd, ele trebuie ajutate :
:ă. Aceste norme sînt studiate      rinţă în privirea urmării activi                                           niturile din anul 1955. Din ve­           lilor de producţie, cheltuieli care        umflate sînt o consecinţă a fap­         ridice simţitor productivităţi
)e faze şi operaţiuni şi sînt ela-  lăţii muncitorilor. In prezent,        Plenara C.C. al P.M.R. din          niturile băneşti realizate în a-          influenţează negativ asupra               tului că gospodăria^ colectiva a          muncii, prin mecanizarea luci
)orate pe lucrări bine distincte    avînd în vedere noua metodo­         16—17 iulie 1956 a precizat           nul 1956, peste 2 milioane lei            sumelor ce se împart la zi-               folosit aproape 30.(300 lei pen­          rilor din cîmp şi din ramuri
(metri cubi zidărie, m.p. ten       logie a normării precum şi                                                 au fost împărţite la zile-muncă,          muncă. Avem în regiune unele              tru cumpărări de furaje. Sume             anexe, care cer un mare volu
mială, m.c. săpătură, etc.)’.       măsurile de îmbunătăţire a sis­     că organele de partid şi de            ceea ce înseamnă că s-a îm­               gospodării colective care urmă­           importante s-au cheltuit şi pen­          de muncă. Aceasta, Dentru r
                                    temului de salarizare, totalita­    stat trebuie să lupte permanent        părţit cu 1 milion lei mai mult           resc sistematic reducerea chel­           tru cumpărări de seminţe, pen­            ducerea cheltuielilor de produ
  Normele tehnice sînt studiate     tea muncitorilor ce lucrează în     pentru !a îndruma gospodăriile         decît în anul 1955.                       tuielilor de producţie, reuşind           tru plata braţelor de muncă din           tie şi producerea în măsură s
je mai multe formaţii (făcînd       acord vor avea norme compuse.       colective să creeze surse de ve­                                                 astfel să mărească valoarea zi-           afară etc. Toate aceste cheltuie­         ficientă a furajelor şi semint
serii cronometrice) eliminînd li­   Aceste norme compuse au fost        nituri băneşti, care să le per­           In 1956 a fost înregistrată o          1ei-imuncă. Gospodăria colectivă          li puteau fi evitate dacă ar fi           lor în cadrul gospodăriei. Intri
pitele minime şiţ maxime. In        elaborate centralizat de căire      mită împărţirea de avansuri în         scădere a cheltuielilor de pro­           din Pricaz a realizat în anul                                                      cît cele mai mari cheltuieli pn
icest sistem, normele cu moti­      trust, avînd ca bază datele din     bani lunar, sau cel puţin tri­          ducţie cu 10 la suta faţă                 1956 un venit de peste 500.000             existai preocuparea pentru folo­       vin de la procurarea de furaj
vare tehnică redau timpul real      proiectul de organizare al uni­     mestrial. Această indicaţie a           de cele din anul prece­                                                            sirea resurselor interne de caie          se recomandă să fie folosite r;
je trebuie consumat de un mun-      tăţilor şi normele cu motivare      partidului a prins viaţă în mul­        dent, ceea ce înseamnă un                lei din care cheltuielile de pro­         gospodăria dispune, dacă ar fi           ţional toate rezidurile din go:
:itor sau o formaţie, pentru rea-   tehnică existente în construcţii    te gospodării colective din re­        progres simţitor pe calea întă­           ducţie au reprezentat 23 la su­           existat o mai hună organizare            podărie cum s în t: frunzele c
izarea unei cantităti de lucră-                                         giunea noastră. Astfel, gospo­         ririi economico-organizatorice a          tă, ceea ce înseamnă o scădere            a muncii şi o mai judicioasă             sfeclă, paiele, pleava, cocenii
î. Pe b'aza normelor cu moti­          Prin anularea normelor ex-       dăria colectivă din Şibot a îm­        gospodăriilor colective. Acest            a lor cu 12 la sută fată de anul          repartizare şi folosire a fondu­         altele. Gospodăriile colectiv
vare tehnică, înainte vreme,                                            părţit în primul trimestru din         lucru a fost posibil, în primul           1955. Astfel, a fost posibil ca           rilor gospodăriei. Cheltuielile de       trebuie îndrumate şi ajutate c
                                                                        acest an uri avans de 4 lei la         rînd, datorită creşterii fondului         această gospodărie să împartă             producţie din gospodăria colec­          'asemenea să producă cît mr
VM f f                              JIUL  iM M F                        zi-muncă, gospodăria colectivă          de bază indivizibil cu 28 la             în anul 1956 cîte 17 lei la o             tivă din Ungurei s-au ridicat            mult nutreţ pentru siloz. Orgi
         ţpM W W S M                                                    din Peşteniţia !a împărţit 6 lei Ia    sută fată de valoarea lui de ia           zi-muncă, în loc de 11 lei cît             de asemenea La 43 la sută din           nizarea de îngrăşătorii do pori
                                                                        zi-muncă, gospodăria colectivă         începutul anului 1956.                    a împărţit în 1955. De !asemenea          valoarea venitului global, iar            pe lingă stînele de oi al
       ( Urmare din pag. l-a)       aspect urît culturii şi care va     din Demsuş a împărţit 7 lei la                                                   gospodăria colectivă „Petofy              în gospodăria colectivă rin Do-          gospodăriilor colective, pentr
                                    duce în mod sigur l-a obţinerea     zi-munca, cea din Hărău, raio­            Veniturile cele mai mari au            Sandor” din Deva a realizat în            bîrca s-au ridicat la 47 la sută.        a se putea valorifica-zerul pre
vărăşiţii realizează !anual ipro-   u-nor recolte mai scăzute pe a-     nul Ilia, a împărţit 7 lei la zi-      fost obţinute din creşterea a-            anul 1956 un venit de peste               In această situaţie mai sînt şi          venit din prelucrarea laptelu
icţii care întrec cu 1.000-1.200    ceste parcele.                      muncă. însemnate avansuri în           nimalelor, cultura plantelor teh­         400.00(3 lei, din care cheltuie­          alte gospodării colective.               are de asemenea o miare însem
• ta hectar, pe cea a ţăranilor                                         bani au împărţit în trimestrul         nice, cultura legumelor şi al­            lile de producţie reprezintă nu­                                                   năţate pentru reducerea cheltu
dividuali. Cu toate acestea, în        Dacă s-ar efectua toate lucră­   I al acestui an şi numeroase           tele.                                     mai 30 la sută.                             Mărirea nejustificată a chel­          ielilor de producţie şi mărire-
ară de arături — care se e-         rile în comun şi repartiţia- re­    alte gospodării colective din                                                                                              tuielilor de producţie ia avut o in­
cută de către S.M.T., restul        coltei s-ar face după suprafaţa     regiune.                                  Cele mai bune rezultate le-au             Există însă — şi din păcate            fluenţă negativă asupra renta­           veniturilor gospodăriilor colec
crărilor, — întreţinerea şi re-     înscrisă şi după zilele-muncă                                              obţinut gospodăriile colective            destul de multe — şi gospodării           bilităţii diferitelor ramuri de          tive.
¦1tarea — se fac în mod indi-       depuse de fiecare familie, s-iar      Aceste cîteva exemple dove­          din Pricaz, Miercurea, Sebeş,             colective care, deşi realizează           producţie din gospodăriile co­
dual. Rezultatul este că de         putea obţine producţii şi mai       desc că există posibilităţi largi      Deva şi altele, care au dezvol­           venituri mari, valoarea zilei             lective şi a dus nemijlocit la              Dezvoltarea acelor ramuri di
uite ori parcelele unora dintre     mari. Comitetul de conducere şi     pentru a se crea venituri bă­          tat mai multe ramuri de produc­           muncă nu creşte din cauza chel            micşorarea veniturilor ce revin
tovărăşifi nu se lucrează în        organizaţia de bază din înto­       neşti în gospodăriile colective.       ţie, proporţional cu posibilităţile       tuielilor de producţie ridicate.          colectiviştilor pentru zilele            producţie care aduc venitur
ine condiţiuni şi la timp. Aşa      vărăşire, ajutate de organele a-    Aceste posibilităţi trebuie însă       ce le au.                                 Gospodăria colectivă din Sebeş            muncă. Tocmai de aceea, se
: face că la ora -actuală mai       gricote, au datoria să arate a-     folosite la maximum printr-o                                                                                               impune necesitatea de a se lua           mari cu cheltuieli puţine, va a
uite parcele semănate cu po-        cest lucru membrilor întovără­      bună organizare a muncii, prin            Din analiza făcută, reiese că,
imb, în tarlaua de la intrarea                                          valorificarea resurselor interne                                                                                                                                    sigura întărirea economică ;
 sat (cum mergi de l-a Deva),       şiţi şi să-i convingă a efectua     şi, în special, prin reducerea
nt neprăşite, lucru oare dă un                                          cheltuielilor de producţie. Dacă                                                                                                                                    gospodăriilor colective şi, prii
                                    toate lucrările în comun, la toa­   analizăm felul cum au crescut
                                                                                                                                                                                                                                            urmare, ridicarea nivelului dc
                                    te culturile.
                                                                                                                                                                                                                                            trai al colectiviştilor.

                                                                                                                                                                                                                                                               alexandru olaru
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20