Page 16 - 1957-06
P. 16
Pag. 4 "DRUMUL SOCIALISMULUI ' Nr. 770
r-rrvjrr,—r.Ttt^.rtvt.1 nrrir•
De ce nu prezintă Statele Unite
„noile propuneri de dezarmare"4
cărora le-ay făcut atîta reclam ă?
La Londra au loc în continuare, ricana spune acum că vor mai trece a înşela vigilenţa opiniei publice şi
cel puţin 10 zile pînă cînd Stassen a tărăgăna qa şi pînă acum lucrările
sau mai bine zis ar trebui să aibă va face cunoscut propunerile — de subcomitetului comisiei O.N.U. pentru
termină pe observatorii politici din dezarmare. Acest lucru reiese din fap
¦*•.,**>t.v r ¦"• —r» », *»'« " • « '**VJ*~-im i I* TOrf.TOCT.' loc, lucrările subcomitetului O.N.U. capitala Angliei să se întrebe dacă tul că, în urma discuţiilor purtate în
pentru dezarmare. De fapt, aceste lu nu cumva Statele Unite au renunţat sînul Consiliului N.A.T.O., a început
de fapt la planul pe care-1 anunţa să se declare tot mai insistent din
crări au căpătat o formă cel puţin seră că îl vor prezenta. In orice caz, surse americane că toate măsurile pe
guvernul american a început să-şi care le vor propune Statele Unite în
Pregătiri in Finlanda Rezcfufiile şi ihofir-îrile ciudată. A trecut mai bine de o săp- pregătească alibiuri pentru o aseme domeniul dezarmării atomice vor ti
tămînă de la reluarea lor, după pau nea eventualitate. In primul rînd Sta condiţionate ca şi pînă acum, nu nu
pentru întîmpinarea Congresului Partidului Comunist din Finlanda za făcută pentru ca reprezentanţii ssen şi delegatul francez, Jules Moch, mai de încadrarea Germaniei unifi-,
lui N»A. Bulganin şi N.S. Hmşciov puterilor occidentale să poată cere în loc să dezbată propunerile ameri cate în N.A.T.O., ci şi de diversele
HELSINKI (Agerpres). In lor de trai ale populaţiei de la avizul guvernelor lor asupra ultime cane în subcomitetul de la Londra, cereri bine cunoscute ale S.U.A. ca!
HELSINKI 4 (Agerpres) — gajie de muncitori care lucrea şedinţa din seara zilei de 1 iu sate. lor propuneri făcute de delegaţia so au plecat la Paris pentru ca aceste orice acţiune de dezarmare să fie pre
TASS anunţă : In Finlanda au ză pentru şantierele de con nie a Congresului al Xl-lea al vietică la 30 aprilie. Guvernul ame propuneri să fie discutate de membrii cedată de instituirea unui control a-
strucţie dintr-un cartier al ora Partidului Comunist din Fin In timpul pauzei a avut loc rican s-a străduit ca, în timpul aces N.A.T.O. Pronosticurile optimiste ale siipra stadiului actual al înarmărilor.'
loc uliimilc pregătiri pentru şului Helsinki a vizitat pe landa au avut loc discuţii pe plenara noului Comitet Central tei pauze să atragă în mod deosebit presei occidentale în legătură cu noile Se vorbeşte tot mai des după cum
întîmpinarea Iui N. A. Bulga ministrul Afacerilor Externe şi marginea raportului cu privire care a examinat probleme or atenţia asupra intenţiilor sale în pri propuneri americane au început să reiese din aceste surse de „răbdarea"
nin, preşedintele Consiliului de şi-a exprimat, dorinţa ca în la modificările în statutul par ganizatorice. vinţa dezarmării în special în ceea fie înlocuite încetul cu încetul de a- şi „timpul" care vor fi necesare pînă
Miniştri al IJ.R.S.S. şi a lui timpul şederii lor în Finlanda tidului. Au fost de asemenea a- ce priveşte cea mai importantă pro precieri ceva mai sumbre care lăsau se va ajunge la o înţelegere.
N. S. Hruşciov, membru al Pre N. A. Bulganin şi N. S. Hruş probate darea de seamă finan Delegaţii la Congres au pri blemă — aceea a armelor atomice şi să se înţeleagă că aliaţii Statelor U-
zidiului Sovietului Suprem al ciov să viziteze şantierele lor mit hotărîrea plenarei cu a- cu hidrogen. Publicitatea excesivă fă nite le-ar găsi „prea radicale". Nu trebuie să uităm că între timp
U.R.S.S. Poporul finlandez aş de construcţie. Referindu-se la ciară şi darea dc seamă a co plauze furtunoase. cută în jurul noilor propuneri pe ca în S.U.Ă. se desfăşoară dezbaterile cu
apropiata vizită a oamenilor dc re, după cum se spune, S.D.A. inten Dacă acest lucru este adevărat, el privire la bugetul militar pe care gu
teaptă cu mare interes sosirea stat sovietici ziarul „Helsingin misiei de revizie. A. Raltonen, preşedintele p a r ţionează să le prezinte subcomitetu este adevărat în primul rînd pentru vernul doreşte să-l menţină la un ni
înalţilor oaspeţi din Uniunea Sanomat“ o numeşte cel mai Delegaţii au aprobat în una lui comisiei O.N.U., zvonurile strecu Germania occidentală. Se ştie că vel cît mai ridicat. Ge argumente ar
important eveniment de poli tidului a făcut bilanţul Congre rate în mod abil în presa americană principalul scop al vizitei cancelaru mai putea opune acest guvern celor
Sovietică. tică externă din ultima vreme. nimitate o rezoluţie cu privire sului. El -a spus că cel de-ial în legătură cu divergenţele care ar lui Adenauer la Washington a fost ce se împotrivesc! unor cheltuieli mi
Continuă să sosească invita la lupta pentru pace şi un apel Xl-leia Congres este o etapă fi existat între reprezentantul ameri dorinţa cercurilor militariste vest- litare excesive, dacă între timp ar că
importantă în istoria Partidului can în subcomitet, Harold Stassen, germane de a preîntîmpina încheie dea el însuşi de acord asupra unor.
ţii pe numele lui N. A. Bulga către tineret. Comunist din Finlanda şi a sub şi preşedintele comitetului mixt al rea unui acord de dezarmare. Pen măsuri concrete de stăvilire a cursei
nin şi N. S. Hruşciov. O dele- Congresul a adoptat în una liniat marea importanţă ia soli şefilor de stat major, Radford, şi tru adepţii politicii de forţă din Ger înarmărilor î
darităţii internaţionale a parti care s-ar fi soldat cu victoria lui mania occidentală nu‘ poate exista
Ô f lit u r i obfîrse intr-s an nimitate statutul partidului. delor frăţeşti. Stassen, prezentat ca adeptul unui a- pretext mai bun pentru remilitariza- Acesta este adevăratul motiv al
„Ford Motor Co" ? După aceasta a fost .ales Co cord rapid de dezarmare, toate aces rea ţării şi înzestrarea ei cu arme nu
A. Raltonen a arătat că în tea urmăreau, parc-se, să liniştească cleare decît actuala încordare inter manevrelor ce se desfăşoară în jurul
NEW YORK 4 rfAgerpreş). bile clin SJ3.A., „Ford“ este n mitetul Centnal al partidului şi prezent sarcina constă în a ex opinia publică internaţională indig naţională. Comunicatul final al tra noilor propuneri americane care nici
Societatea ,,Ford Motor Co“ a doua societate după „General* plica pe larg hotărîrile Congre nată de atitudinea negativă a S.U.A. tativelor Eisenhower—Adenauer a a- măcar nu au fost aduse la curioşi
anunţat că pe primele 3 luni Motor“, avînd un activ de comisia de revizie. sului atît în organizaţiile de faţă de toate cererile stăruitoare de rătat de altfel că Statele Unite in
ale anului curent a înregistrat 2.790.636.000 dolari. Delegaţii la Congres au a- partid cît şi în afara lor, de a a se Înceta experienţele nucleare şi de tenţionează să lege şi de acum îna tinţa membrilor subcomitetului de la
un profit net de o sută milioa îmbunătăţi munca politică de a se ajunge la un acord cu privire la inte încheierea unui acord cuprinză
ne dolari faţă de 73 milioane Uriaşele profituri coalizate doptat noul program al parti partid. Este de asemenea nece interzic'erea armelor de exterminare tor cu privire la dezarmare de rezol Londra. Pînă acum, puterile ocdden4
dolari pe aceeaşi perioadă a a- de această societate se datoresc dului, rezoluţia cu privire la în masă. Eforturile propagandistice varea problemei germane în modul tale obişnuiau să prezinte planuri
nului trecut,. adică cu 36 la su în bună parte comenzilor de sar, a spus vorbitorul, să se în ale guvernului american, sprijinit În preconizat de S.U.A., adică prin in privitoare la dezarmare pe care le
tă mai mult. Pe întreg anul material de război primite din sarcinile partidului, declaraţia această privinţă de presa de mare ti cluderea întregii Germanii în N.A.T.O. retrăgeau deîndată ce erau acceptate
partea guvernului. In 1946 tărească prin toate mijloacele raj din S.U.A., au culminat prin a- de Uniunea Sovietică. (Vezi planul
1956 societatea „Ford“ a înre cu privire la activitatea în rîn- nunţarea unor aşa zise propuneri La Londra se afirmă chiar că vi Eden). De astă dală, ele nici nu
...Ford“ a primit comenzi în va unitatea partidului, să se uneas senzaţionale pe care Stassen urma zita lui Adenauer ar fi determinat şi-au mai dat osteneala să-şi prezin
gistrat un profit net de durile populaţiei suedeze din să le facă imediat după întoarcerea guvernul american să renunţe cu to te propunerile, ci, după cît se pare,
loare de 270 milioane dolari. că forţele oamenilor muncii în tul la propriile sale propuneri şi că le-au retras chiar înainte de a le face
236.596:000 dolari, avînd per Finlanda şi hotărîrea cu pri simulacrul de consultări care a avut cunoscute.
Pe anul 1957 societatea mai lupta pentru interesele lor. loc la Paris nu avea alt rost decît
spective ca anul acesta profitul vire ia îmbunătăţirea condiţii să treac'ă asupra celorlalţi membri ai Iată aşa dar că toată propaganda
are de executat comenzi mili N.A.T.O. răspunderea pentru abando zgomotoasă făcută propunerilor .pe
Cererea zilei este dezvotarea comerţului narea noilor propuneri americane. care urma să le prezinte Stassen nu
cu răsăritul — ce scrie ziarul vest - e decît un balon de săpun, lansat în
Berlinez „W irtschafsblatt“ Intre timp, opinia publică interna scopuri foarte bine determinate dar
ţională mai este lăsată să creadă că care nu au nici o legătură cu ade
realizat să atingă 400.000.000 tare in suma de 1 miliard ele BERLINUL OCCIDENTAL 4 liziare a relaţiilor comerciale cu de la Londra. protestele ei împotriva cursei înar văratele interese ale cauzei dezarmă
dolari. In industria de automo dolari. (Agerpres). — A.D.N. anunţă: Uniunea Sovietică ar duce la a- Iată însă că zilele trec, trec şi săp- mărilor atomice ar fi găsit un ecou rii. Ascunzîndu-se în spatele acestor
Ziarul „Wirtschaftsblatt“ care planarea divergenţelor politice favorabil în S.U.A. şi că reprezentan propuneri pe care poate că nici nu
Roade ale „civilizaţiei apare în Berlinul occidental pu şi astfel ar netezi drumul către tămînlle, şi subcomitetul comisiei tul american ar fi venit la Londra cu le vor mai prezenta vreodată, Sta
occidentale“ blică un articol intitulat „Cere ramificarea Germaniei ,o pro O.N.U. pentru dezarmare, organ creat servieta plină de propuneri cît se tele Unile încearcă să creeze un
rea zilei e ste : dezvoltarea co special pentru a discuta asemenea poate de atrăgătoare. Realitatea este „complot al tăcerii" în jurul propu
merţului cu răsăritul — destin blemă atît de importantă în zi propuneri, nu a fost pus încă la cu c ă ' Statele Unite se folosesc de aşa nerilor atît de concret făcute de Uni
derea politică între apus şi ră rent cu ultimele propuneri americane. zisele obiecţii ale' aliaţilor lor pentru unea Sovietică la 30 aprilie care au
lele noastre. Repetatele tergiversări — presa ame- deschis calea spre o reducere parţială
a armamentelor, ţinînd seama de in
¦' MUNCHEN 4 (Agerpres). tea localităţilor Bamberg unde sărit poate fi realizată prin ex Canalul de Suez este folosit de navele teresele tuturor părţilor.
ttn „Jepp“ cu soldaţi americani tinderea relaţiilor economice“. tuturor statelor cu excepţia Franţei şi Israelului
A.D.N. anunţă: Zilele trecute care s-a ciocnit cu o motocicle Ziarul îşi exprimă regretul că
tă a rănit o tînără fată. volumul comerţului Republicii PORT SAID (Agerpres). — nuit dinaintea agresiunii anglo- Un nou val d e a re s tă ri şi p ro c e s e
în oraşul Augsburg 2 soldaţi Federale Germane cu ţările ră Pe canalul de Suez domneşte o fnanoo-isnaeliene. In prezent, a în Spania franchistă
americani au bătut un cetăţean La Muncben un soldat ame săritene este atît de scăzut. In activitate intensă. Zilnic prin spus el, Canalul de Suez este
german cu bastoane de cauciuc. rican a lovit o tînără fată şi legătură cu aceasta, în articol carnal trec în ambele direcţii folosit de navele tuturor state
In urma loviturilor, cetăţeanul apoi i-a furat geanta. Un sol s'e reaminteşte importanţa rela 35—45 de nave ale multor ţări lor cu excepţia Franţei şi Is
german a fost rănit grav ia dat american din divizia a ţiilor cu Uniunea Sovietică în ale lumii. Hasan Hamdi, un raelului. In cursul lunii mai,
cap. In ziua precedentă solda XI-a care se află la Augsburg timpul Republicii de la Weimar. reprezentant al administraţiei prin canalul de Suez au trecut
ţii ocupanţi care au chefuit în- a periclitat viata mai multor Ziarul subliniază „străduinţele egiptene a Canalului de Suez, 801 nave. Toate navele care trec
tr-un bar din Augsburg au ră pietoni germani mergînd cu serioase oare trebuie depuse a declarat că navigaţia pe ca prin canal plătesc administra
nit grav un alt cetăţean ger maşina cu o viteză mai mare pentru restabilirea relaţiilor co nal se apropie de nivelul obiş ţiei egiptene taxele cuvenite.
man. decît cea legală. In Hamlin 2 merciale antebelice cu Uniunea
Sovietică oare este un parte Israelul continua să sîvîrşească MADRID (Agerpres). — A- ranţei statului se anunţă că în
La Nurenberg 6 soldaţi a- soldaţi canadieni au lovit pu ner comercial cinstit. O norma acte de agresiune în sectorul Gaza genţiile occidentale anunţă că cursul acestei săptămîni va în
mericani au atacat 2 trecători ternic pe patronul unei taverne în cursul săptămânii trecute cepe la Madrid procesul a 10
ranindu-i grav. Intr-o berărie CAIRO (Agerpres). — TASS de demarcaţie în zilele de 10, autorităţile din Madrid au a- persoane acuzate de activitate
din Zirnsdorf, în urma unui provocîndu-i răni grave. Patro restat peste 20 de persoane în antifranchistă. Printre acuzaţi
scandal provocat de soldaţii a- vinuite de a fi desfăşurat o ac se află un profesor universitar
mericani, mai mulţi consuma nul berăriei a fost bătut pen tivitate îndreptată împotriva re de la Facultatea de drept, un
tori au fost răniţi. Un accident gimului fnanchist. jurist din Belhag, un fruntaş
serios a avut loc în vecinăta tru că a refuzat să le mai vîn- al partidului liberal şi alţii.
Intr-un comunicat al sigu-
dă băuturi.
a n u n ţă : Directorul general al 20 şi 21 mai.
O hofărîre realistă la L o n d r a . . . direcţiei Informaţiilor a Egip Ha tem a subliniat că aceste LA MOSCOVA:
şi cîteVa reflecţii nervoase la Washington tului, Matern, ia declarat că Is violări s-au produs în ciuda
raelul continuă să săvîrşească Congresul international al modei
acte de agresiune în sectorul prezenţei forţelor armate extra
E neîndoielnic faptul că e^ lor, majoritatea locomotivelor, Ce! mai mult îr.să, Statele Gaza. Soldaţii israolieni violea ordinare ale O.N.U. care con
ză linia de armistiţiu şi pătrund
pe teritoriul egiptean. Platem trolează linia de armistiţiu e-
a citat cazuri de violare de gipteano-israeliană. Prin acţiu
către trupele israeliene a liniei
nile sale agresive, a continuat
el, Israelul „sfidează O.N.U.“.
venimentul care retine în pre material rulant şi alt echipa Unite s-au temut de „o reac MOSCOVA 4 (Agerpres).— 50 modele de îmbrăcăminte
TASS transm ite: La 4 iunie bărbătească, de damă şi copii.
zent atenţia generală pe plan ment feroviar, maşini pentru ţie în lanj „a celorlalte ţări Un nou caz de amesfec american Dintre acestea 40 de modele
s-a deschis la Moscova cel sînt destinate producţiei în
mondial, e hotărîrea unilate prelucrarea cauciucului, anu din „Chincom", care ar putea de-al VH-lea Congres inter masă, iar 10 modele indică
naţional al modei. La Congres perspectivele dezvoltării mo
rală a Angliei de a reduce re mite instrumente ştiinţifice, di urma exemplul Marii Brita în treburile interne ale Indoneziei participă delegaţii din 7 ţări dei.
— Bulgaria, Cehoslovacia,
stricţiile în comerţul cu Re verse produse chimice etc., nii. Dar vorba ceea. de ce ţi-e R. D. Germană, Polonia, Ro- Acest Congres este menit să
mînia. Ungaria, U.R.S.S., iar contribuie la lărgirea sorti
publica Populară Chineză. A- care pot fi de-acum exportate frică, de aceea nu scapi. E- DJAKARTA (Agerpres). — facă parte din delegaţia parla ca observatori vor participa mentului şi îmbunătăţirea ca
mentară indoneziana invitată reprezentanţi ai R. P. Chineze. lităţii confecţiilor în ţările
ceastă holărîre realistă a gu în R. P. Chineză. Firmele bri xemplul Marii Britanii a fost Ziarul „Marian Rakjat“ rela în S.U.A., deoarece' acest de- Fiecare ţară va prezenta cîte participante la Congres.
tează despre noul caz de ames puiat ar fi comunist.
vernului englez, constituie o tanice vor putea importa, la urmat, la scurt timp, de gu tec american în treburile inter
ne ale Indoneziei. După cum Subandiria, ministrul Aface
puternică lovitură dată politi rîndul lor, din R. P. Chineză vernul Norvegiei, care a holă- relatează ziarul, ambasadorul rilor Externe al Indoneziei,
american Allison l-a vizitat pe scrie ziarul, a declarat amba
cii Statelor Unite — de izo importante cantităţi de mate rît de asemenea reducerea Sufoandiria, ministrul Afaceri sadorului american că acest de
lor Externe al Indoneziei, şi i-a mers din partea Statelor Unite
lare economică şi politică a rie primă şi alte mărfuri de considerabilă a restricţiilor în declarat că este indezirabil ca este un amestec în trebuirle in
deputatul Siau Kiok Cian să terne ale Indoneziei.
R. P. Chineze — şi ea succe importantă vitală, pentru dez comerţul cu R. P. Chineză şi,
de altor lovituri pe care a tre voltarea armonioasă şi regu după cum transmite agenţia
buit să le suporte, în ultimul lată a economiei Angliei. E americană United Press, nu
timp, politica americană. (E de asemenea important faptul meroase alte ţări se pregătesc
vorba de marile manifestaţii că un purtător de cuvînt al să adopte hotărîri similare, în
antiarnericane din Taivan, ca Ministerului de Comerţ al An cursul acestei săptămîni (D a
şi de greva generală care a gliei, a declarat că măsurile nemarca, Olanda, etc.). După
cuprins Libanul şi cerinţa o- de slăbire a restricţiilor asu cum se vede, „Chincom” ui arc
piniei publice libaneze de a se pra comerţului cu R. P. Chi zile numărate. In Japonia se JOI 6 IUNIE 1957
renunţa la „doctrina Eisenho neză, se aplică automat şi duce de asemenea o intensă SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
wer" ). R.P.D. Coreene şi R. D. Viet campanie de lărgire a legătu- 4 DEVA: Prea tîrziu; Cazacii din lor două oceane; ORAŞ! IE : The-
Cuban (matineu) : Inima cîntă (gră reze Raquin ; PETROŞANI: Sinha
Pasul pe care l-a făcut gu nam. rilor comerciale cu R. P. Chi- \ dină) ; ALBA IUL1A; Uraganul; Moţa ; SEBEŞ : Cînd vine furtuna ;
APOLDU DE S U S ; Dreptul de a te SIMERIA : U raganul; TEIUŞ : Do-:
vernul englez are, fără îndo Hotărîrea Angliei a produs neză. Partidul social-democrat • KOLN. — Federaţia in numele cunoscutului activist al n a şte; BARU MARE : Contele de sarul 306; ZLATNA : Prietene de
ială, o importanţă deosebită, derută Ia Washington. Depar din această tară cere nu nu dustriilor vest-germane a anun mişcării muncitoreşti bulgare Monte Cristo: BRAD Marile mane noapte ; HUNEDOARA : Bancnota de
ţat luni că o delegaţie de oa şi al Partidului Comunist Bul vre ; HAŢEG: Moartea unui ciclist; 1 milion lire sterline.
mai ales în ce priveşte situa tamentul de Stat s-a grăbit să mai ca guvernul japonez să meni de afaceri din Germania gar, Stianko Dimitrov, şi care ILIA : Mama ; LONEA : Misterul ce
ţia precară a economiei engle dea imediat publicităţii o de urmeze exemplul Angliei, ci să occidentală va pleca la Pekin
în octombrie pentru a avea con este locul său natal, a avut loc
ze după agresiunea imperia claraţie de protest prin care desfiinţeze orice restricţie. vorbiri în vederea încheierii ţi solemnitatea dezvelirii unui
listă împotriva Egiptului. Pus dezaprobă total gestul Marii Hotărîrea Marii Britanii, nui acord comercial cu R. P. monument ridicat în cinstea
Chineză. Intrucît R. F. Germa acestui cunoscut revoluţionar.
în faţa unor greutăţi econo Britanii, Sînt lesne de înţeles deşi luată ca urmare a unor nă nu are relaţii diplomatice cu
R. P. Chineză tratativele co In cadrul mitingului, care a
mice de nerezolvat, guvernul cauzele care au provocat a- condiţii precare pentru econo merciale vor fi duse din partea avut loc cu acest prilej, la oa SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
Germaniei de către reprezen re au luat parte peste 20.000
conservator al Marii Britanii ceste reacţii de mînie Ia Wa mia engleză, e importantă. Ea tanţi ai cercurilor industriale. de oameni ai muncii din oraş, PROGRAMUL 1 : 6,15 Melodii rul fotograf“ istorioară de E. Juris
a luat cuvîntul Vîlko Cerven- populare romîneşti; 6,45 „Clubul cu 20,10 Muzică de dans.
a fost nevoit să dea, în sîîr- shington. De ani de zile Sta dovedeşte eşecul blocadei eco ® MOSCOVA. — Acum cîte- lco, membru al Biroului Politic rioşilor 7,07 Muzică uşoară; 7,40
şit, curs cererii opiniei publi tele Unite impun tuturor alia nomice care urmărea slăbirea va zile, la Moscova şi-a înche al C.C. al Partidului Comunist Gîntcce şi jocuri populare romîneşti PROGRAMUL' î l : 14,03 Muzică
iat lucrările cea de-a treia se Bulgar. din diferite regiuni ale ţării; 9,00 şoară romînească; 14,40 Cînte
ce engleze si, mai ales cere ţilor săi această politică de economiei Republicii Populare siune a Comisiei sovieto-finlan- V alsuri; 9,30 „Ce ţi-a plăcut mai populare din Ardeal; 15,00 Pagi
rii cercurilor dc afaceri din „blocadă" a economiei R. P. Chineze, dovedeşte, în acelaşi deze pentru colaborarea tehni ° TRIPOLI. Presa relatează mult ?“ : „Povestea lui Măghiran" de alese din operele lui Verdi; 15,
co-ştiinţifică între U.R.S.S. şi că în prezent în Libia se depun Oliviu N egoiţă; 10,40 Muzică uşoară; Muzică uşoară; 17,35 Cîntece veseli
Anglia care doreau, în spiri Chineze. In acest scop a fost timp, o atitudine realistă din Finlanda. A fost semnat proto-'. mari eforturi pentru combate 11,03 Prelucrări de fololor ale com 18,55 Sfatul medicului: Nefrita cr
colul corespunzător. rea invaziei de lăcuste, oare vin pozitorilor noştri; 11,45 „Radio-Pri- n ică ; 19,00 Arii şi duete din op
tul avantajului reciproc, să creată şi o organizaţie specia partea unei mari puteri faţă din Tunis. Lăcustele înaintează chindel"; 13,05 Muzică uşoară; 14,00 rete; 22,00 înregistrări de muzii
• SOFIA. — La 2 iunie, ziua în prezent în regiunile vestice Program de melodii populare; 15,05 populară primite din partea Radiod
intensifice legăturile comercia lă „Chincom" (comitet al de cel mai mare stat asiatic. comemorării luptătorilor pen ale Tripolitaniei, la sud de ora Muzică uşoară românească; 16,45 fuziunii egiptene; 23,15 Muzică c
le cu R. P. Chineză. Date fiind N.A.T.O. pentru comerţul cu Această atitudine trebuie să' tru libertatea Bulgariei, oraşul şul Zuana pe un front de 30 de Gîntece despre trecutul de luptă al rală romînească.
mile şi pe o adîncime de 6 poporului nostru; 17,19 Jocuri popu
toate aceste condiţii, guvernul China), care grupează 15 ţări ducă însă pînă Ia recunoaşte lare romîneşti; 17,30 Colegi de’ şcoa BULETINE DE ŞTIRI:
englez a trecut neste interdic occidentale. Pe de altă parte, rea Republicii Populare Chi lă ; 19,35 Jocuri populare romîneşti; 5,00 : 6,00: 11,00: 13,00: 15,0C
ţiile dictate de Washington şi Statele Unite au fost revoltate neze de către toate statele ca 19,55 „Noapte bună, copii": „Măga 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (Progr
aLpublicat o listă de 200 arti de faptul că au considerat pitaliste care mai ignorează mul I ): 14,00: 16,00: 18,00 : 20,0C
gestul Marii Britanii ca o re încă existenţa statului chinez 21,00: 23,00 (Programul If).
cole industriale — o serie de plică usturătoare la acţiunile popular — statul cu cea mai
maşini-unelte, motoare şi ge americane de înlăturare a An mare populaţie de pe globul
neratoare electrice, majoritatea gliei de pe poziţiile ei din O- pămîntesc.
autovehicolelor şi tractoare- rientul apropiat şi mijlociu. CONSTANTIN MACOVEI
Stianko Dimitrov, care poartă mile.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conţorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 - hpann întreprinderea Poligrafică J M ar Dl