Page 21 - 1957-06

-rrr^TT-' La apariţia numărului 4 0 0

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

a! z i a r u l u i „ S t e a u a roşie" A l b a

*k 'k ifo

Colectivului de redacţie al ziarului „Steaua roşie“

ALBA-IULIA

Cu prilejul apariţiei numărului 400 al ziarului ¦„Steaua felicită călduros colectivul de redacţie al ziarului, .*ores-

roşie", organ al Comitetului raional de partid Alba şi al pondenţil, colaboratorii şi tipografii, şi le urează noi

Sfatului popular raional, Comitetul regional de partid, succese în activitatea de viitor.

u Vineri 7 iunie 1957 4 pagini 20 bani COMITETUL REGIONAL DE PARTID

Anul IX. Nr. 772 —.-J------_--_-_---m- -------- ___ NOASTRĂ ? 'k k

D IN R E G IU N E A Cu prilejul apariţiei nr. 400 al ziarului „Steaua roşie", In perioada care s-a scurs de la înfiinţarea sa, ziarul
organ al Comitetului raional de partid Alba şi al Sfa­ a adus o contribuţie de seamă muncii de transformare
tului popular raional, colectivul de redacţie al ziarului socialistă a agriculturii în raion, a combătut manifestă­
„Drumul socialismului" felicită călduros lucrătorii şi co­ rile de birocratism şl indisciplină şi a luptat cu exigenţă
laboratorii ziarului „Steaua roşie" pentru activitatea şi pentru stimularea elementului nou, progresist.

rezultatele obţinute pînă în prezent. Urăm colectivului de redacţie al ziarului „Steaua ro­

SCRISORI DE LA CORESPONDENŢIl_VOLUNTAR[ Sub conducerea Comitetului raional de partid, ziarul şie" noi succese în munca ce o desfăşoară în viitor pen­

l_ ¦¦— „Steaua roşie“ a militat permanent pentru propagarea tru mobilizarea oamenilor muncii din raionul Alba, la
măreţelor idei ale marxism-leninismulul, pentru întărirea lupta pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini tra­
De pe şantierul laminorului Elumîng vieţii de partid şi pentru dezvoltarea culturii noi, soci a sate de partid şi guvern.

liste.

COLECTIVUL DE REDACŢIE AL ZIARULUI

îndeaproape d•e con--s-e-r--v-a--r-e--a şi -d»—epo­ mruilnuii rB sşi să instruiască meşterii in „DRUMUL SOCIALISMULUI"

ia deE c o n o m i i î n s e m n a t e c o s t zitarea tuturor materialelor. In strîn- problema gospodăririi materialelor.
prefua gerea şi depozitarea materialelor ri­ Astfel, ca, pe viitor, să nu mai fie

In urma măsurilor tehnico-orga nizatorice luate, în cadrul grupului de sipite pe şantiere s-au evidenţiat şe­ nevoie de folosirea echipelor de mun­
şantiere 4 O.F., colectivul nostru a îndeplinit planul producţiei globale
pe luna mai, cu 103 la sută. Planul la lucrările de construcţii şi montaj ful depozitului Simion Bucur şi echi­ citori care să strîngă materialele îm­ A doua conferinţă regională,
a fost realizat în ziua de 20 mai, obţinîndu-se economii însemnate la pa lui Andrei Cresta.
prăştiate pe şantierul lor.
Conducerea şantierului A, întregul VICTOR NIŢA

preţul de cost. colectiv, poate urma exemplul şantie­ economlst-merceolog bilanţ rodnic al activităţii cooperatorilor meşteşugari

Acest succes al colectivului nos tru se datoreşte faptului că planifi­ Reducem timpul de staţionare
vagoanelor
catorii şantierelor au defalcat planul pe meşteri, iar aceştia, cu ajutorul In zilele de 8 şi 9 iunie a.c., PETRU MOISIUC nituri dormitoare populare tip
preşedintele U.R.C.M. „Sibiu“, faţă de anul 1955.
normatorilor, l-au defalcat pe brigăzi. In acest mod meşterii şi brigăzile se vor desfăşura lucrările celei
şi-au cunoscut planul şi locul de muncă din timp, înlăturîndu-se în a- de a doua conferinţe a URGM Cooperativele au executat di<

cest fel fluctuaţiile de muncitori şi timpii morţi cauzaţi de acestea. O Ceferiştii de pe şan- de 4 iartie a. c., trenul In această muncă s-au şi Casei regionale de asigurări Hunedoara verse şi multiple sortimente noi

mare parte dintre lucrări au fost date cu proces verbal, în care s-a prevă­ Herul laminorului Blu- „Barba", compus din 38 evidenţiat şeful de mane- sociale. Cu acest prilej se va ca: bucătării tip „Timiş“ şi

zut cantitatea şi cît pot cîştiga brigă zile, lucru ce a influenţat în mod po­ ming, ajutaţi de munci- vagoane încărcate cu ba- vră Ioan Pătrulescu, şeful analiza felul cum au muncit or­ „Păltiniş“, dormitoare populare

zitiv realizarea sarcinilor de plan. torii de la descărcări, se last, a fost descărcat în secţiei C.F., Ioan Vlădes- ganele de conducere ale URCM meşteşugari a sporit cu peste tip „Sibiu", mese, soaune, co*
Aprovizionarea cu materiale a decurs în condiţiuni bune, acestea şi Casei regionale, rezultatele 500 noi membri.
străduicsc să reducă tim- timpul record de 5 ore t Cu, avizierul Ioan Pica şi obţinute de la prima conferinţă voare de uz intern, ţesături cu
fiind aduse cît mai aproape de fiecare punct de lucru, evitîndu-se astfel şi pînă la sfîrşitul trimestrului Datorită muncii depuse de alesături, diferite articole de
pul de staţionare a va- tn{reaga garnitură fiind muncitorii din brigada I 1957, se vor alege noile orga­ membrii cooperatori şi sprijinu­ menaj din tablă cositorită şi
manipulările inutile. lui primit din partea organelor zincată etc. Din materii prime
In scopul reducerii preţului de cost al producţiei, conducerea grupu­ goanelor la descărcări, prega(^ CF.R.-ului cu 25 de descărcători condusă ne ale conducerii şi se vor a- locale de partid şi do stat, în locale s-au confecţionat, con­
dopta hotărîri importante pen­ ultimii doi ani cooperativele din form cerinţelor, încălţăminte
lui, ajutată de organizaţia de partid, a luat o serie de măsuri în acest reuşind pe această linie, . ,, tru lichidarea lipsurilor ce mai regiune şi-au mărit posibilită­ din deşeuri, perii de frecat din
scop, printre care: reducerea pierde rilor admisibile, executarea cu multă sa obţină frumoase su c există în activitatea cooperaţiei ţile de producţie şi de deser­ pir, articole de uz casnic din
grijă a decofrărilor pentru a se putea refolosi din nou seîndura respectivă, cese în muncă. de ore mai devreme dcClt de Ioan Bănică-

prevede contrariul şi gra- MIHAI AFTODIE

De exemplu, în ziua ficul. secţia C.F. Bluming

| întrebuinţarea cherestelei la lucrările de săpături în spaţii înguste, numai Folosesc cu grija utilajele meşteşugăreşti din regiune. vire a populaţiei. In această lemn, ceramică, cahle şi altele.-
acolo unde este absolut necesar, con fecţionarea de scoabe şi crampoane Ca urmare a hotărîrilor tra ­ perioadă, planul producţiei glo­
din deşeuri de oţel-beton la şantierul B. — condus de ing. R. Stelian — Pe şantierele noastre se folosesc Gheorghe Gheţu de pe macaraua cu bale a fost depăşit cu 23,5 la Calitatea produsleor şi a ser­
şi punerea în funcţiune a unei forje electrice la acest şantier. diferite utilaje. Buna întreţinere ş i , indicativul 326.154, Eugen Stănilă de sate de conferinţa T-a regională sută, la 1 aprilie a.c., reprezen- viciilor prestate s-a îmbunătăţit’
funcţionarea neîntreruptă a acestora pe excavatorul cu indicativul 326.012 din 11-12 iunie 1955, îmbinate tînd o creştere de 54 la sută simţitor faţă de perioada dina­
In urma adestor măsuri s-a reu şit ca preţul de cost să fie redus în este o sarcină importantă, care stă şi alţii, care datorită bunei întreţi­ cu rezoluţia celui de-al doilea fată de 1 aprilie 1955. intea primei conferinţe regiona-;
Jmod simţitor, realizîndu-se economii în valoare de 962.000 lei. Această re- în faţa mecanicilor ce le manipu­ neri, nu au avut nici o oră de între­ congres al cooperaţiei meşte­ le, cooperativele „Progresul“
i ducere izvorăşte şi din faptul că balaş tul pe care-1 aducem din Cerna şi rupere din timpul de funcţionare al şugăreşti, în perioada 1 aprilie Producţia bunurilor de larg din Alba-Iulia, „Unirea“ Sebeş
lează. Aceştia se străduiesc şi reuşesc agregatelor de care răspund, contri­ 1955—31 martie 1957, coopera­ consum, la sfîrşitul trimestru­ şi „Moţul“ din Baia 'de Criş
Strei este mai ieftin cu 20 lei pe m.c., faţă de costul prevăzut în deviz. buind prin aceasta la îndeplinirea şi ţia meşteşugărească s-a întărit lui I a. c., prezenta o creştere fiind fruntaşe pe regiune din a-
să obţină succese în această direcţie. cest punct de vedere. In pro­
Şi în cursul lunii curente, colec tivul nostru este hotărît să obţină şi s-a dezvoltat. In cadrul re valorică de 64 la sută, f.aţă de
giunii există acum cu 3 coope­ aceeaşi perioadă a anului 1955, ducţia bunurilor de laîg con­
l realizări frumoase în muncă. Este demn de relevat faptul că ing. N. Pentru buna întreţinere şi funcţio­ depăşirea planului de producţie al rative mai mult decît la sfîrşi­ livrîndu-se peste plan cantităţi
tul trimestrului I 1955, numărul însemnate de încălţăminte şi sum, s-au evidenţiat cooperati­
' Scarlat şi I. Loghin au propus, în scopul creşterii producţiei şiproducti-nare a utilajelor şi a agregatelor, pot grupului de şantiere 4 C.F. mobilier. In anul 1956 s-au pro-
IOAN PARASCHIV atelierelor de producţie indus­ dus şi livrat mai mult cu vele „Unirea“ Sebeş,, ,Moţul“
[ vităţii muncii, ca la lucrările de la blocurile nr. 5 şi 2, care arfi trebuit mecanic utilaje trială a crescut cu 41 Ia sută, 19 282 perechi încălţăminte din
1să fie deservite de 2 macarale Pio nier, să se execute un eşafondaj între fi daţi ca exemplu mecatlicul Marin numărul unităţilor de prestări
de servicii neindustriale cu 56 Piele Pentn, adulti ,i 653 g ar-
aceste două blocuri, pe caresă se aşeze o singură macara, care poate Maican de la betoniera M.B.2.394, u t 5 r ,i , r ' a i ,l,^ ; e r a t o i ^

deservi în bune condiţiuni ambele bloc uri. Astfel, se poate elibera o macara Noi cadre de constructori

care poate fi folosită în altă parte. De asemenea se vor aplica noi mă­ In cadrul grupului de şantiere 4 maistrului zidar Marian Munteanu, o i ţi strungar e lueru mare
suri, în vederea îmbunătăţirii organi zării muncii şi în scopul îndeplinirii C.F., a funcţionat o şcoală de califi­ care a predat cu mult simţ de răs­
care de gradul I, cu o durată de 6 pundere „Tehnologia materialelor" şi
planului de producţie şi reducerea pre ţului de cost. luni. La 25 mai, după terminarea a ajutat pe cursanţi, îndeaproape, în
ALEXANDRU HORVATH cursurilor teoretice, elevii au fost su­ însuşirea cunoştinţelor teoretice şi
planificator-şef

Fruntaşii noştri puşi unui examen teoretic şi practic. practice. ,î.T .rîv .s ; nărtite sale inscripţia: Sss s n s
Comisia a promovat ca zidari 11 e- Tinerii zidari lucrează de la 1 iu­ M ea ie maşini-unelte
Pe şantierul 4 C.P., tu- păşeşte zilnic norma cu die zilnică a sarcinilor Ievi, care au şi fost încadraţi în ca­ fi considerata ţa o 1 , „Fa- locomotive. Cînd s-a apucat
creată numeroşi munci- 40—50 la sută, dulgherii de plan de 25 la sută. tegoriile respective de salarizare. nie în cadrul şantierului A. De la Îndelungată Z f tm p o A a A ce ver ficaţi
tori frantăşl, care prin Ociavian Noja şi Francisc Aceşti muncitori fruntaşi începutul anului şi pînă în prezent J o şii de dimineaţă s-o lucreze era
munca pe care o depun Kaizer, zidarul Ioan constituie mândria şantie- In însuşirea cunoştinţelor s-au e- au mai fost calificaţi 25 liniori de o reprezintă!ost
videnţiat tov. Simion Baicu, Ioan Ranghefdin Arad. işt con- anta.

aduc o contribuţie însem- Ciambrudeanu, care obţin relor noastre, şi nurnă- Rosoga, Florea Ţonea şi Ioan Simion. cale. in S v ie ţii Dar. J des- M Z ‘l f î g & f f T Z t
nată la îndeplinirea şi depăşiri zilnice de 25-30 rul lor creşte lună de Este demnă de relevat contribuţia pre istoria meseriei de strun
MIHAI MOLDOVAN

depăşirea planului de pro- la sută, şi tinerii din lună, Economisesc materialele gar este vorba, ci despre ţelul De la prima vedere, eram minte o vede ca şi terminată.
duefie. Printre aceştia se brigada Il-a U.T.M., con- SOFIA CIOBOTARU cum unul din oamenii care convinşi, că această maşină strălucitoare, fără seamăn şt
numără, fierarul betonist dusă de Nicolae Petrescu, membră a comitetului Muncitorii de pe şantierul B din cadrul grupului de şantiere 4 G.F., se practică această meserie reu­ ltucreaza- i.n modj anuattonmmantt, îinn- L nerăbdător sa treac..a l.a .e-
Grigore llian, care-şi de- care are o depăşire me- de întreprindere străduiesc să obţină economii cît mai multe la materialele de construcţie şeşte să supună voinţei şi ca­ trucît Ungă ea nu se găsea xecatarea altor operaţiuni mai
pacităţii sate, maşina şi meta­ nimeni, iar universalul învîr- complicate. Şt cu siguranţă
Pentru înlăturarea risipei de materiale... c a : ciment, cherestea, cărămidă, var etc. lele ce le prelucrează. tea singur bara de oţel, care, că va reuşi să te execute.
Economiile realizate de ei pe lu na mai, în special la seînduri, dulapi sub presiunea cuţitului, căpă- Doar işl cunoaşte puterea sa
...S-a trecut, îri cadrul gruptilui de şeful de şantier ing. S. Ioan, nu se Povestea unei piese ta o altă înfăţişare. „Totuşi, de muncă, după cum şl pu-
şantiere 4 C.F., la organizarea unui îngrijea de buna gospodărire şi fo­ şi grinzi, se ridică la 11 m. c. Gei care au realizat cele mai mari eco­ şi a unui strungar cineva trebuie să fie stăpinul terea maşinei, care, lajin d u l
depozit în care să se strîngă toate losire a materialului de cale care este nomii la cherestea sînt muncitorii din brigada lui Cornel Neagoe. acestui strungi, zise însoţita- « . « devenit mai ascultătoare
materialele risipite pe şantierele noa­ specific şantierului pe care-f conduce. Ne aflăm în secţia IlI-a rul meu. Dar nu apucarăm să Şt se străduieşte sa îndeph-
Asemenea lor, şi muncitorii de pe şantierul C au economisit o can­ mecanică a Atelierelor C.F.R. terminăm bine discuţia înce- «ească întocmai cerinţele sta-
stre. Pentru ca să se pună capăt risipei titate de cca. 4.000 kg ciment. Din seîndurile economisite de muncitorii
Prin strîngerea acestor materiale, de materiale, s-a organizat un depo­ de pe şantierul B, se pot confecţiona cofraje pentru cel puţin 50 m. c. pută, cînd, în faţa maşinii, Pinului,
beton armat, iar din economiile rea lizate de muncitorii de pe şantierul

s° evită degradarea lor, creşterea zit cu pază, lumină şi împrejmuit, G la ciment, se pot realiza cca. 13.000 kg beton armat. îşi făcu apariţia un om blond. Ş i iată că manivelele sînt
preţului de cost şi se realizează tot­ unde s-au adunat toate materialele ALEXANDRU MEL1NTE mic de statură, cu nişte ochi din nou mînuite, iar cuţitul
odată, prin recuperarea acestora, eco­ C .F.: cherestea, oţel-beton, ciment, mari, pătrunzători. Un zîm- muşcă cu nesaţ din metal, aş-
contabil

nomii însemnate. Inaintfe, materialul carburanţi, punîndu-se ordine în ges­ bet, o strîngere de mină şi... chiind zeci de metri de şpan.

de cale mărunt era descărcat direct tionarea acestora şi eliberindu-se pen­ cunoştinţa e gata. în scurt timp piesa capătă o

la locul de muncă, iar meşterii în loc tru fiecare lucrare în parte numai rJ I i rc i b ;îî Am aflat că-l cheamă Ion f°r™ă plăcută, strălucitoare,
să-I gospodărească, îl lăsau împrăş­ materialele strict, necesare, întărind Pepenar şi că lucrează în reftectînd pe podea pete fu-
tiat, astfel că parte din el dispărea prin aceasta răspunderea meşterilor branşa strungăriei încă din a- cau?e de lumina'. Totuşi eo­

definitiv, fiind acoperit cu balast şi faţă de ele. nul 1944. La început, i-ct fost ntl poate fi declarată liberă

păinînt. Atunci cînd nu le ajungeau Un exemplu de şantier bine gospo­ greu. Nu vroia nici în ruptul din Partea strungarului Ion

materialele, cereau altele ca să poa­ dărit este şantierul B., unde şeful capului să înveţe meseria de P^psnar. Ultimul cuvînt il
tă termina lucrarea. Aşa au lucrat
meşterii de pe şantierul A., unde nici şantierului, ing. Popescu, se preocupă Prima recoltă de pe lotul festivalului 1 ţ strungar. Prefera alta mai u- are Şublerut. El este foarte
‘ şoară. Dar, cu timpul, prefe- sever>a?a că nu-l poţi înşela

Pionierii din Vinerea, raionul s-au predat cooperativei 20 kg rinţa lui s-a spulberat. Un Cli frumuseţea. Totuşi, la mâ-

S -a d e sch is „C arrsera d e p u fa tu lu i" Orăştie, au fost iniţiatorii „Lo- salată, 8 kg usturoi, 5 kg ri­ meseriaş mai în vîrstâ t-a surătoare, precizia piesei s-a
tului pionierilor, pentru festi- dichi.
luat pe Ungă el şi i-a explicat dovedit a fi la înălţime, luînd
Ion Ploscă, Ştefan Horvath, Niculina val“ . Aşa cum s-a mai scris, ei Bineînţeles că terenul de pe
Prin grija Comitetului executiv al au plantat pe acest lot legume care s-a recoltat, n-a rămas gol. că a fi strungar e lucru mare drumul către alte operaţiuni,
Sfatului popular oraş Deva, s-a des­ Răşinarii şi alţii. şi zarzavaturi. Cînd acestea au Pionierii au plantat peste 600
chis în localul Sfatului, în ziua de 4 Zilnic, la „Camera deputatului“, se răsărit, pionierii, în frunte cu fire varză, 500 fire roşii şi 80 şi că strungăria este o mese- pentru a ajunge. pînă în cele
iunie a. d , o „Cameră a deputatu­ instructoarea lor, Aglaia Palo- fjre ardei. Atît la întreţinerea
lui“. vor organiza consultaţii pe diferite te­ mani, s-au ocupat să le dea în- zarzavatului, la recoltat, cît şi rie in procesul căreia oricînd din urmă, să-şi exercite atri-
Pentru buna organizare şi funcţionare me, legate de activitatea deputaţilor. grijirea necesară. la plantarea verzei, roşiilor şi
a „Camerei deputatului“, s-a ales un Tot cu această ocazie, deputaţii vor poţi să înveţi ceva nou. Cu buţiunile în mişcarea tocomo-
colectiv de conduce-e, format din 13 putea face şi unele sezisări şi suges­ Rezultatul strădaniei şi hăr- ardeiului, au muncit mult pio-
tii, îu vederea bunei gospodăriri a o- niciei de pînă acum a pionieri- nierii Aurelia Hondol, Eugen „Casa festivalului' timpul s-a obişnuit cu atelie- tivei. Este doar opera strun-
tovarăşi, printre care Ion Roşea, secre­
raşului. lor de la Vinerea, este destul Fleşeriu, Eugen Turlea, Maria din Hunedoara rul, cu sculele şi a început să garului Ion Pepenac, muncitor
tarul Sfatului popular al oraşului De­ „Gamera deputatului“ este deschisă de frumos. De pe lotul lor au
va, Florica Oprea, vicepreşedintă a Raciu> Elisabeta Crăciu şi alţii In curînd hunedorenii vor îndrăgească această branşă, fruntaş pe secţie şi care se
zilnic de la orele 7 dimineaţa, pînă şi ridicat prima recoltă. Astfel, Pionierii din Vinerea nu s-iau putea frecventa „Casa festiva­
Sfatului popular, precum şi deputaţii lului“, oare se va deschide în Acum, iată-l meseriaş în bucură de stima tuturor tova-
la orele 20 seara. mărginit numai la lotul festiva­ cadrul clubului „Alexandru Sa­
I. BORDAN corespondent bia“ din Hunedoara. toatâ regula, cu experienţă răşilor săi.
lului. In aceste zile ei au şi a l­
te preocupări. De pildă, cei din Lucrările pentru amenajarea îndelungată. Piesa pe care o • *• MANEA
iooalului au început în ziua de
Soliiculturii siberiene oraşul Alba - lulia clasa IV-a şi a Vil-a, se pre 1 iunie a. c., şi se găsesc în- în atenţia viticultorilor

In ziua de 5 iunie oraşul AI- cu Bucureştiul, la festival''. După terminarea programu- gătesc în fieoare zi pentru exa 'r-un stadiu avansat. Staţiunea de avertizare a manei din Ighiu-AIba, face cu­
ba-Iulia a găzduit oaspeţi de „Colilie", cîntec hazliu sibe- lui, în numele oamenilor mun- Sub îngrijirea organizaţiei noscut că a apărut mana in vii. Altă infecţie s-a făcut pe
seamă : solii culturii siberiene, rian, „O fată tînără sc plimbă cii din oraşul Alba-Iulia, tov. mene, iar ceilalţi au colectat o data de 2 iunie, iar condiţiile pentru infecţiile secundare sînt
Ansamblul artistic din Omsk. după poartă", interpretată de Endruşac Carol, preşedintele însemnată cantitate de floare d 'J.T.M. „Casa festivalului“ va favorabile. Pentru a evita con laminarea viilor în perioada în ­
so c şi seminţe de salcîm. floririi, viticultorii trebuie să aplice stropitul al II-lea îna­
funcţiona zilnic. inte de înflorit, care este şi un stropit obligatoriu de siguran­
ţă. Stropitul al II-lea e necesar să fie executat pînă cel mai
Cu mult înainte de a începe solista Maria Filivanova şi cîn sfatului popular orăşenesc a Alíe aejiuni -antru festival lîrziu Ia data de 12 iunie a.c.
programul, sala Casei raionale iecele romîneşti, „Dorulcţ, do- mulţumit membrilor ansamblu
De data aceasta se va fol osi o soluţie de zeamă borde-
de cultură din Alba-Iulia era !uîcţule", „Hai mîndruto" şi II UuIi pp UenU tlruU spectacolul prezen,------- Tinerii din oraşul Brad au nlantc.t in parcul Filimon Sîr- leză, care va cuprinde : 750 gr piatră vînătă, 375 gr var ne­
tat. EI a ară..t..a..t...c..ă prezen1ţa a~~r- insăminţat pînă in prezent un :>u peste 200 de pideţi, care au stins şi 120 gr piatră acră !a 100 litri apă. La executarea
plină pînă Ia ultimul loc. Apa- „Dă-i zor mai cu spor” inter- liştilor sovietici în oraşul Alba- hectar cu porumb hibrid ne lo­ şi înfrunzit. Prin grija comite­ stropitului se va avea grijă să fie stropiţi bine ciorchinii, lăs­
iulia, a constitui! lin nou ori- tul. festivalului. Aici au mun­ tului orăşenesc U.T.M., la bibti- tarii si dosul frunzelor pe unde se încuibează boala.
riţia în scenă a ansamblului a pretat de solista Galina Vers- Ici de adîncire a prieleniei din­ cit tinerii din organizaţiib: nteca raională s-a deschis un
r''st întimpinată cu aplauze în- kaia. Dansurile siberiene au tre nopoer.’ ip r'>mîn s: sovietic^. U.T.M. de la frustul minier, sfa­ Pentru a avea un rezultat mai bun în combaterea manei,
delungî. plăcut de asemenea mult spec ..Colţ al festivalului" unde sînt viticultorii vor trebui să aplice şi celelalte lucrări cerute de
Conducătorul ansamblului a tul raional, spital şi cartier. prezentate, prin fotografii, di­ minimile viticole c a : plivitul, legatul lăstarilor şi prăsiiul.
Fiecare punct din program, tatorilor. mulţumit pentru calda şi sin- ferite aspecte din activitatea
cîntec şi dans, interpretat Ia un iMV le^ Iml I UbIriI iI (alni i dsaa mi mb/liuu li uu ii au»a m a- cera primire de care artiştii so- De asemenea,M S O U O C H I I / I H . U , ute»m»•'i iyş*t%¦iVi ysi
vietici s-au bucurat în acest neutemiştii din oraşul Brad au tinerelului din lumea întreagă.
nivel artistic înalt, a fost răs­ dus pe rînd pe scenă pitorescul
plătit din plin prin aplauzele rostumelor, frumuseţea cântece- oraş.
spectatorilor. Mult au plăcut ior şi vigoarea dansurilor si-
cîntecele: „Ne am împrietenit
beriene.