Page 17 - 1957-06

: :k; J-oa Centrală j
Trei ore pe locomotiva
230 239
Un om mic de statură, îmbrăcat mine depinde ajungerea la timp a
intr-o şalopetă pătată de uleiuri,
se plimba nerăbdător prin curtea de­
poului C.F.R, Simeria. Pină la ve­ brice teamă de a conduce. Sub pri­
nirea maşinii, el s-a oprit un pic
sub umbra unui copac stufos. <4
deschis cartea de lucru, şi consul-
tind autorizaţia de parcurs, reţine
că itinerariul zilei era Simeria-Coş-
la/iu şi retur.
— Dificil dram — tşi zise el, li
nia este in reparaţie şi ca atare „a-
tenţie mărită”.
Profitind de neprezentarea la timp
a maşinii ( vina celor de la miş­
care) am intrat in vorbă cu el. Din
discuţii am aflat că-l cheamă Ati-
gustin Hondea şi că lucrează ca me­
canic de locomotivă încă din anul
1944. Convorbirea noastră nu a du­
rat mult timp. Totuşi, ea a scos la
iveală că acest om este un mecanic
fruntaş al depoului, că, de la 1 au­
gust 1956, şi pină in prezent, a
parcurs cu locomotiva seria 230.239
pe care lucrează, 58.000 km fără re­
paraţii, pe rute diferite, şi că, numai
pe luna aprilie, el a economisit 6
tone combustibil, 10 la sută uleiuri
minerale şl 1 la sută ulei special.
De asemenea, mecanicul 'de loco­
motivă Augustin Hondea s-a dove­
dit a fi şi un bun povestitor. De
pildă, el tşi aminteşte cu bucurie de
anul 1944, ctnd, după terminarea şco­
lii de mecanici, a plecat in...
... prima cursă
„Veneam cu un tren de marfă
de la Petroşani ta Simeria. Mecanic
principal era Gheorghe Lepădaş,
acum pensionar. In faţa lui trebuia
. să dau in mod practic- examenul pe
locomotivă. Mi-aminiesc ca acum,
cînd bătrînul Lepăduş mi-a spus, cu
un ton de părinte, bătindu-mă pe
umăr: „de la gara Baniţa la Sabcc-
iate conduci dumneata locomotiva",
La auzul acestor cuvinte, in suflet
mi s-a strecurat un fior de teamă.
Ştiam doar că trebuia să conduc lo­
comotiva pe o secţie grea şl că de
in vizită la gospodăria agricolă colectivă
Pentru îmbogăţirea cunoştin­
ţelor elevilor, „ corpul didactic
de la şcoala elementară de 7
ani nr. 1, din Sebeş, a organi­
zat o vizită la gospodăria agri­
colă colectivă „Drumul lui Le-
nin" — din localitate, cu elevii
clasei a VI-a. Un obiectiv ur­
mărit in această vizita, a fost
ca elevii, cărora li s-au predai
noţiuni de contabilitate, să ur­
mărească practic felul cum
Si ciriţiR comerţul nostru socialist de elemente!
In magazie da,
în magazin ba
N e aflăm in magazinul O.C L. A-
Iimentara de pe strada Lenin.
In magazin cumpărători mulţi. Ne
apropiem de raionul deservit de to­
varăşa Maria Cardoş, o vînzătoare
tînără şi destoinică. O gospodină i
se adresă:
— Aş vrea nişte conserve din car­
ne de porc in suc propriu.
— Ieri am mal avut, astăzi...
— Atunci daţi-mî marinată
de
peşte.
— Vai, nici nu ţin minte de clnd
n-am mal avut aşa ceva, — răspun­
se sigură de sine vînzătoarea.
Gospodina noastră mal ceru brîn-
ză telemea, dar nici cu aceasta n-a
putut fi servifă.
Vînzătoarea a avut perfectă drep­
tate. Fn magazin nu era nici unul
din articolele pe care Ie ceruse gos­
podina.
ŞI totuşi î...
Am intrat in magazia de alături,
însoţiţi de gestionarul magazinului
Nicolae Lazăr, unde am descoperit
că marinata de peşte şi conserva de
porc se odihnea in raft, iar telemea­
ua in putină.
Asemenea abateri dc Ia regulile de
comerţ există şi în alte magazine.
Din magazinul O.C.l,. Industrial
de pe strada Karl Marx, pe care de
asemenea l-3in vizitat, lipseau şosete
pentru teniei, colorate. In schimb a-
cest articol nu lipsea din... magazie.
Unii gestionari mal ingenioşi au
găsit alte mijloace de a dosi mărfu­
rile... sub tejghea. La magazinul de
încălţăminte de pe strada Karl Marx,
mal multe perechi de încălţăminte,
atit pentru bărbaţi cit şi pentru fe­
mei, so.-tirnenfe şi culori care nu
erau puse In vinzare, stăteau dosite
sub tejghea. In legătură cu aceasta,
gcslionarul .magazinului, Husar, ne-a
explicat că de fapt încălţămintea ide
»"'• tejghea n-ar fi dosită, ci, chipu­
rile. rezervată pentru cutare 'şl cu«
mărfurilor ce se aflau in vagoanele
remorcate. Voinţa Insă, a infrînt
virile atente ale bătrinului Lepăduş
am pus mina pe regulator şl după
un şuierat lung, prin care salutam
primul meu drum, maşina se puse
in mişcare. Atenţia îmi era încordată
la aparate şi la toate semnalele de.
pe linie. Cu timpul, gările Bara Ma­
re, Pui, Băieşti etc. au rămas Iri
urmă. După aproape o oră de mers
neîntrerupt opresc in Subcetate. Aici,
bătrînul Lepăduş mi-a strins mina
prieteneşte, spunindu-mi: „din par­
tea mea ai trecut examenul cu suc­
ces”. Nu vă mai spun ce bucurie
am simţit in suflet cînd, din
gura unui om ca experienţă înde­
lungată, am aflat că mie mi se poa­
te da o locomotivă pe care să lu­
crez.
Acesta a fost începutul. Dar cite
drumuri nu a mai făcut Augustin
Hondea in cei 13 ani de ctnd lu­
crează ca mecanic pe locomotivă 2
Discuţia noastră a fost întreruptă
de an şuierat prelung de locomotivă.
La auzul lui, mecanicul Hondea a
tresărit: auzi, vine locomotiva'’. O
cunoştea după semnal. 'Atunci mi-am t
dat seama cit de mult este legat a- '
cest om de maşina pe care o con- '
duce.
După ce s-au întocmit formele de \
drum şi ne-am urcat împreună pe
locomotivă, an om, cu capela roşie,
ridică paleta şi acum...
... Cale liberă tovarăşe
mecanic
Din nou aceleaşi mtnuiri de mani­
velă ca şt la prima conducere din
1944, şi locomotiva serie 230.239 se
puse in mişcare, trăgînd după ea
943 tone diferite materiale. Autori­
zaţia de parcurs arăta că această
garnitură trebuia să meargă fără
I. MANEA
mII
sînt calculate şi ţinute în evi­
denţă zilele'-muncă, prestate de
colectivişti, consumul de furaj,
etc.
Elevii au cunoscut aspecte
ale muncii colectviştilor, au vă­
zut avantajele aplicării reguli­
lor agrotehnice, foloasele meca­
nizării, şi, ca aplicaţie prac­
tică, pe Ungă materialul stu­
diat la şcoală, în orele de con­
tabilitate. De asemenea, eviden­
o*>s>o Raid-anchetă organizat de ziarul „Drumul socialismului OOOO
In oraşul Deva, ca de altfel şi in celelalte localităţi
Şale regiunii noastre, numărul unităţilor comerciale a
Ocrescut simţitor. Aceasta contribuie la o mai bună apro­
v iz io n a r e a populaţiei. Deşi, în general, aceste unităţi vinzare cu suprapreţ, lipsă la gramaj etc. Pentru a des­
rsint pe. zi ce {rece iot mai bine aprovi zionaie cu cele ne­ coperi o parte din aceste nereguli, re dacţia ziarului nos
ce sa re , iar personalul ce le deserveşte se sirăduieşie să tru a organizat in ziua de 4 iunie un raid-anchetă la
\ s e achile cu cinste de sarcinile ce le revin, unele ele- unele din unităţile comerciale din oraşul Deva. Iată
oţvmente necinstite care şi-au găsii loc in comerţul nosiru
O<x>ooooooo<xx>c>ooooooo<xx>oc><xx>oo<xx>ooooooooooooooooooooooooooooo<>oo<>oco<xx>ooc 8
tare funcţion__a_r dJ-e II-a contabilitate -ş!l .....
alte servicii ale Direcţiei O. C. L.
industrial.
Un caz maî grav
I n ziua clnd a avut loc raidul
nostru, Ia magazinul de confec­
ţii de pe strada Lenin nu s-a desco­
perit de fapt nici o neregulă. S-a des­
coperit insă altceva. Uneori aici vîn-
zătoril „încurcă" preţurile mărfurilor.
Aşa de pildă, într-o zi, şi nu e
inult de-atunci, casiera Vera, nemul­
ţumită, pe semne, cu „cîştigul“ pe
care-1 realizează din lipsă de mă­
runţiş, a trecut la tejghea să ser­
vească cetăţenii. Un cumpărător a
fost servit astfel cu un fulgarin la
preţul de 570 lei, în loc de 490 Iei
cit costa acesta. In magazin nu e-
rau însă decît trei fulgarine din cele
cu 400 Iei bucata. Şi-a ales unul, ru­
gind să fie pus de-o parte pină se
întoarce soţia lui cu banii. Venind
înapoi cu banii, cumpărătoarea a
constatat că pe bon era trecut 570
Iei în Ioc dc 490 . Cum era şi nor­
mal, au Început discuţiile.
— De ce aţi trecut pc bon 570 Iei,
că doar aţi spus că n-aveţi decît
fulgarine cu 490 lei ?
— Te înşeli, draga mea, doar ţi-am
spus că n-avem decît din acestea cu
570 Iei, — s-a bîlbîit de data acea­
sta casiera — vînzătoare.
Şi cum de pe fulgarin dispăruse
ca prin minune eticheta cu preţul,
cumpărătoarea a plătit 570 lei.
— Dă-ml, te rog, bonul ~ a ce­
rut’ cumpărătoarea.
CE E NOU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
i %,
Hunedoara-Deva
• După cum relatează ziarul
„New York Herald Tribune" Ingi­
nerul american John M. Dyer, spe­
cialist in electrotehnică, care a vizi­
tat Uniunea Sovietică, a declarat
că U.R.S.S. poate să se compare cu
S.U.A. în ce priveşte „calitatea şi
cantitatea producţiei în domeniul a-
paratelor de radio şi televiziune".
• Cu sprijinul monarhiştilor şl a
neofasciştilor, guvernul italian pre­ Anul IX. Nr. 771 Joi 6 iunie 1957 4 pagini 20 bani
zidat de Adone Zoii a obţinut votul
de încredere al Senatului.
VEŞTI DIN INDUSTRIA UŞOARA In legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit
Tricotaje peste plan Ce sînt şicum trebuie organizate
Luna mai a fost tă, la această fabri­ Se poate spune
încheiată de colecti­ că au fost date pes­ că, la obţinerea a- consfătuirile de producţie
vul fabricii de tri­ te plan 3.302 pere­ cestor rezultate.' şi-a
cotaje „Sebeşul" cu chi ciorapi de măta­ adus ..contribuţia în­
rezultate deosebit de se şi 2.623 perechi tregul colectiv al fa­ Consfătuirile de producţie orice creştere a salariului e 6
frumoase în activi­ ciorapi din bumbac, bricii, care a muncit — Răspundem muncitorilor — creştere reală. Acea creştere a
tatea sa. Cantităţile pentru fem ei,. 916 cu dragoste şi inte­ sînt forma cea mai puternică şi salariului, care nu este bazată;
de produse executate perechi şosete de res. Cele mai fru­ eficace de participare a tuturor fiii, prin faptul că, prin ele,
peste planul de pro­ lină bărbăteşti şi 679 moase succese le-au color ce muncesc în întreprin­ muncitorii pot să vină, şi vin pe o creştere a productivităţii
ducţie, dovedeşte perechi şosete pentru avut însă tovarăşii derile socialiste, la buna orga­ cu diferite propuneri în spriji­ muncii, a volumului de mărfuri,
faptut că cei care nizare şi conducere a produc­ nul măsurilor luate pentru reu­ nu este b creştere, ci o scăde­
lucrează aici au copii. Tot în această ţiei. In consfătuirile de produc­ re a salariului real.
muncit bine şi şi-au perioadă, s-au pro­
Reghina Klein, Horst ţie, masa largă de muncitori şita experimentării acestui sis­ In consfătuirile de produc­
Wilcec, María Pos­ vine cu noi şi noi propuneri, tem. ţie, în perioada actuală, a ex­
care, traduse în viaţă, duc la
dat interesul ca şi­ dus peste planul de talache, Maria Bran, o însemnată creştere a produc­ Cu prilejul consultării mun­ perimentării, tocmai acestei
citorilor în problema salariză­
rul succeselor do- producţie 2.506 bu­ Ovidiu Socol şi
ţiei, a productivităţii muncii, la rii îmbunătăţite, în consfătuiri­
bîndite in lunile an­ căţi de diferite arti­ Gheorghe Klein, care
reducerea preţului de cost. le de producţie, s-au explicat
terioare să fie per­ cole de bumbac şi şi-au depăşit planul In aceste consfătuiri, se re­ pe larg şi convingător, că nu6*1
manentizat. 910 bucăţi articole de producţie cu 51- zolvă operativ _problemele ar­
In luna preceden­ de mătase. 115 la sută. zătoare ale producţiei. Prin di­
Succese pe două fronturi versitatea problemelor ce se ri­ Delegaţia poporului nostru la sesiunea
dică în aceste consfătuiri, se
scot la iveală rezerve interne Consiliului Mondial al Păcii
încă neutilizate, se arată con­
Colectivul fiabrdoii de încălţă­ zarea de econorpii, în special cret modul în care ele pot fi a părăsit Capitala
minte „Ardeleana“ din Alba la croit piele. Cunoscuta Irun- puse în valoare.
Iulia duce bătălia pe două taşă Ana Moldovan a econo­
fronturi: pentru îndeplinirea misit în această perioadă 5.162 Aceste consfătuiri reprezin­ Marţi dimineaţa a părăsit hiepiscopiei Bucureştiului, San­
planului şi pentru realizarea de dm.p. de piele, din oare se pol tă un mijloc deosebit de impor­ capitala delegaţia care va re­ da Rangheţ, secretar al Comi­
economii. Şi nu se poate spune confecţiona cca. 400 perechi tant în răspîndirca metodelor prezenta poporul nostru la sesi­ tetului Naţional pentru Apăra­
că n-au rezultate. Din contră. încălţăminte, iar tov. Gheorghe înaintate de muncă, în extinde­ unea Consiliului Mondial a!
Moldovan a economisit 3.876 rea experienţei înaintate. Masa Păcii ce va avea loc între 10 şi rea Păcii din R.P.R., Matei So-
Spre exemplificarea celor a- dm.p. piele, din care se pot
firmate vom reda cîteva cifre produce cca. 300 perechi în­ largă de muncitori învaţă din 16 iunie la Colombo (Ceylon;. cor, compozitor, membru al
edificatoare. călţăminte. Din economiile rea­
lizate de tov. Ana Bîrs, Frân­ experienţa fruntaşilor cucn să Delegaţia este alcătuită din : Consiliului Mondial al Păcii.
Luna trecută, planul de pro­ acad. dr. Vasile Mîrza, condu­
ducţie pe întreaga fabrică a ase Dvorjac şi Ioan Samoilă, folosească mai judicios agre­ cătorul delegaţiei, scriitorul Gco Delegaţia a fost condusă la
fost depăşit, dîndu-se ou 800 care se ridică la 10.824 <,lm.p. gatele şi timpul de lucru, cum Bogza, I. Coţoveanu, preşedin­ aeroportul Băneasa de membri
perechi pantofi pentru fete, pes­ piele, se pot confecţiona aproxi­ să-şi organizeze mai bine mun­ tele C.C. al Sindicatului mun­ ai Comitetului Naţional pentru
te sarcina planificată. Muncito­ mativ 810 perechi încălţămin­ ca. Consfătuirile de producţie citorilor din transporturi şi te­ Apărarea Păcii din R.P.R., de
rii de la secţia de valorificare te. Suma totală a economiilor dezbat pe larg probleme ale în­ lecomunicaţii, Ştefan Csorvassy, reprezentanţi ai Institutului Ro-
a deşeurilor au produs şi ei 613 deplinirii planului, ale organi­ sculptor,' distins cu medalia de mîn pentru Relaţiile Culturale
perechi de sandale pentru co­ pe fabrică se ridică la 21.895 zării producţiei, ale gospodări­ aur a păcii, Grigore Gea'măhu, cu Străinătatea, ai Societăţii
pii. Printre muncitorii oare au ri' întreprinderii. consilier la Consiliul Central a! pentru Răspîndirea Ştiinţei şi
obţinut rezultate mai frumoa­ lei. Colegiului avocaţilor din R.P.R., Culturii, de reprezentanţi ai or­
se în depăşirea planului, se nu­ Odată cu ' începerea experi­ preot Al. Ionescu, vicar al Ar­ ganizaţiilor de masă, oameni
mentării sistemului de salari­ de cultură, ziarişti.
zare îmbunătăţit, rolul acestor
consfătuiri a crescut considera-
mără Teodora Bădilă, Dorica J la d u h u l m im e ilc w ie ( ^ u r a Q ia r z a
Haţeg an, Geza Ferencz şi Ioan
Haţegan.
Succese de seamă s-au înre­
gistrat şi în ce priveşte reali­ Tinerii muncitori
ţi funcţionari dc
la Atelierele Cen­
trale Gura-Barza,
ţa şi plata muncii in acord, împletesc munca
specificul sectorului socialist a- de producţie, cu
gricol. activitatea cultu­
rală.
Elevii şi-au notat in caietele
lor felul cum se calculează IN MEDALION :
ziua-muncă, sistemul de nor­ Dorica Luizescu şi
mare, urmărirea evidenţei zii-, Miron Susan, sînt
surprinşi de obiec­
nice şi toate celelalte aspecte tiv, repetînd cînte-
cui popular „De
pe care le-a prezentat preşe­ ce-ţi legi cosi-
dintele gospodăriei, micilor vi­ fele"
zitatori.
VW
prof. PETRU F1LIMON V
corespondent
Tinerii mecanici de la Atelierele Centrale Gura-Barza în timpul lor
liber citesc mult. Cărţile le sînt re comandate, cu multă căldură, de că­
tre bibliotecara Dorica Lupu.
ţilor comerciale din Deva. Una din­
tre acestea este şi faptul că In toa­
socialist, neconlrolate de organele competente, săvirşesc 6 te restaurantele şi bufetele, vînzarza
băuturilor alcoolice se tace In pa­
diferite nereguli c a : dosire şi sustragere de mărfuri, hare nemarcate, mai mici. Aceasta
aduce lipsa la gramaj, lucru nelngă-
Noi purtători ai insignei
duit în comerţul nostru. „iubiţi cartea“ colectat 19.000 kg fier vechi şi
respectiv 2.500 kg.
Se mai intimpiă uneori, mai cu De curîncl organizaţia U.T.M.
din oraşul Brad a ţinut o şe­ Pentru rezultatele frumoase
ciieva din constatările făcute: $ seamă la unele bufete, să se pună în dinţă de analiză cu ocazia că­ obţinute în această acţiune, or­
reia a analizat felul cum tine­ ganizaţiile amintite mai sus au
.... ¦"...... consumaţie alimente alterate, cum rii participă la pregătirile pen­ fost stimulate de către raionul
este cazul de la bufetul din colonia tru festivalul tineretului. De a- U.T.M., primind din partea a-
Ceangăi, unde s-au pus în consuma­ semenea. ei au discutat şi pro­ cestuia material sportiv ca,
ţie mititei alteraţi. blema participării tineretului la mingi de volei, plase de volei
Ştim insă, şi aceasta am aflat cu concursul „Iubiţi cartea", con- etc.
încurcată, casiera a ingăim at: ocazia raidului, că ea se aplică la siderînd că această acţiune
— Păi, nu ţi l-am dat ? toate bufetele din Deva şi că cele constituie un aport pe care ei îl Două documente
— Vezi bine că n u ! aduc in întîmpinarea. Festiva­
lului mondial. Ca un rezultat ale Congresului
— S-o fi pierdut atunci — a în­ care o aplică sînt casieriţele. O abatere dc la regulile de comerţ al acestei analize, 10 tineri din
cercat s-o încurce casierlţa-vînzătoare. Pentru a „rezolva" in mod onora­ esle şi aceea că uni: gestionari de această organizaţie au primit al ll-lea A.S.I.T.
restaurante şi bufete nu se îngrijesc insigna ..Iubiţi cartea". Printre
Cumpărătoarea n-a plecat fără bon. bil problema restului, casieriţele au să aprovizioneze unităţile cu cele cei ce au primit insigna sînt In încheierea lucrărilor celui de al
Pină la urmă l-a găsit o vinzătoare, in faţă o farfurie cu ţigări (de obi­ necesare bunei deserviri a consuma­ tinerii N. Bărnuţiu, Nicolae doilea Congres al Asociaţiei Ştiinţi­
aruncat sub tejghea. După cîtva timp, cei două feluri de ţigări) Şi în Ioc torilor. Aşa este cazul cu restauran­ Luţescu şi Ion Beciu, secreta­ fice a Inginerilor şi Tehnicienilor din
atrăgîndu-i-se atenţia asupra acestui de rest iţi dă ţigări. In nici un caz tele „Mureşul" şi „Bucegi“, unde rul organizaţiei de partid. R.P.R., delegaţii reprezentînd cei pes­
fapt gestionarului magazinului; a- insă valoarea ţigărilor nu acoperă trufandalele slnt rarităţi. La toate te 60.000 de ingineri şi tehnicieni
cesta a „recunoscut" cum că vînză- restul pe care ar trebui să-l primeşti. acestea poate fi adăugată şi lipsa Tot cu această ocazie tinerii membri ai Asociaţiei, au adresat o
toarea-casieriţă ar fi Încurcat preţu­ In orice caz, metoda nu este rea, îm­ şerveţelelor de hîrtie, care în mod din organizaţia U.T.M. cartier telegramă Comitetului Central al
rile şl că cel păgubit uu-i cumpără­ pacă şi capra şi varza. Ce-i drept Brad, s-au angajat ca prin P.M.R. şi Consiliului de Miniştri al
torul, ci vînzătoarea, care probabil a de Ia rest mai rămine ceva. Şi apoi normal ar trebui să existe în or*ce muncă voluntară să îngrijească R.P.R. în care îşi exprimă recunoş­
dat un fulgarin de 570 Iei Ia preţul — vorba a ceea : „dacă nu curge, restaurant. Vinovată de aceasta sc tinţa faţă de partid şi guvern, care
de 490 lei, unui alt client (deşi în cel puţin pică". Şi... pică intr-nna. face în primul rind conducerea în mod permanent parcul „Fi- au realizat cele mai bune condiţii
magazin nu erau decît trei fulgarine T.A.P.L., care clă dovadă de proastă pentru ca inginerii şi tehnicienii să-şi
cu 490 lei bucata). Alte lipsuri gospodărire. limon Sîrbu" din centrul ora­ dea aportul la măreţele realizări ale
şului. construcţiei socialiste. „Cu deosebită
In cele din urmă, cumpărătorul R aidul nostru a scos la iveală şi însufleţire — se spune în telegramă
şi-a primit banii înapoi. Acesta însă alte lipsuri în activitatea unîtă- 40.000 kg fier vechi — privesc inginerii şi tehnicienii
nu ajunge! noile perspective pe care politica par­
Pină în prezent tinerii de pe tidului şi guvernului le deschide dez­
întreg cuprinsul raionului Brad voltării economiei naţionale. Cuvîntu!
au colectat şi predat întreprin­ partidului şi guvernului constituie
derii de colectare a metalelor pentru noi un îndreptar în activitate
o cantitate de peste 40.000 kg şi vom lupta cu perseverenţă şi elan
fier vechi: Fondurile provenite pentru dezvoltarea şi întărirea econo­
de pe urma acestui fier au fost miei patriei noastre dragi, Republica
vărsate în contul festivalului. Populară Romînă".
Fruntaşi. în această acţiune sini
tinerii din organizaţiile între­ Congresul nl ll-lea A.S.I.T. a a-
prinderii miniere Barza şi cei doptat de asemenea o moţiune prin!
de la mina Musariu, care au care a cerut interzicerea fabricării şi
Farfurii cu... ţigări In loc de concluzii experimentării armelor atomice.
E binc cînd lucrătorii din comerţ
îşi frămîntă creierul să desco­
. Ne-am ¦referit la ciieva din lipsa rile constátale cu ocazia raidului nos-
pere şi să introducă metede noi de tru. Puţine la număr, unele mai mult, altele mai puţin importante, ele o-
muncă, care aplicate să ducă la o glindesc totuşi făptui că în mrxlie uni iăţi comerciale din Deva exislă încă
cit mai bună deservire a consuma­ destule nereguli. împotriva acesior nereguli, de orice natură ar fi ele,
torilor. Rău este însă că unii dintre trebuie dusă o luptă necruţătoare, In fruntea acestei Iupie trebuie să
aceştia folosesc inventivitatea de ca­ stea organizaţiile sindicale şi U.T.M., echipele de conlrol obştesc
re dispun, pentru a descoperi meto­ — care in oraşul nosiru mi-şi trăiesc viaţa — conducerile organizaţiilor
de menite să ducă ta crearea de ve­ comerciale, oamenii muncii consuma lori şi toţi lucrătorii cinstiţi din co-
nituri suplimentare. Una dintre a- merţ.
ceste metode este aceea căreia i se
Paralel cu munca educaiioă des fâşurală in rindurile lucrătorilor din
poate atribui denumirea: farfuria comerţ, să sprijinim neîncetat organe Ic de slat in descoperirea şi sancţio-
cu... ţigări. narea exemplară a tuturor elemente lor necinstite, să luptăm pentru cu-
răţirca comerţului nosiru socialist de aceste elemente.
Dacă am şti cine este iniţiatorul
ei (vreun tovarăş din conducerea V. CLEJ
T.A.P.L., gestionar sau casier), am
denumi-o bucuroşi după numele său, y. FUR1R