Page 19 - 1957-06

Nr. 771 ni. !i h i Tf- - ÔRUMUL SOCIALISMULUI Fag. 3

VBfl&TFI D E 5 P R S ? Y IO Aşa au înjeîes In legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit

Cînd există preocupare Fiind conştienţi de impor­ Ce sînt şi cum trebuie organizate
consfătuirile de producţie
pentru primirea iu tanţa pe care o au în economia

noastră contfotările, ţăhanii

muncitori din comuna ‘Gut, ra­

ionul Sebeş» sînt în fruntea a-

oestei acţiuni. Âvîndu-se in vedere hotărîrile
Plenarei lărgite din februarie,
Da redeschiderea minei Vul- alţi tovarăşi din activul fără de rile, şi şi-a îmbunătăţit întreaga Astfel, locuitorul Albu Ioan ( Urmare din pag. I-a) gătură cu îmbunătăţirea condu­ a Consiliului Central al Sindi­
oan, numărul comuniştilor ena partid. activitate. La primirea în par­ cerii economice a întreprinde­ catelor din R.P.R., în consfă­
încă mic. Pe întreaga mină exis­ tid, s-a avut în vedere în pri­ a contractat numai pe primul probleme, ale sporirii produc­ rilor, presupun, crearea de noi tuiri, s-a trecut la luarea de
ta o singură organizaţie de Pentru educarea aoestui activ, mul rând problema îmbunătăţi­ ţiei, productivităţii muncii, re­ şi optime condiţii pentru ca în­ hotărîri în problemele a căror
bază. Aibiia în anul 1954 — s-au s-au organizat lunar şedinţe, în rii compoziţiei sociale. Şi din trimestru al anului acesta, can­ ducerii preţului de cost în ve­ treg colectivul întreprinderii rezolvare depinde de colectivul
constituit organizaţii de bază pe care s-iau făcut expuneri pe acest punct de vedere, organi­ derea asigurării unei baze -reale sau secţiei respective să parti­ respectiv.
sectoare ,în urma creşterii nu­ teme legate de politica partidu­ zaţia ae bază s-a orientat just. titatea de 3.000 kg lapte, pe salariilor sporite, trebuie să fie cipe, într-o măsură tot mai ma­
mărului de membri şi candidaţi lui nostru. Activul fără de par­ Aproape toţi cei oare ,au. fost puse cu toată tăblia. re, la organizarea si conduce­ In acest sens se pot spune
de partid. tid a fost invitat la anumite primiţi în rândurile candidaţi­ oare a şi predat-o. Exemplul rea întreprinderii. Or, acest lu­ multe despre propunerile de
adunări deschise ale organiza­ lor de partid, sînt muncitori oa­ Consfătuirile de producţie ciu, se poate face cel mai bine măsuri teh'nico-organizatorice
Atunci a luat fiinţă şi organi­ ţiei de bază, La primirea de can­ re lucrează' direct in producţie. său este urmat şi de alţi cetă­ trebuie să urmărească stimula­ în consfătuirile de producţie. făcute de minerii, siderurgiştii
zaţia de bază a sectorului elec- didaţi de asemenea, au fost in­ Mulţi dintre ei au devenit ino­ rea acelor discuţii care scot la şi constructorii din regiunea
tro-rneoanic al minei. Era o or­ vitaţi cu regularitate câţiva to­ vatori, oa tov. Marin Cincăzan, ţeni. ECATERINA BLAGA In aceste consfătuiri, şi în noastră, propuneri care sînt
ganizaţie mică, număra doar 12 varăşi din activul fără de par­ Ioan Gal şi alţii. iveală rezervele de creştere a scopul unei mai mari eficaci­ traduse în viaţă şi de a căror,
membrii şi 1 candidat de partid. tid. Pentru ridicarea nivelului —............................ .........— corespondentă - productivităţii muncii, pe calea tăţi a lor, conducătorii (între­ ducere la bun sfîrşit, cei însăr­
politic şi ideologic s-ia căutat ca Activitatea ce o desfăşoară folosirii mai raţionale a utila­ prinderii, secţiei etc.) vor tre­ cinaţi cu aceasta, răspund în
Din organizaţie făceau parte majoritatea tovarăşilor din activ candidaţii de .partid dovedeşte , I... ^ ; . - : bui să prezinte referate, care să faţa muncitorilor.
însă comunişti hotărîţi, cu dra­ să fie încadraţi în învăţămân­ că organizaţia de’bază s-a preo­ jului şi agregatelor, pe calea cuprindă modul de rezolvare a
goste de muncă, care prin acti­ tul de partid. cupat şi de educarea lor. In­ Fruntaş în muncă utilizării întregului timp de propunerilor făcute în consfă­ Luîndu-se pe mai departe
vitatea lor în producţie consti­ tr-adevăr, de la învăţământul der tuirile anterioare. In acest mod, măsilri cum ar f i : stabilirea
tuiau un exemplu demn de ur­ Pe de altă parte, biroul orga­ partid nu lipseşte nici unul, iar Datorită muncii slrguincioase de­ muncă, pe calea introducerii cu
mat pentru toţi muncitorii. din nizaţiei de bază s-a. ocupat şi sarcinile oe le au de îndeplinit, puşi, CONSTANTIN POPESCU, curaj a noilor metode de lucru, consfătuirile vor deveni un a- ordinei de zi a consfătuirilor şi
sector. de întărirea muncii organiza­ le duc în mod conştiincios la gestionar la cooperativa din Strei- a noilor procedee tehnologice,
ţiei U.T.M. de eduaarea comu­ îndeplinire. Datorită comportării Plopi, raionul Haţeg, ă primii in­ pe calea ridicării necontenite a devărat rriijloc de control din aducerea ei din timp la cunoş­
Una din problemele ce-i preo­ nistă a tinerilor. Muncind te­ bune a candidaţilor de partid în signa „Fruntaş în munca coopera­ calificării muncitorilor.
cupa pe tov. Wilhekn Potoţki, meinic cu activul fără de partid procesul de producţie, felul cum tivelor de consum}'. partea masei asupra activităţii tinţa participanţilor, pregătirea
Ioan Bernat, Ludovic Servens- şi preocupîndu-se de îmbunătă­ aceştia s-au străduit să se pre­ Coiisfătuirile de producţie
chi şi alţi membrii de partid, ţirea activităţii organizaţiei gătească în vederea primirii în trebuie să pună în centrul a- conducătorului economic. temeinică a referatelor ce se
era problema întăririi rîndurilor U.T.M., organizaţia de bază şi-a tenţiei lor, problema trecerii
organizaţiei de bază prin primi­ creat rezerve suficiente, pentru partid, organizaţia de bază a de la nofrnele fărâmiţate, ia In consfătuirile care au a- vor expune, nivelul acestor con­
rea de candidaţi şi noi membrii a-şi întări rândurile. hotărât recent ca la trei dintre norme de mtmcâ grupate, sa
de partid. In jurul organizaţiei aceştia să le reducă stagiul. vut şi continuă să aibă ide, a- sfătuiri va creşte şi prin acea­
de bază s-a format un puternic Munca perseverentă a comu­ pună accentul şi să stimuleze
activ fără partid, în care au fost niştilor a dat roade. Cei mai Grija pentru calitatea celor acele discuţii Care duc spre în­ xate fiind pe problema salari­ sta ele îşi vor îndeplini şi mai
buni tovarăşi din activul fără primiţi, se poate vedea şi din locuirea normelor empirice, Cu
Selecţionaţi cei mai buni, mai de partid, au fost' primiţi can­ faptul că multora dintre ei. li norme care au la bază o moti­ zării îmbunătăţite, rtiai mult ca mult rolul pe care îl au că
destoinici muncitori din sector. didaţi, dintre oare mulţi au de­ s-au înoredinţat munci de ras-' vare tehnică.
Cu acest activ s-a dus o muncă venit apoi membri de partid. pundere în procesul de produc­ niciodată s-a vădit participarea mijloc de atragere â masei de
permanentă de eduoare de con­ ţie. . M ăsurile,. recent luate, în le-
sultare în rezolvarea diferitelor Tovarăşii Aurel Chetroiu, Du­ rtasei lărgi de oameni ai mun­ muncitori la organizarea şi con­
probleme ce se iveau. mitru Albescu, Ion Gal, Gheor- întreaga munca de primire în
ghe Olaru şi mulţi alţii sînt partid ce o desfăşoară organi­ cii la dezbaterea si soluţiona­ ducerea producţiei, _______ »
Antrenaţi în muncă prin sar­ bine cunoscuţi la mina Vuloan, zaţia de bază nr. 5 dfe la mi-'
cinile concrete ce le aveau, mul­ datorită muncii pe care o de­ na Vulcan, arată simţul de răs­ rea problemelor de producţie.
ţi tovarăşi din activul fără de pun în producţie şi activităţii pundere al comuniştilor de aici
partid au dat un ajutor preţios obşteşti. pentru a duce la îndeplinire cu Vînzătoruî de.., pui Comitetul organizatoric regional
organizaţiei de bază. Cu mult cinste sarcina trasată de partid, jtA-ftflan-mâi*
simţ de răspundere au muncit Din 1954 şi pînă în prezent, în vederea întăririi continue a A. V. S . A . P* Hunedoara
tovarăşii Belia Şuier, Silvia Vi- rândurilor sale. Nu are nici colivia cu pflvlghe- terminat âri& şi monologul. Şi s-a
tam, Dumitru Albescu şi mulţi organizaţia de bază a primit toarea sau altă pasăre, nici panta- ţintit de ciivtnt. Mai întîi a servit 71 ’
peste 40 de candidaţi de partid. P. UNGUR >Ioni. său pălărie tiroleză şi mai mult pe ămlrhiţii prieteni (pe care cu
Prin aceasta şi-a întărit rându­ — ce ironie — nu ştie nici să toate insistenţele nu i-aiii putut a- în colaborare cu Redacţia ziarului

cîrttl. Nil a deţinut niciodată vre- f ia ) ; pe aceştia i-â serrit fără „Drumul socialismului“

Un rol în atît de apreciată operetă „cartelă“ cum spune Greiceanu. A- organizează
„Vîhzătdr'ul de păsări", a lui Lehâr. poi a început să împartă puii cu... în o r a ş u l De v a
ESte pur şi simplu responsabil al ţîrîita, la dâriiehii gospodari care
incubatorului artificial de la Haţeg erau dornici să crească pâSati, sa dummseă 9 âunse 1 9 5 7 ,
şi se numeşte Gheorghe Greiceanu. conirâcteZe ?u statul vîrizâreâ pă­
ţi drept că tiu a fost erou de ope- sărilor. începîttd de la orele 10,30 a. m.
tetă. dat zice-se că a citit despre Gît ău primit aceştia (Ileana Bi-
S ira f r m b i b i e p a r id UI s o n c u r s snoto da viteză
voinicul Gfeucea- ...... riş, Aniţa Zeta,
pe Circuit închis, Participă motociclişti din regiunile.
Cînd organizaţia de bază munceşte cu răspundere nu din basmele ţV» ™ rt Nicolâe Heijoni),
noastre .populare să spiitlă ei sirb §§ Hunedoara, Timişoara, Craiova, Cluj, Galaţi, Oradea, Baia

Munca de transformare so­ deputaţi. Aceste colective au le arată avantajele lucrării pă- şi ăcllfri Vrea să fie guri. Gupă discuţii Mare, Bacău, Staliti, Au tonomă Maghiară'.

cialistă a agriculturii a consti­ fost repartizate pe circumscrip-. mîntuluî în comun ett. Drept tot.,, voinic ca şi acéstë. • tari" li s-a repartizat şi aeestord § Biletele se găsesc de vînzâfe La întreprinderi şi ,¦instituţii, rar

tuit şi constituie o sarcină de ţii. urmare, încă alte nouă familii Voiniciâ liii îrisă mi coristă în cîte 2—3 puişori, fiindcă altfel Grei­ E : în ziua. concursului la casele speciale. ’ ,

seamă pentru organizaţia de Munca desfăşurată de comu­ ău depus ceferi de a intră în fapte efbiee. Ëa mai rritiit, cînd ëéte ceanu nu putea justifica de ee unii
bază din comuna Pianu de Sus, nişti, agitatori şi deputaţi a întovărăşire. Cererile lor vor fi
raionul Sebeş. Sprijinită de că­ fost rodnică. In luna martie, discutate şi aprobate în pririia vorba de îndeplinirea 'sarciriilor sdle prieteni au primit cîte 40—60 pui. Trai ore pe locomotiva 230-219

Grëiceanu cirită pé tort fais. Unul e Greiceanu Gheorghe, 1fes-

tre comitetul raional de partid un număr de 9 familii şi-âu adunare generală a întovărăşi­ A fost nllrtllt responsabil al incu-i ponsabil al centrului de incubare ar­
şi de către Instructorul teritorial unit pămînturile şi aU consti­
de partid, Emil Truţa, organi­ tuit o întovărăşire agricolă. ri batofüiui artificial — „tatăl puilor” tificială de la Haţeg. Este iiniG şi în
ra ră îndoială că s-af fi pu­ cum îşi spune singur —-, şi, ca uri relaţiile du !.şefii1' de la secţia a-
(Urmare din pag. l-d) gricole, întrerupeau pentru o clipă $
zaţia de bază a luat măsuri Cei dintîi care s-au înscris au tut obţine rezultate şl mal bu­
concrete de întărire a muncii fost comuniştii Ioan Abrudea- ne dacă această acţiune ar fi „pater farriilias", ordonă» taie, dis­ gricolă. Dispoziţiile acestora ie a- Î oprire pînă la Vinţu de Jos, deci luârul, ădmirînd parcă garjiitura $
„atenţie mărită", aşa cum obişnuiesc
politice pentru convingerea ţă­ nu, Avram Molodeţ, Aurel An- fost susţinută şi de cadrele di­ tribuie puii cum vrea şi la ciné plică... citind printre rînduri: dacă să spună ceferiştii. condusă de mecanicul Aufgustin fy

ranilor muncitori din comună ghelescu, Simion Bunea, Cor­ dactice din comună, care se bu­ vrea. este vorba să repartizeze maximurn § La Spini — linia fiind in rbpata- Hondea, cum aceasta se avînta pe tţ
§ ţie — trenul intră în restricţie, iar
să constituie o întovărăşire. !n nel Drăgân şi alţii. Cu acea­ cură de mull respect în rîndu- Secţia agricolă de pe lingă Sfa- cîte 20 de piii la fturriărul de 25 so­ $ viteza se reduce la 5 km pe oră. luciul magistralelor de oţel, Prin j
ty La un moment dai, locomotiva este
acest scop, s-au format colec­ sta, însă, munca nu s-a oprit. rile ţăranilor muncitori. Câdfe- tül popular raional Haţeg a luat licitanţi, Greiceanu face catri urmă­ V cuprinsă de un văl de aburi opac, gări acarii şi impiegaţii salutau cu v
f rezultatul operaţiei pe cdre mecani-
tive în care au fost cuprinşi Comuniştii sînt mereu printre le didactice însă nu au dat măsura bine gîndită, de a avea un toarea împărţeală : § căi Hotidea îl făcea pentru inlătura- mina la capelă. Mecanicul Hondea v
f rea impurităţilor din apă\ ce s-au
membrii de partid, agitatori şi ţăranii muncitori, îi îndrumă,. sprijinul în această problemă. centru de incubare artificială. f depus pe cazan. le răspundea la fel, iar printr-un T
Din puii a'ceştia cresc găini dé o Pentru prieteni categoria I-a 60 Y. Numai aşa, el reuşeşte să menţină
p u i; prieteni cdtegbria If-a 46 pili f L cazanul în perfectă siare de func­ şuierat lung de locomotivă cerea f
Mtiiica politică şi-a a rătat rezultatele răsă foarte rézistefita, rëritabilë pen­
tru came, ouă, pene şi de aceea prieteni categoria IlI-a 20 p u i; so­ ţionare. tn dreptul gării Turdaş, la cale liberă spre destinaţie. ^
semnalul şefului, fochistul injectea-
La Gîrbova, ca şi în multe mă cu puţin timp, un număr Vasile Crăciun şi Ioan Grozav, sînt atît dé ihult solicitaţi. licitanţi oficiali i 2 pui sau dacă se tâ păcurăt şi locomotiva începe să Timpul de sosire a fost respectat
alte sate ale regiunii noastre, tot mai mare de ţărani munci­ iar Ioan Gioca a cerut consi­ ignească greoi, lUînd treptat viteza întocmai. După cîteva ore de cînd
comuniştii desfăşoară o largă tori să ceară să intre in înto­ liului de conducere al gospodă­ Cîhd s-ă văzut Greiceanu nostru poate... nitnic. de 40 de km pe oră. La trecerea eram împreună, ne-am despărţit. Cu
muncă politică pentru a-i lă­ vărăşire sau în gospodăria a- riei să-l primească în rîndul trenului oamenii ieşiţi la muncile a- ce va fi încărcată garnitura pe care
muri pe ţăranii muncitori să gricolă colectivă. Colectiviştilor. ^vînzător de pui" a început să fre­ Iată un talentat şi veritabil vîn- ÂUgusiin Hondea o va remorca de
înţeleagă rostul şl avantajele
Printre cei care ău făcut re- Rezultatele muncii i-a încu­ doneze aşa cum se pricepea el : zător de... pui. Şi cînd te gîndeşti
lucrării pămîntului în comun. tent cereri pentru întovărăşire, rajat şi mai mult pe comunişti,
Munca perseverentă şi cu răb­ se numără ţăranii muncitori care continuă să fie mereu in Puiul meu, puiul meu, puiul meu, că despre acest taient „nimeni nu Id Coşlariu la Simeria nu ştiu. In
dare a dus la faptul ca, in ur­ Simion Zech, Gheorghe Banciu, mijlocul ţăranilor muncitori, să
le vorbească şi să-î facă sa în­ îl vînd cui vreau,' , ştie nimic*’. Nici chiar secţia agri­
ţeleagă că locul lor este ală­
turi de colectiviştii şi întovă- ¦şi cum vreau. colă a sfatului popular raional Ha­ schimb, ştiu că acest mecanic o va
ăşiţii din sat.
Să nu-mi ceri, că nu-ţi dăii, ţeg, care pe tema aceasta ar putea' aduce la timp. Este doar un meca­

doar aşa, scrife o nouă... operetă, cu un nou nic harnic, fala depoului; doar nu

Cum mă lasă pe mine inima ! erou... degeaba a primit el distincţia „Pen­

De vorbă cu medicul Nu dâu decît persoanelor care (După d corespondenţă a tov. tru merite C.F.R.".

C e fre b u ie să ştim au... „ochi frumoşi". Cu asta şi-a Ale& Măgureanu).

•«»nai«»»

d e ss re lo m b e - sciatică . Am avut întotdeauna con­ rele care le conduc, activitatea
vingerea că în marele între­ în rîndurile inovatorilor este
Desigur că mulţi âîî suferit de a- frig şi umezeală, sau excese alcoolice. aproape nulă. Mai degrabă îi
ceastă boală, care se caracterizează Simptomul principal este durerea pe A ctivitatea cabinetul a i teh n icprinderi există o vie activita­ preocupă problemele adminis­
printr-o durere vie în regiunea lom­ traiectul nervului sciatic, care este trative decît noul — inovaţiile.
bară (a şalelor) şi iradiază în jos pe continuă, dar prezintă exacerbări pa­ te creatoare a inovatorilor, în Inginerii Stere Scorţean, de la
traiectul nervului, de-a lungui membre­ roxistice provodate de mişcări, tuse, şantierul 4, Heinz Mayer de la
lor inferioare. Această boală apâre sau strănut. Statul în picioare sau d e Io Trustul 4 construcţii Hunedoara,cadrul cabinetelor tehnice. La1 şantierul 3, /. Raşca, I. Hnm-
deobicei unilateral, datorită atingerii mersul exagerează mult durerile. Combinatul siderurgic \ Hune­ za, T. Istrate de la şantierul
rădăcinilor sau trunchiului nervului Bluming, sînt doar cîţiva din­
, sciatic printr-o inflamaţie a nervului Alături de durere, bolnavii simt a- doara:, în Combinatul carboni­ poate fi îm bunătăţită tre aceştia.
însăşi, sau printr-un proces de veci­ morţeală, senzaţii de furnicătură şi fer al Văii Jiului, m-ăm con­
nătate. alte turburări de sensibilitate în mem-', De slaba activitate a cabi­
bre, iar orice presiune exercitată a- vins de atîteă oti de acest lu­ netului tehnic se fac vinovaţi,
Cauzele care produc boala supra traiectului nervului produce o tovarăşii dip, conducerea trus­
durere foarte vie. cru. Cu Trustul 4 Construcţii chipuiţi-vă că, în aproape ju­ nimeni la răspundere un timp cu cele mai arzătoare pro- tului, din comitetul de între­
Hunedoara, însă, m-am ' înşe­ mătate de an, au fost înregis­ Vndelungat, nu şi-a controlat blerhe. prindere şi chiar din organiza­
ţia de bază. Abia la începutul
lat. Presupuneam să găsesc trate doar 4 inovaţii. E o stare nici el subalternii. Singurul, Că unii ingineri şi tehnicie- lunii mai, organizaţia de par­
tid a făcut o analiză Serioasă
aici o adevărată armată de necorespunzătoare, de care dintre toţi inginerii şi tehnicie- ni nu sprijină munca cabinetu- a activităţii cabinetului tehnic.
inovatori din rîndurile munci­ conducerea cabinetului tehnic, nii trustului, care s-a străduit lui tehnic, ne-o dovedeşte tă-
torilor, tehnicienilor şi ingine­ în frunte cu inginerul Gabriel cîtuşi de puţin să mai învio- răgăneala experimentării şi Se pare că această a-
rilor, care creează noi şi pre­ Furduiescu, ar trebui să se reze activitatea cabinetului teh­ aplicării unor inovaţii preţioa­ naliză, deşi tardivă, şi-a atins
Dintre acestea enumerăm: infecţii In cazurile de lombo-iciatică acu­ ţioase inovaţii sub îndrumarea ruşineze. oarecum scopul. Activitatea ca­
de focar (amigdalite, sinuzite etc.), nic, a fost inginerul E. Popes- se. Aşa de pildă, tov. inginer binetului tehnic a început să
'diferite infecţii generale (sifilis, tu­ tă, bolnavii pot avea febră V.S.H. competentă a cabinetului teh­ Deşi una dintre inovaţiile cu, de ta serviciul tehnic. Dar, Jenică Zaharia, de la şantie­ se învioreze. In primul rînd
berculoză, febră tifoidă, malarie), di­ înregistrate, macaraua-sonetă s-a întocmit o tematică a ino­
ferite intoxicaţii (cu plumb, alcool, (viteza de sedimentarea sîngelui)' nic, însă situaţia este cu to­ cu săgeată suspendată, d ino­ după cum remarcaţi, acţiunile rul club-cinema, tărăgănează vaţiilor pe anul în curs, s-a
arsenic, oxid de carbon, turburări iul alta. vatorului E. Kotty este de im­ iniţiat un concurs de inovaţii,
de' nutriţie (diabet, anemii, lipsă de crescută etc. portanţă republicană şi aduce sporadice ale unui om care a de aproape 2 ani de zile expe­ s-au luat măsuri pentru ame­
vitamine). Toţi factorii enumeraţi mai L)e pildă, în tot timpul anu­ o economie ante-calcuiată de najarea unui cabinet tehnic cu
sus produd o leziune a nervului scia­ Tratamentul lui trecut, tiu s-ău înregistrat cca. 900.000 lei, nu scuteşte cu muncit singur, n-au dus la re­ rimentarea „Nişei prefabrica­ toate cele necesare, s-au întoc­
tic propriu zis. Dar mai există şi al­ lombo-sciaticei decît 26 inovaţii, ceea ce re­ nimic ¦ colectivul cabinetului mit grafice de şedinţe cu ino­
te cauze şi anum e: diferite leziuni prezintă o cifră cit se poate de tehnic de gravele lipsuri care zultate prea rodnice. te", inovaţie ce aparţine inova- vatorii, au avut loc primele
ale organelor şi ţesuturilor din jurul In primul rînd există un trata­ infimă în raport cu posibilită­ s-du rhanifestat în ultima vre­ conferinţe şi s-a reales comisia
nervului care determină asupra rădă­ ment simptomatic, care se adresează ţile existente aici. Dintre aces­ me în activitatea sa. Vorba Pe de altă parte, cabinetul torilor Ştefan Csomo şi I. Sta de inovaţii. Bine era dacă or­
cinilor sau trunchiului nervului scia- durerii şi un trdtamént cauzal care tea, 7 au fos't aplicate, 7 înain­ aceea .* j,cu o rîndunicâ Hii se ganizaţia de partid ar fi dat.
' tic tih proces de iritaţie, compresiune, se adresează afecţiunilor care pro­ tate altor unităţi, 6 în Studiu face primăvară”. tehnic n-a avut un birou a- ger. De fiecare ddtă, cînd este un asemenea ajutor cu mult
inflamaţie şi edeiri. Dintre acestea duc această boală. şi 6 respinse. Deşi piitihe la
airiintim în prlniul rînd hernia poste- număr, inovaţiile dă aici au rifa dar, să analizăm de Un- nume unde să se podlă desfă- întrebat de stadiul experimeh- mai devreme, ca să nu lase lu­
rioară a discului iriter-vertebral, dife­ In cadrul tratamentului simptoma­ fost destul de valoroase, rea- de-şi trag origihed lipsurile ca­
rite leziuni ale coloanei vertebrale tic, se administrează injecţii de se- re au făcut că detivitutea ca­ şura o activitate sistematică, tării acestei ionvdţii, făgădu- crurile să se petreacă aşa cum
(spondiloză,, rnorbul lui poţi, tumori dalgin, âmidopirin, infiltraţii epidu- lizîhdu-se economii antecalcu- binetului tehnic să stagneze.
osoase), leziuni ale măduvei din rale cu novocaína etc. In cadrul tra­ late în valoare de 600.000 lei. unde inovatorii să se poată ieste solemn că a doua zi se s-au petrecut. Toate acestea
tamentului cauzat se va acţiona me­ Merită a fi subliniate îndeosebi In primul rînd. ş'eful cabine­
dical sări chirurgical, în raport cu inovaţiile „Tipar de bolandru- tului tehnic, tmăhăşUl inginer consulta între ei, unde ei să va apuca de experimentarea ei. dovedesc că activitatea cabine­
riátüra afecţiunii câuzatbdre. gi” a itiovalorului Petre Lemle. G. Furduiescu a fost aproape
,,Elementul rhotric cu reductor inexistent în conducere. El d găsească material tehnic şi Şi aşa o amină meteu, de azi tului tehnic de la Trustul 4
Astfel, în caz. dé amigddlită cronică lăsat ca lucrurile să se desfă­
de viteză” a inovatorului I. şoare la voia întîmplâHi, ne- documentar adecvat. Biroul pe mîine. poale şi trebuie să fie îmbună­
Raduly şi altele. Toi în cursul, coordonind de loc munca co­
anului trecut au fost .rezolvate lectivului pe care-l conduce. tov. inginer Popescu a servit, Dar tov. inginer Zaharia nu tăţită.
Privită mai tăios problema,
15 inovaţii restante din . anii tovarăşul inginer G. Furdu­ de altfel şi dtept cabinet teh­ este singurul cu „vino mîine”. GH. ZAMF1RESCU
precedenţi. După cum se vede, nic. Cam pe aceeaşi pantă se si­
pe anul trecut a mai bielă cum
CU priveşte conferinţele, şe­ tuează conducerea întreprinde­

dinţele cu inovatorii, acestea rii 409, în frunte cu tov. Teo-

s-au ţinui rar de toi şt mai dor Ş'oldan. Patru propuneri

, şira spinării, leziuni ale meningelor, se vâ faée amigdalectomie, se va trata mult la intîmplare. de inovaţii la schela metalică

Deşi au trecut 5 luni de la de inventar şi maşina de frecat

apoi diferite compresiuni în micul ba­ susţinut reumatismul (prin medica­ începutul anului, abia zilele a- mozaic, stau neexperimentate,

zin (aaexite, penmetrite, căncere mente şi tratament balnear). In caz cestea s-a redactat planul te­ datorită tov. Şoldan şi a altor

prostatice sau rectale) etc. de hernie de disc, se va face trata­ matic, care cuprinde o seama tehnicieni şi ingineri care nu

In concluzie, sciatica are nenumă­ ment ortopedic şi chirurgical In ge­ de problenie ale trustului, ce manifestă grijă pentru tradu­

rate cauze. Ea apare cu maximul de neral, în lonibo:sciatlcite secundare ar fi putut fi rezolvate de mult cerea în fapt a inovaţiilor ac­

frecvenţă între 30—45 ani, începutul evoluţia şi prognosticul éste în func­ cu ajutorul cabinetului tehnic, ceptate ca bune.
o măi ihers, dar îţi primele 5 iescu a amil o funcţie mai mult de către inovatori.
Sini ingineri şi. tehnicieni
bolii fiind de obicei brusc, adesea* în ţie de cauza provocatoare şi de felul luni ale ăhului 1957 situaţia a onorifică în cadrul cabinetu­
Nu e de mirare deci că ino­ care nu dau cu anul pe la ca-
devenii extrem de critică, in- lui tehnic. Dacă nu l-a tras vatorii n-au putut fi ia curent binelui tehnic, iar pe şantie­
legătură cu diferite traumatisme, e- cum sc tratează aceasta,
forturi fizice exage^te, eiphhere la Dr. BERIAN NICOl.AE