Page 18 - 1957-06
P. 18
Pag, 2 DRUMUL SOClALISMürxrr Nr. 771
rasranawarcmarifa
Oameni şi fapte din gospodăriile colective
rp t m a rg in ea „
In viaţa gospodăriilor co lective — viitorul agriculturii noastre socialiste — se petrec O mică distracţie
în continuu lucruri interesante, Fiecare zi aduce ceva nou, fie care zi se soldează cu succese — Sag’s mir, wie heisst du ? A
importante ale colectiviştilor. Ei au prins gustul plăcut al mun cii în comun, au aflat secretul ceasta a fost o întrebare pe care u-
conducerii unor gospodării agri cole mari, cu sute de hectare, Acum nu se mai tem de greutăţi nul din tovarăşii de drum a arun
fiindcă au văzut practic că slnt în stare să le îmvingă, oricît ar fi ele de mari, că sînt în stare cat-o unei fetişcane care nu avea
să-şi creeze cu mintea şi cu mii nile lor proprii o viaţă nouă, aşa cum ei o doresc, mai mult de 7 ani, dar care, în ciu
De aceea, colectiviştii se avîntă cu paşi uriaşi pe calea dezvoltării multilaterale a gos-
podăriei colective, înfiinţînd şi dezvoltînd felurite ramuri-anex e de producţie, mărind producţia
agricolă, valorificînd resurse locale, reducînd' cheltuielile de producţie etc.
da anilor puţini, a început să facă
In fiecare luna avans bănesc ' Şefa de echipă „repetiţie generală“, împreună cu o
prietenă a ei, pe platforma de dans.
— Ich lieisse,, Kati, und meitie
Intîmplarea a făcut ca în- despre colectiviştii din Simeria O cunoaşteţi ? Poale vă închipuiţi Freuridin, heisst Nikol
tri-uma din: zilele trecute să aud Veche. După,’ discuţia la care că o ţi vreo funcţionară, sau vreo
o: discuţie dintre doi cetăţeni am fost maftor, curiozitatea casnică, soţia unui funcţionar ? RăspuftsUl a Veflit tot atîit de ve
care. călătoreau cu trenul de m-ia făcut cia deunăzi, să trec. pe Greşiţi dacă giridiţi aşa. Esie co sel, ca şi veselia Ce ati) găsit-o pe
la Simepia spre Teiuş. Din fe la gospodăria !colectivă din Si- marginea lacului din Gîrbova. La
lul cum discutau, mi-am dat meiriia Veche, !pentru a afla şi
seamai că' trebuie să fie ceva alte lamănunte, despre viata co mesele albe, de pe terasă, berea
interesant. De aceea m-am a- lectiviştilor.
¦^ropiat mai mult $1 am ascul lectivista Matia Farcaşiit, şefa echi blondă făcea un tot de culoare, cu
tat cu -.atenţie fiecare vorbă ie In curtea/gospodăriei, am gă pei legumicole a gospodăriei co părul şi feţele celor care o consu
şită dirtVguna- lor. sit un grup d/e cca. 30 de copii lective din Sebeş. mau, contraStîhd puternic însă cu
de grădiniţă,( care stăteau în îmbrăcămintea acestora. O formaţie
— Ai \ auzit, măi Ioane ? jurul unei npăsuţe si ascultau
la educatoarea Adela Nemeş — Despre hărnicia cu care ea mun \ muzicală interpreta., un „lied1 şi oa ÎSSîSii
—- Ce \să- aud ? îi răspunse ea însăsi cc/lectivistă. Binevoi ceşte pentru înflorirea gospodăriei menii ascultau cu plăcere. Era un
omul dini dreapta mea. toare, tov. (Nemeş ne-a infor colective se pot spune multe. Şi ^ eîntec Vechi, adus de departe. Un drese cu nmite frumuseţi făurite de scam ă: popuiarca lacului cu peşte. Soarele şi-a luat rămas bun pentru L
mat că preşedintele si socoti tot atîtea se pot spune şi despre ci. Şi dintre toate, .nu se poate să Au fost aruncate 25 kg sămînţă de răstimp de o noapte, de la oameni
— Ieri, icolectiviştii din Sime- torul colectivei sînt plecaţi la priceperea cu care conduce echipa. cîrttec despre Lorelei. Melodia se nn reţii, chiar lacul pe marginea peşte, din care au recoltat 325 kg
ría Veche' au împărţit din nou Bancă după/ bani. In timp ce revărsa duioasă, pătrundea în inimi căruia colectiviştii se desfătau în peşti, pe care apoi i-au valorificat şi locuri. Puţin necăjiţi că a fost
cîte 5 leit la zi-muncă. Dacă-mi ne spunea aceste cuvinte, pe *: * • L J şi le încălzea. Acordurile muzicii dlminica aceea. la ICi Ici kg. După prima recoltare, prea scurt popasul în mijlocul a-
amintesc bine, acesta este al poarta gosplodăriei a intrat Pe Dimineaţa cînd mijesc zorile, degea s-au pierdut prelung, într-un final au ârUilCat diff riou sâmtriţă de
patrulea avans bănesc din a- tru Buda, brigadierul colecti ba o cauţi acasă, că n-ai s-o gă înduioşător, apoi au reînceput un Despre lucrări practice iţeşte — 50 kg. Suma încasată in cestei Vekelii,’ am plecat şi noi, mî- p
oest an. De fiecare dată s-au îm vei', care neJ-a povestit apoi des seşti. E la grădina colectivei, pliveş dans vesel, săltăreţ. S-au prins în tră în fondul de bază al G.A.C. sau
părţit cîte 5 lei. pre hotărîrfea adunării genera te, sapă, udă, dă îndrumări colec dans Ecaterina Kenci şi Agneta Apa se strîngea intr-o baltă, un va fi' împărţită, ca avansuri în bani, naţl de alte treburi. t
le de a înfiinţa o fermă de gîş- tivistelor din echipă. Ziua, cind soa Deppner, Thiess Ecaterina a Prim'î de vara roiatt ţîn ţarii. Creşteau şi colectiviştilor.
— Ce să faci, Vasile? Vor rele dogoreşte cu toată puterea lui, un buchet de flori de la Colectivis bălării’, iar nărftolu! începea să e- Am asigurat pe Toma Burness că
ba ceea „dne poate, oase' roa te, de a repartiza avans bă pe colectivista Maria Farcaşiu o gă mane miros greu. In vara trecută, fa ţă de asemenea oameni, oricine ne vom . revedea in curînd, fie la f
de, cine nu...“ şi după ce în seşti de asemenea în grădina de le tul Toma Balbiră, apoi împreună Consiliul de conducere ăl colectivei va spune, desigur, că sînt oameni lucrul cîmpulul în lanurile bogate, \
nesc în fiecare lună si despre gume şi zarzavaturi a colectivei. s-au îndreptat spre mojlocul plat a disciitat cu eolectişiii, asupra a- practici. Şi pe bună dreptate.
ghiţi în seic, continuă: au ca faptul că în Curînd vor să-şi Abia seara, pleacă spre casă alături cestui lucru, şi: s-au gîttdit la ceVa fie din nou la capătul unei săptă- A
de celelalte colectiviste, bucuroase formei de dans (din culise am a- mai practic. Odată ce ţau discutat, ’ Am plecat pa ţin necăjiţi
mion, frate. Astă iarnă, aproa mai cumpere încă un camion. de rezultatele muncii lor. flat un secret: cei doi sîfit )ogoJ ffrî'ni de muncă "rodnică, pe margi- P
pe zilnic îi vedeam transpor- v - Chiar azi sAau dus la ban diţi de curînd şi peste puţin timp
tînd ghiată la Simeria, iar a- Chiar miez de noapte dacă ar în colectivă va fi o nuhlă). nea lacului. \
că, j preşedintele şi socotitorul
cum transportă mărfuri la di Bătrîhii satului — colectivişti de N. CAZAN l
gospodăriei, să ridice bani pen frUnte — şi-au rezervat locurile la
ferite întreprinderi socialiste. mese şi au îticeput taifasurile. A au pornit la lutru. Porţiunea aceea Pe marginea lacului veselia era ocupafie renfabilă
tru \a putea repartiza avansul început să curgă berea şi oamenii de teren a fo st, amenajată şi tran- ‘ in toi. Chiar unii colectivişti mai in
Harnici oameni, n-am ce zice! discutau. Nu au lipsit de aci; — ca sformată în eleşteu,.. S-au Curăţit vîrstă s-au prins în dans. Şi erau La o depărtare de cca. 2 km
pe lţuna mai (al cincilea din şi de la lucru, de altfel — cei pen conductele de apă, au fost consoli fbt aşa de fericiţi ca şi viaţa ferici de comuna Apoldu de Sus exis
Anul trecut, cînd s-a inaugurai tru care ,satul ,are multă admira date marginile, ca, apa sa nu se- mai tă pe care şi-au ereat-o în timpu tă o carieră de piatră de var, în
acest] an), în valoare de 5 lei ţie: Ioan Schuler, Mihai . Hornm, rile acestea noi, pline de lumină. # apropierea căreia, cu cîţiva ani
gospodăria agricolă colectivă, Toma Burness-Gopou, Toma Thiess- scurgă, au fost montate tram buline, în urmă, se fabricau mari can
la zil-muncă. In 11 iunie vom Lungu, Mihai Schorşten. Discutau tităţi de var.
am participat, şi eu. încă de a- despre toate. Despre mersul trebu pentru şărituri în apa şi apoi a fost . Kati şi Niko — micii drăcuşori —
predaţ încă 6 iboi la contractări. rilor îh gospodăria colectivă, des au prins a roii pe', lîngă noi, zben- Atunci cînd aproape nimeni
tunoi md-iam dat seama că sînt pre tjmp, de recoltă, despre ce a- asigurat, un mic...- debarcader. . guindu-se şi, chicotind de bucurie. nu se mai gîndea că în acele
Am r.pai predat 6 boi în acest veaU de făcut pintrii a ajufîge la varniţe se va mai putea arde
oameni hotărîti — capabili să- rezolvarea tuturor sarcinilor pe ca Par acestea oare, , • curiozităţi ? Dinspre marginea de sus a lacului, var, colectiviştii din Apoldu de
an. Cu bonurile realizate, vom re şi le-au propus. soseau de mină — cîte doi1 — cei Sus au hotărît să repare una
şi făurească o viată nou, lip Nicidecum! Ca ,b,uni gospodari, cb- cdre au fost pe cîriip la cules de din varniţe şi s-o pună în func
sită de griji. Şi nu m-am în putea 'cumpăra încă un camion. Colectiviştii din Gîrbova se mîn- ţiune. Pe lîngă faptul că ei au
ledtiviştîi au confecţionat şi două .. flori. reparat-o, au adoptat şl un nou
şelat. Ca dovadă sînt avansu Acest lucru, desigur că ne va - sistem de ardere, cu ajutorul
rile băneşti pe care colectiviştii bărci, pe care leînchiriază pentru unui injector de motorină. Ast
permite^să realizlăm mai mulţi fel, s-a ajuns ca cheltuielile de
le-au primit la sfîrsitul fiecărei bani şi 'şă efectuăm la timp pliftibăripe lac. . j ardere să fie reduse foarte mult.
De unde înainte, erau necesari
luni din acest an, precum şi transporturile din gospodărie. Pe .lingă toate acestea,- colectiviş Peste vîtfurile copacilor, suliţele cca.; 160 metri steri de lemne
tii aii realizatI (lucrul !cel mai d;e de foc se ridicau şi se lăsau în jos. perltru arderea unei varniţe, a-
faptul că, numai după cîteva Camionulţţpe care-1 avem în pre cum se cheltuieşte numai în jur
zent ne-a» adus un venit de P nit cu capul de pragu,1
luni de la inaugurare, şi-au 75.000 leii, în afară de transpor
//
cumpărat un camion şi şi-au turile făcute pentru gospodărie.
mărit fermele de animale. j e — nu®l veţi pe ceI d fos'/ /
Din aceşii bani am asigurat a-
După acestea, cei doi călă vansurile: băneşti de pînă a- fi, sau orice sărbătoare, cînd se în- Diacă vorbeai în urmă cu 5-6 tor ramuri, colectiviştii au în te 30.000 lei. Pe o cantitate de de 5.000 lei. La ultima varniţă,
tori şi-au întrerupt discuţia şi iîmplă de plouă iarei ea nu mai are de pildă, s-au cheltuit 5.080 lei
cum. Pe icele ce urmeaiză să le astîmpăr. ani colectiviştilor din Pricaz, ceput să primească pe lîngă pro cca. 2.000 kg brînză de oaie, pentru ardere, iar pentru spar
au căzut pe gînduri. Cred că gerea pietrei şi transportarea ei
dăm în lunile viitoare, te vom — Hai la grădină, să vedem nu despre necesitatea înfiinţării şi duse, şi bani la ziua-muncă. dirt oă'he o rhare parte a fost şi la locul de ardere, s-au cheltuit
în acele momente, fiecare făcea asigura din valorificarea legu vine Secaşul mare — ti spune în 1.920 tei. In total, pentru scoa
o comparaţie între situaţia lui asemenea împrejurări soţului ei, dezvoltării mai multor ramuri Mai întîi, au primit puţin, fiind valorificată, vor realiza peste terea unei varniţe de var cu o
melor şi zarzavaturilor — de pe dacă se iniunplă să fie acasă, iar capacitate de 4 vagoane, s-au
şi a colectiviştilor din Simeria dacă nu, se duce singură. ¦anexe de producţie, îi auzeai că ramurile anexe erau slab dez- 20.000 lei, iar pe un nufflăr de cheltuit 7.000 lei, f— râmîhînd
Veche. cele 6 ha. grădină — din valo în acest caz un cîştig net de
rificarea produselor de la- ani In cazul cînd vreun pericol a- spunînd: Vdltate. Dăr, pe măsură ce s-au 450 miei; pe oare i-au valorifi 21.000 lei. Aceasta înseamnă că,
Am regretat că a trebuit să meninţă culturile de legume pe care dacă colectiviştii ard zece var-
male, din valorificarea cereale echipa ei le îngrijeşte cu multă a- — Ce? ! Vite ne trebuie nouă dezvoltat, a crescut şi valoarea cat, au primit 35.000 lei. Ur tiiţe de var pe an, ei scot un
mă dau jos la Orăştie, deoare tenţie, cheamă în ajutor pe ioţi co acum ! A ţine vite multe în în bani a zilei muncă, ăjurlgind mează a fi vîndute pe bază de venit total de cel puţin 200.000
lor, precum şi din transoorturi. lectiviştii. Aşa e ea, mereu preocu seamnă să primim mai puţine oa, anul trecut, colectiviştii să ooiltract 200 oi, mai slab pro lei, venit ce le permite să re
ce sînt sigur că discuţia a con pată de buna îngrijire a avutului produse la ziuă-murică. Nu, a- primească, în afară de produse, ductive', îri locul cărora s-au partizeze în fiecare trimestru
tinuat, după puţin timp. Aş fi S. BLADA gospodăriei colective. De aceea co ceasta nu o facem ! Noi avem şi cîte 17 lei ta o zi muncă. cîte un avans bănescT
lectiviştii au încredere în ea, o în oprit mieluţe din producţia a-
aflat poate mai multe lucruri drăgesc şi o stimează. Iar ea le Brigadier fruntaş
Răsplăteşte această atenţie prin sîr-
guinţa de care dă dovadă în muncă. nevoie de produse şi de furaje. In acest an vor primi o sumă eestui an. Din vînzarea acestor <•• 'T' .
Ţinem doar atîtea vite în colec şi măi mare de bani la zi-mun oi, gospodări^, va realiza de ase
La o aniversare rilo cu vite de toată frumuseţea. A- tivă cîte rie sînt fiecesare pen că, şi, ceea ce este mai impor menea un venit de 45.000 lei. WMă
emn, gospodăria numără patru boi, tru muncă, şi măi mult nim ic! tant, ei vor împărţi avansuri lată deci că, numai turma de oi
13 cai şi peste 180 oi. Dar un vechi şi înţelept pro băneştji în .fiecare trimestru. In aduce colectiviştilor, în acest Brigadierul Petru Biida (în tîişeu),
Glasul preşedintelui gospodăriei a- tractoare pe şenile peste ogoarele verb popular sp u n e: „pînă nu -trimestrul I ;ial ţacestui :an a u ' an, un vettit- bărilesc de peste din gospodăria' agricolă colectivă „O-
gricole colective din Pianu de Sus întinse ale colectivei. Spre noi izbînzi dai cu oăpui de pfagi.il cl-e sus îfhpărţit' oa aVlăhs'* cîtb 15 lei 130.000 lei, în afară de produ- gorul nou” din Simeria Veche, se
se auzi tot mai desluşit în sala pes la zi-muncă. La sfîrşitul lunii sele opritp pentru a se împărţi numără printre brigadierii fruntaşi din
te care se întinsese liniştea. Era După un an Cînd colectiviştii au aniversat irei — nu-1 vezi pe cel, de jos“. regiunea noastră.
hotărît, dar, mai păstra totuşi ani de existenţă a gospodăriei lor, Tot aşa şi colectiviştii din Pri . iunie vor •îrţtp.ărţi de asemenea ) da zi-muncă şi de^ mieluţele lă-
acel tremolo al emoţiei, care ţi-o dă — Cît gfiu aii strîtis colectiviş au constatai lucruri care le garan caz. Au primit ei ce-i drept ce Datorită bunei organizări a muncii
bucuria faptului împlinit, pătrundea tii ?... Uite-i cum se duc cu carele tează izbînzi noi în viitor. Cele 65 reale şi furaje muite ia ziua- cîte 15 lei la zi-muncă, avans sate pentru reproducţie, din cadrul brigăzii, lucrările agricole
tot mai mult în inimile celor care încărcate, acasă... Ce viaţă.;. Tii 1 ce ha însămînţate cu grîu, cele 14 ha muncă. Dar bani ? De aşa ceva se execută la timp şi în bune condi-
ascultau darea de seamă asupra si mai porumb frumos ?... A sosit ziua de orz, 8 ha de ovăz 8 ba însă- nici nu putea fi vorbă. Şi aceas pe trimestru! II. Pe lîngă sti Pe lîngă stînia de oi, vo-r ’ fi ţiuni.
tuaţiei din gospodăria colectivă, care împărţirii veniturilor, a împărţirii re iiiînţate cu cartofi, sînt cele rtiai frn- ta din cauză că nu-şi îhfiinţa- mele ce le împart la zi-muncă, îngrăşaţi în iacest an 40 porci,
a împlinit trei ani de existenţă feri zultatelor muncii pe ogoarele colec ftioase din întregul cînîp ăl cominied. seră izvoare de venituri băneşti colectiviştii d>n Pricaz reparti care sînt contractaţi cu ORACA.
cită. imagini vii se perindau prin tivei. Griul ca aurul uniplea sacii, Propria lor experienţă le-a do zează sume însefnndte de bani Din vînzarea acestora se va
faţa ochilor ascultătorilor. Fiecare — porumbul se lăfăia de gras, fasolea, Acum perimetrul gospodăriei s-a vedit practic că nu procedează pentru dezvoltarea avutului ob realiza un venit de cca. 100.000
şi cei vechi şi cei noi — îşî amin cartofii, orzul, toate complectau zes- lărgit cu 12 ha vie o mare supia- bine, atunci cînd împart toate ştesc al gospodăriei coiective. lei. Prin valorificarea celor pa
teau de lucruri trăite, de bucuria zi- îa;ă este cultivată cu zarzavaturi Aşa se fade că fondtiî ei de bază tru bovine contractate se va
l'etor în colectivă, de amărăciunea zi Carnef de reporier Cuifurile bine îngrijite promit de pe a crescut de la coâ. 30.000 lei realiza cel puţin 13.000 lei, iar
lelor grele trăite cu mulţi ani în acilfri o recoltă mare. cît era în primul an de activi prin livrarea celor peste 15.000
urmă. trea colectiviştilor. In primul an de produsele la zi-rhuheă, ferindu tate, (1951) ,1a 1.200.000 lei.- litri lapte contractat se va rea
muncă în gospodărie, oamenii au Anul trecut, valoarea unei zîie- se să repartizeze o parte din De unde iau colectiviştii su liza un venit mai mare de
Asta a fost cu trei arii primit mult mai mult decit aveau rhiincă s-a ridicat la 61 iei. Intr-ade veniturile gospodăriei pentru în mele mari de bani, pe oare le 30.000 lei.
în urmă... nevoie. Au primit atita cît în cei văr, o sumă friilhoasă, de care fcoler- fiinţarea de ramuri ariexe, pien- împart la zi-muncă şi pe cele Colectiviştii din Prioaz mai
mai bogaţi ani din viaţa lor nu au tiWştii s-au bucurat, dar perifrii care tru dezvoltarea avutului obştesc. care le repartizează: la fondul au orea-tb şi alte Izvoare de ve
Prin sat prinsese a umbla vestea cules. Hambarele s-au umplut, coşa au muncit cu drag.
că unii ar vrea să-şi urteastă pămin- rele gemeau sub greutatea porumbu Pînă la urmă s-au hotărît să de bază ? nituri băneşti pe care le dezvol
turile, să le lucreze în comun. Au lui — au început a se îndrepta noi Anul acesta se străduiesc să de
auzit oamenii unul de la altul şi membri spre gospodărie. 17 cereri păşească veniturile anului trecut. înfiinţeze o fermă de vaci, apoi Iată de unde.- Anul acesta au tă ian de an. Grădina de legu
gîndurile au prins a-i frămînfă, Gu au fost depuse odată şi consiliul de contractat peste 600 kg de lînă me, stupîhîă, ’ sfecla de zahăr
conducere a hotărît să-i primească Sînt şi mai mulţi. De Ia 1 ianuarie o fermă de oi, una de porci} o ţigaie, merinois şi spafică, pe etc. le vor aduce de asemenea
rile rele sptineău: .... că cei care vor pe toţi în marea familie a colect* stupină; o gfădină de zarzava un 'venit de cîteva sute de mii
iritfa iri colectivă, au să crape de viştilor. Lui Matei Binder, lui Vin turi etc. După înfiinţarea aces- care vor primi o sumă de pes- de lei. Vor mai realiza un fru
foaîfie, că nu vor mai avea nimic cerzan, lui Korampultz, fruntaşi co
şi munca lor va fi din zori şi pînă leciivişti Ii s-au alăturat atunci alţ mos venit bănesc şi prin valo
oamehi harnici : Mariin Weiss, Pait
in noapte, asemănătoare cu aceea a lina Rozina Bienief, Rozina fîindea Doi prieteni rificarea cîtorva vagoane de ce
robilor“... Asta spuneau gurile înve Şi munca a început să fie tot mai reale. Ei speră Că, dacă produc
cu spor.
ninate. j,; • !• I’ U n’?i ţia agricolă va fi bună în acest
Alţii afirmai/ cu toată convingerea Oamenii construiesc an, vor reuşi să împartă ca
-Pfe belşugul văzut cu ochii lor in
S-au spulberat ca din faţa vînluiui aviăfis trimestrial, în bani, mai
alte colective, despre viaţa nouă a zvonurile pornite Ia început. Crăpau
colectiviştilor. Pe la porţi, în şoaptă, de ciudă clevetitorii că prevederile ¦ - 3« de 15 tei lia .zi-muncă.
se făceau înţelegeri — se înţelegeau lor au ieşit pe dos. Viaţa devenea
neamurile, fraţii, vecinii. tot mai plină de bogăţie. Şi datfienii a. c. au mai primit încă 11 membri. P E SClURir
au prins a constriii locuinţe noi, Garanţia reuşitei o constituie, de pe
intr-o seară s-au adunat mulţi la confortabile. In case mari pătrund
un loc — roniini şi săşi — să se cărţile, pătrunde lumina. La stUft acum, munca plină de abnegaţie rc • Gospbdăria colectivă, din împărţit ca avans bănesc cil
sfătuiască asupra celor ce avead să timp după intrarea în colectivă — a Pricaz şi-a cumpărat în anul 10 Iei la zi-muncă.
fa că ; şi odmehii au ales. Calea lor trecut abia un an şi jumătate — care o desîâşoară colectiviştii toţi acesta un rutier (tractor tip
de atunci înainte avea să fie calea Martin Weiss, Matei Bîndeă, Ios'tf (J.T.O.S. pe roate, cu remorcă) 0 G.A.C. din Sebeş a pred;
belşugului, calea gospodăriei agrico Mierband, îoan Bindea, au prins a la un loc. şi tiu autocamion „Molotov“. în luna aprilie 10 boi contrăi
le colective. S-au spulberat zvonurile, taţi, de calitate extra-graşi, per
s-au împrăştiat clevetirile. S-au unit zidi ziduri trainice pentru locuinţe. -k * Colectiviştii din Obreja, ra tru cate a primit sumă b
pămînturile oamenilor Ş> a început Şi azi sîtit gata. Dar nti numai a- ionul Alba, au vîndut pînă a- 66.200 lei. In afară de bani, (
viaţa nouă; Brazdă Iată au iţiseput a t ît ; a crescut şi averea colectivei. Dfespre multe aite re±ultate obţi Ion Fera şi Martin Roth, membrii în gospodăria colectivă din Miercu cum 800 kg brînză telemea de au Mat, ca premiu, un piu
răstuîliă plugiifilă S.M.T. frwse (te Foildiii de ba2ă s-a mărit. In graj nute în G.A.C. Pianu de Jos se pot rea, nu sînt numai tovarăşi de muncă. Iri ditidă vrajbei năţidiiăie seiiiărială oaie şi peste 100 de miei. De pentru săpat via, o tocătcar
duri au fost complectate toate locu- scrie tinduri întregi. Cele de mai în trecut de exploatatori, ei au fost şi sînt buni prieteni. Gbspodăria co a ferma de vaci au, vîndut cca. de sfeclă, 10 furci şi 2 sape.
sus sînt numai unele spicuiri din bo lectivă a avut darul să întărească şi rfidi tiîuîf prietenia lt:. 10.000 litri lapte. Prin vînza
găţia de fapte şi bucurii petrecute rea acestor produse au realizat • Creşterea animalelor st
în G.A.C. un venit de aproape 40.000 Ici.
în centrul atenţiei coleciiviştilo
Colectiviştii sînt hotărîţi ca la ter ¦• Intr-o adunare generală, din Bretea Mttreşană. Ei aii î
minarea unui nou aii de muncă, re membrii gospodăriei colective prezent 141 oi, 78 de port
zultatele pe cate le vor obţine să fie din Geoagiit, au hotărît să îm mări, din corb 15 scroafe r!
cu mulf superioare ceidi dfe pîna a- partă avans bănesc în fiecare prodiicţie, 17 vaci cu v ile i. |
cum, Şl o vor face! trimestru. In trimestrul 1 ei au plus, mai ati 50 pişte şi 38 b<]
i ‘ C. NICODIM j boci de gîscă.
