Page 22 - 1957-06

pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 772

1law preajma lai şsaiar

Cine a participat la concursu­ necazul ce-1 întîmpină în a- te, autorul, folosind pretextul In anul 1950, pentru prima propunerea şi*atunci mi-a re­ şcoala .R. Simaría
rile artiştilor amatori, din re­ ceaistă privinţă : unei ode adresată cetăţii Deva; dală în mintea mai multor ţă­ proşat :
giune, a putut să înţeleagă şi construieşte o abila critică la rani muncitori din satul nostru In a doua jumătate a acestei luni, uitat că, în procesul muncii, odată de­
mai declin bogăţiia talentul iii Foaie verde de susai adresa spaţiului locativ. s-a născut Ideea înfiinţării unei — Vezi-ţi de treabă, Ioane. la Şcoala profesională de ucenici veniţi muncitori calificaţi, aceştia vor
nostru popular. Prin cîntec, joc La trei ziare m-abonai, gospodării agricole colective. Pe Aşa au trăit părinţii şi bunicii C.F.R. Simeria încep examenele de avea de întîmpinat greutăţi atunci
şi poezie, ,om.ul vremurilor noi Doamne greu le căpătai. In genuri asemănătoare ne atunci, starea mea materială noştri, aşa trăim şi noi. sfîrşit de an. Zilele ce au mal rămas cînd sînt puşi în faţa unei probleme
îşi afirmă cti pUtetfe frumuseţea ...La „Scinteia" pe o lună, soriţi frică iiiiilţi cititori dih re­ era destul de slabă, deşi aveam pînă atunci sînt folosite pentru reca­ mai grele, unde nu se cere numai
muncii sale, dnagbsfeă pentru Că-i o foaie foarte bună. gi üHé', tálente ále creaţiei popu­ peste 2 ha de pămînt, pe care După mai multe discuţii, am pitularea materiei predate de-a lun­ forţă fizică. De altfel, acest lucru nu
viaţa fericită pe care şi-o con­ Şi-ăl doilea cum vă spui lare, oáre cu dîrzeriie şi perse­ mă străduiam să le muncesc cit convins-o totuşi, şi ne-am în­ gul anului de învăţămînt. De altfel, se referă numai la cei ce vo- termina
struieşte cu entuziasm. Iubind „Drumul socialismului". verenţă se ridică împotriva lip­ se poate măi bine. Intr-o zi, scris în colectivă. Sînt 7 ani munca pentru o însuşire mai temeinică şcoala, ci şi la cei din anul 1 şi îl,
cu ardoare tot ceea ce iese din Al treilea cu pricina, surilor ce încă mai dălnuiesc de-atunci. Puţini la număr, dacă a lecţiilor a început încă de la sfîr- întrucît, păşind într-un nou an, cu
mîna sa harnică, omul înain­ Este revista „Albina". în anumite locuri de muncă. i-am spus soţiei: ţinem seama de viaţa unui om. şitul primului trimestru, cînd s-a vă­ probleme nedărificate sau goluri în
tat, , al acestor zile pline de a- ...Scinteia" s-a rătăcit, Strădania lor se cuvine pe- In aceştia, însă starea noastră zut că din 167 elevi, un număr de cunoştinţe, fiu vor putea însuşi, în con-
vînt, de simte pe deplin răspun­ „Drumul", s-a împotmolit, drept cuvînit a fi ăprecială'. — Tu Ano, hai să ne înscriem materială, traiul nostru s-a 45 au rămas corigenţi la o materie diţiuni optime materiile ce se vor pre­
zător de buhul mers, ai lucru­ Iar „Albina" văi de ea schimbat mult spre bine. Ne ţi­ sau două. da în anii următori.
rilor. Ei nu poate tolera atitu­ Vine cină poate scăpa... V. D. şi noi în colectivă. Da’ de-om nem, ce-i drept, şi eu şi nevasta,
dinile de nepăsare, comoditate, de lucru în colectivă, dar munca Începînd cu cel de-al doilea trimes­ Conducerea şcolii şi corpul didactic
incompetenţă, ei iă atitudine Pe acelaşi ton satiric şi iro­ izbuti s-o ducem acolo mai bine. ne este răsplătită cum nu se tru, corpul didactic s-a preocupat mai s-a orientat, în pregătirea pentru exa­
critică faţă de acestea şi le nic, vorbeşte şi N. Constanti­ poate mai bine. Primim amin- îndeaproape de elevii rămaşi în urmă. mene, la măsuri pe care să le tra­
combate cd vehetilenţă. Prin nei cii dih Deva despre compor­ Nevasta mi-a răspuns prima doi peste jumătate de vagon de Profesorii şi educatori în orele de me­ ducă în fapte numai ei, cu propriile
glasul curajos al brigăzilor a r­ tarea pe oare Gheorghe Duma, cereale in fiecare an. Şi plus de ditaţie, dădeau explicaţiile necesare lor forţe, negiijînd ajutorul pe care-I
tistice de agitaţie oamenii îşi directorul căminului cultural dată prin tăcere. Am repetat acestea, mai primim cartofi, elevilor care le cereau ajutorul, reuşin- pot avea în această direcţie de ia or­
spun cuvîntul, răspicat, ustură­ din Hărţăgani, o are faţă de lină, brînză, miere de albine, du-se ca în cel de-al doilea trimestru ganizaţia U'.T.M. şi elevii mai bine
tor, luînd la rost pe acei oare munca culturală. Acesta, atunci In g ră ş ă to ru l d e p o rc i alte produse, precum şi bani. numărul corigenţilor să fie redus de la pregătiţi din purict de vedere teore­
nu-şi văd de treburi. Pline de cinci echipa artistică a şcolii 45 la 17. O serie de elevi, ca de pildă, tic şi practic1.
fină ironie şi de un haz sănă­ profesionale de ucenici cons­ icin in Ttig . ^ i j n w Cu ajutorul veniturilor primi­ Iulian Oprescu, Victor Banciu, Zaharie
tos, aoeste creaţii satirice îşi a- tructori din oraşul Deva, s-a te din gospodăria colectivă, am Stan, Ioan Manole, Gheorghe Samollă, Organizaţia de bază U.T.M. din ca­
duc întotdeauna o preţioasă ...M-am născut¦Intr-un sat de la Mincarea nu le lipseşte nici o cli­ reuşit să ne realizăm visul mult etc., care au rămas corigenţi la una drul şcolii, în adunările generale ce
'contribuţie în lupta pentru li­ deplasat la Hărţăgani pentru a dorit — ne-am construit o casă sau două materii, au reuşit, în cursul au loc, analizează desfăşurarea învă-
chidarea oricăror rămăşiţe dău­ da în faţa ţăranilor muncitori poalele munţilor Bihor. Acasă am pă. Adăpostul porcilor de care îngri­ nouă, din cărămidă. Şi încă nu trimestrului II, să promoveze la toa­ ţămîntului, situaţia disciplinei, mobili­
nătoare. de aici un program artistic, a orice casă. Ani făcut-o aşa, după te obiectele. zarea elevilor în vederea participării
închis frumuşel căminul cultu­ trăit greu. Părinţii mei au fost oa­ jeşte Alexandru But, este exemplu gust. Are două camere, bucătă­ la anumite acţiuni etc.; dar numai atît
Creatorii populari de acest ral şi a piecat văzîndu-şi de rie, cămară, un anireu, două In vederea pregătirilor pentru exă- nu e suficient. Dacă conducerea şco­
gen aştern neobosiţi pe hîttie interese personale. Autorul îl meni sărmani. Tata ne-a crescut mun­ pentru toate celelalte şi la curăţenie. pivniţe. Pe lingă casă din mai hienele de sfîrşit de ah, s-au luat cî­ lii şi comitetul D.T.M. ar fi utilizat o
texte satirice prin oare combat şiiauieşte necruţător, începîn- construit un grajd de cărămidă, teva măsuri, menite să ducă la o mai metodă simplă şi cunoscută, încredin­
ceea ce nu este folositor mer­ clu-Şl poezia eu versurile: cind cu ziua pe la cei bogaţi, din Porcii cei mai frumoşi şi mai graşi, cocină pentru porci, coteţ pen­ bună însuşire a materiilor predate în ţarea unui elev cu o pregătire mai
sului nostru ifiiâitite. Numeroa­ tru găini. Cu alte cuvinte, ne­ cursul anului. In aceste zile, âu fost bună un elev mai slab pregătit, s-ar
se lUorări de ale lor sosesc şi „Of cămin, cămin, cămin, sat, Noi nu aveam pămînt Eu a tre- îi are tot el. A fost primul care a am înnoit toată gospodăria. orgariizate consultaţii colective, în fi evitat cazuri ca acela al elevului
la redacţie. Pentru mine mare chiti". cadrul cărora profesorul ce conduce Petru Pleter, care, în trimestml I, a
biiit să plec în lume, să-mi cîşiig introdus noul Sistem de furajare me­ In gospodăria personală consultaţia insistă, îndeosebi, pentru rămas corigent la două materii, iar în
Cil multă ascuţime critică, ne Imaginea neglijenţei e sur­ avem o vacă pentru lapte, doi însuşirea acelor părţi ale materialului, trimestrul II la 3.
prinsă plastic şi reuşeşte încă pîinea de fiecare zi, de mic copil",... canizat şi a obţinui rezultate bune. porci şi un mare număr de pă­ ce n-au fost suficient de însuşite, pre­
sorie iov. Alexandru Lascu din de la început să anunţe că a- sări, pe care spun că am cu ce cum şi 5-; lecţiile mai pretenţioase, In cadrul şcolii există elevi care ?u
vem de-a face cu un om ce aşa îşi depăna firul povestirii vieţii Faptul că animalul mănîncă atunci să te ţin, fiindcă primesc de la care cer explicaţii suplimentare. pîna acum numai medii de 5 ,ca, de
comuna Zarn. După ce arată nu-şi vede de muncă. gospodăria colectivă furajele pilda, Petru Rotaru, Ladislau Simioti,
sale, tovarăşul Alexandru But, în a- cînd i se face foame, îl face să asi­ necesare. In fiecare an reuşesc In fiecare seară, au loc la această Lucian Neamţu, şi Augustm Marta din
comport arile riepenmise ale unei Subtil îşi expnimă prin mijlo­ să tai cîte doi porci cît urşii, şcoală meditaţii, unde elevii se pre­ anul III. De asemenea, elevi bitie pre­
cirea versului satiric gîndurile dunarea de partid, cirul tovarăşii săi mileze mai bine alimentele consu­ aşa cum se spune pe la noi. gătesc individual la diferite materii. gătiţi există şi la anul II, cum sînt
oarecabe Floiriaa de la oficiul tovarăşul Mihail Găvan de la Casa nu-mi este goală. Am mo­ Educatorii şi profesorul de serviciu, Gheorghe Albu, Nicolae Bîrzan, Iosim
l-au primit candidat. Vorbea, îşi a- mate. Cazurile de mortalitate între bilat-o cu mobilă făcută la co­ care participă la meditaţii, dau lămu­
P.T.T. Zam, el îşi propune s i serviciul mecanizării a Direc­ mandă. Am şi haine, atîtea cîte ririle necesare elevilor, ce au necla­ Blaj, Titus Groza şi alţii. Aceştia, dacă
ţiei silvice din Deva. Vorbind mintea de viaţa sa, de munca din animalele pe care le îngrijeşte tova­ îmi lipsesc, mie şi familiei mele. rităţi în unele probleme ce le studiază. ar fi fost îrid’-umaţi, ar fi ajrifat fie­
dezvolte, şi reuşeşte să facă a- despre birourile în oare lucrea­ In fiecare an reuşesc să-mi care pe cîte un coleg de-al lor mai
ultima vreme. Ii tremura glasul, de răşul But sînt foarte raret şi chiar cumpăr destul de multe lucruri Examenele de sfîrşit de an, la şcoala puţin pregătit. Studiind îriipreună, dez-
cest lucrU, o altă problemă spi­ ză majoritatea angajaţilor din cu surplusul din veniturile pe profesională de ucenici C.F.R. Sime­ bătînd problemele în doi, acestea pu­
această direcţie, birouri neco­ emoţie. deloc în ultima vreme. care le primesc din gospodărie ria, sînt aproape. O parte din elevii teau fi însuşite mai bine şi, atunci,
noasa ce se manifestă în ace­ respunzătoare din punot de ve­ şi aceasta mă face să mă stră­ acestei şcoli vor termina cele trei mulţi ar fi evitat să se prezinte co­
dere al cerinţelor de salubîita- Omul simplu, oacheş, nu prea înalt La prima vedere, celui care nu duiesc pentru a munci cit mai clase .devenind muncitori calificaţi în rigenţi la examene în două trimestre.
eaşi comună. Este vorba de bine, pentru înflorirea gospodă­ secţiile atelierelor de reparat lodomo-
de statură, întotdeauna cinstit şi har­ cunoaşte această muncă, nu i se parc riei noastre colective. tive şi vagoane. Gele cîteva măsuri Atelierele G.F.R. Simeria au nevoie
problema abonamentelor la luate de către corpul didactic în ve­ de oameni bine pregătiţi în meserie,
nic a fost îndrăgit mult de tovarăşii ceva grozav. Dar dacă stai numai o ÎOAN SOLOWON membru iri G.Â.C. derea înlăturării golurilor ce mai atît teoretic cît şi practic. Conducerea
ziare. Iată cum îşi exprimă el există în cunoştinţele unor elevi, în şcolii şi cadrele didactice trebuie să
săi. Munceşte laolaltă cu soţia sa, zi şi priveşti cît aleargă îngrăşătorii din Âpoldu de Stis special în ce priveşte pregătirea teo­ se preocupe mai mult, chiar şi în a-
retică, nu sînt însă suficiente pentru a ceste zile, puţine, cîte au mai rămas
nu pentru bogătaşi, cum au muncit de porci, cît muncesc, îi stimezi pen­ da atelierelor oameni cu o bună pre­ pentru a da posibilitate elevilor să-şi
gătire, din toate punctele de vedere. însuşească, în fnăsură cît mai mare.
părinţii săi, ci peninl familia lor. tru răbdarea şi stăruinţa lor. Unul Nu e rău că s-a insistat ca elevii să cunoştinţele tehnico-profesionale de ca­
fie buni la practică, însă nu trebuie re au nevoie
Meseria aceasta, de îngrăşător de dintre aceşti harnici îngrăşători de

porci, nu-i iocniai Uşoară şi nti-i uşor animale este tovarăşul But. Pentru

nici să ţii singur piept la 240 de rezultatele sale deosebite în muncă,

porci cît are în grijă. Trebuie să fii a fâst decorat de curînd cu Medalia

cu ochii în patru. Dacă cumva s-d Muncii.

îmbolnăvit un animat, aleargă cu ci Astăzi, drept răsplată, el a primiI

la infermerie, apoi cînd e vorba că o locuinţă nouă în blocurile munci­

le este foame, porcii grohăie de-ţi toreşti. Media salariului lui lunar

sparg urechile. variază între 700—1.000 lei şi a so­

Dar tovarăşul Alexandru But nu ţiei sale, de asemenea.

aşteaptă să aibă astfel de surprize, Iată cîteva frînturi din munca şi

încă nu se ivesc bine zorile şi a- viaţa tovarăşului Alexandru But, în­

leargâ de umple buncărele cu mîncare, grăşător de porci de la I.C.I.A. O-

vălaele cii apă de băut şi curăţă a- răstie,

1. A. Gon dăpostUl şi ograda unde stau porcii. C. ELENESCU

(-18-12—-189-1)

Ivan, Aiexandrpvici Goncea- I. A. Goncearov a mai scris

rov este un scriitor de frunte unele opere de o valoare artis­ IVu de mult zi arul nostru a publicat una din lucră­
rile artistei sculpto rife Irrrigard Uăizak din Sebeş.
în istoria literaturii ruse. In lu­ tică deosebită da : „Fregata Pa-
lat-o acum. în clişeul de faţă, pe artista Irmgard, lu-
crările sale se găsesc accente ilada“ (operă în 8 volume, a- crînd în atelierul său, lă un nou model.

puternice de ori- 1 = 1 = % părută în 1858), A

tică antiiobăgis- f l u r - f l - n A i î i u î 1 „O istorie obiş- „Bunica şi nepo­
tul împletind pa­
tă, ceea cé ció- ^ # 1 U A «6 A U All J nuită“ (1847), ie", este una din Au uitat ?!
minunatele lucrări
vedeşte concep­ culegere de ¦
ale sculptoriţei
ţia îha'iritătă, progresistă, pe oa­ articole critice „Uri milion de Irmgard Hatzak, Unii oameni au prostul obi­ Tovarăşii de la I.C.R.A. De­
din oraşul Sebeş. cei ca după ce iau un lucru ce
re a ăvut-o soriitorul. fetauşcări“, „Obrîv“ şi altele aparţine altuia, uită să-l măi va, probabil că du uitat ăcest
înapoieze. Aşa stau lucrurile şi
Una din capodoperele sale I. A. Goncearov s-a bucurat cu tovarăşii de la întreprinde­ lucru. Aşa se explică de ce în­
rea comerţului cu ridicata pen­
este fomanul „Oblofriov“, apă­ atît el,, cît şi operele pe oare tru produse alimentare (ICRA) treprinderea „Vasile Roaită"
din Deva.
rut în ă'nul 1859. Această ope­ le-a scris de o stimă deosebită nu 'ă primit nici âha înapoi
De măi multă vreme, între­
ră, apreciată miilt de V. I. Le­ dih partea multor scriitori, prin­ prinderea „Vasile Roaită" din dih cele 600 de lăzi de sticle
Nălaţi-Vad, raionul Haţeg, a li­
nta, a fost începută de Gioricea- tre cari Ciorki, Lev Tolstoi, Pisa- vrat o cantitate de sticle cu si­ cu sirop, expediate pînă acum..
rop la I.C.R.A. Deva. Bineînţe­
rov îtl tlfma întîirilrii sale cu rev şi alţii, cît şi din partea ci­ Cu toată că întreprinderea
les că sticlele au fost expediate
Belinsld, cunoscut militant de­ titorilor. în lăzi. In contractul de livrări expeditoare le-a amintit prin ci-
însă era prevăzut ca aceste lăzi
mocrat, cu puternice concepţii Criticii conservatori de pe să fie înapoiate întreprinderii tevd adrese de obligaţia pe ca­
expeditoare.
anti-iobagiste, sub influenţai că­ vremea sa tui au dat o inter­ re o au de a înapoia lăzile,

ruia ă fost şi autorul. pretare justă operelor sale. Ei I.C.R.A. Deva „a uitat" să fa­

Romanul „Oblomov“ atacă au negat rolul acestora ca fiind că acest lucru.

parazitismul societăţii feudale o usturătoare satiră la adresa Le reamintim şi noi de clau­

şi este semnificativ faptul că orîhduirii sociale, prezentîndu-le za contractuală pentru a nu mai

el ă cunosciit lumină tiparului ca o poetică înfăţişare a vieţii uita obligaţia pe care şi-au

în perioada unor puterhibe fră- băirîneşti de la ţara. . , luat-o... , rii '1 '
P. JURCONI
mtatărl sociale. PETRE FARCAŞ1U

„Piatră pentru zahăr“ este folosită şi în construcţii ru­ foarte mult saltelele de „Latex". prinse intre minus 53 şi plus Aproximativ la fel se obţin leză de circa 40 cm. pe sectin- tie, săruri minerale, materiale
tiere. Ele se spală uşor şi nu absorb 177 grade. ţesăturile de lînă cu greutate dă. Pe un nitou de 21 cm dia­ plastice în pulbere şi granulate
Fiecare constructor ştie bine praful. Materia primă din care redusă. Firele de ţesătură solu­ metru încape programitl pe o etb.
că piatră de calcar este un exce­ Xilopîast— im înlocuitor se produce latexul este sucul In stare brută noul cauciuc bilă sînl ţesute împreună cu lî- oră.
lent material de construcţii. Ea al bachelitei lăptos al arborelui de cauciuc. constituie un material moale, nă, iar apoi cufundate în apă, Funcţionarea aparatului “Nuv-
plastic şi lipicios, care se calan­ se obţine o ţesătură de lînă, Emisiunea sonoră însoţitoare 21“ se bazează pe faptul că
se întrebuinţează şi pentru fă- In Cehoslovacia a fost elabo­ La Breclav se confecţionează drează între coli de hîrtie aco­ uşoară şi pufoasă. se înregistrează după proce­ cantitatea de umiditate dintr-un
lui'reă clădirilor, şi pentru pre­ rată o nouă masă plastică, care din latex plăci pentru tapiţarea perite de un strat de polietilenă. deul obişnuit la marginea ben­ produs poate fi calculată prin
pararea cimentului şi ca piatră a primit denumirea de „Xilo- mobilelor, precum, şi rachete de Pentru a obţine articole din a- Imagini pe bandă zii. măsurarea în condiţii bihe de­
sfărîmată. plast“. Producea acestei mase tenis; Latexul se foloseşte ca cest cauciuc nu este necesar nici terminate a constantei dielec-
plastice costă aproximativ cu material izolator la îmbrăcă­ un liant. In afară de aceasta mágneticá Aluminiu în îoc de nichel trice a acestiii produs.
Dar nu toţi ştiu că piatra de 30 ja, sută mai puţin decît a mintea de protecţie a minerilor, nou', cauciuc se pretează bine la
calcar este larg folosită în pro­ biăcheliiei. Xiloplastul este cu 70 ca izolator fonic etc. In curînd formare. Proprietăţile optice ale Revistă „Electronics and Co­ In Ariglia a fost elaborat un Aparatul ftinctioneăză auto­
cesul complex de producţie a la sută mai rezistent decît bă- din latex se vor face fire pentru acestiii material sînt destul de mmunication“ relatează despre nou tip de otel în care adaosu­ mat. Cu ajuţohll lui umiditatea
zahărului. In Ucraina exisiă clielita. ţesături de covoare. bun- ; el rămîne transparent in un aparataj pentru înregistrarea rile de nichel sînt înlocuite prin poate fi determinată în cîteva
cniar un trust care poartă uh orice domeniu al spectrului. emisiunilor de televiziune pe siliciu şi aluminiu. Prin adău­ secunde, iar datele definitive
Din noul material se pot con­ Thermotex bandă magnetică. Sistemul este girea a aproximativ 50 la sută exprimate în procente sînt în­
nume întrucîtvă ciudat pentru fecţiona fîşii de planşeu şi alte Ad doilea tip de cauciuc din destinat înregistrării semnalu­ aluminiu, otelul încălzit la 900 registrate pe hîrtie milimetrică
cei neiniţiaţi — „piatra pentru articole oare vor găsi multe a- La Institutul de cercetări al silicon îl constituie silastic. „LS- lui de videofrecvenţă şi ă ?mi­ grade devine lă fel de rezis­ îri doliă exemplare.
zahăr", „Saharnîi kameni". în­ plioaţii în construcţii. industriei bumbacului din Brno 53" 6 şiliciură de fluor cu con­ siunii sonore însoţitoare. tent ia oxidare ca şi otelul-ni-
treprinderile care fac parte din s-a experimentat uh nou mate­ ţinut de cauciuc — şi care îm­ chel. Noul oţel. denumit otel Sensibilitatea, aparatului este
acest trust extrag calcarul in Ca materie primă de bază rial textil denumit „thermotex". bină proprietăţile a două mate­ înregistrarea se efectuează di­ siliciu-alumirliu, prezintă exce- de plus minus 0 .1 lă suia umi­
mod special pentru industria za­ pentru producţia Xiloplastului Firele sînt impregnate cu o so­ riale rezistente la căldură — rect dé la o ihstăilăţie de tele­ lenle proprietăţi mecariice. ditate, eroarea miaxiniă admisi­
hărului. serveşte rumeguşul, iar ca liant luţie specială. Materialul este masa plastică din carbură de viziune, o linie dé telecomunica­ bilă a aparatului nu depăşeşte
selenplul — o răşină fenolică. foarte ieftin şi se produce uşor. fluor şi cauciucul din silicon. ţii cu cablu sau dé la un sistem O peliculă transparentă
In fabricile de zahăr, zeahia Acest compus este un deşeu re­ El serveşte drept căptuşeală ta Acest caUciuc, deşi. menţine pro­ de retransmitere pe microtinde. pitiş minus 0,3 Ia suta.
de difuziune care conţine aproa­ zultat din producţia benzinei hainele de lucru şi poate fi în­ prietăţile de elasticitate Intr-un înregistrările inutile se şterg din metal
pe întreg zahărul extras dih sintetice. trebuinţat şi că izolator fonic. interval mai mic de temperaturi cu uşurinţă şi banda poate fi Aparatul se alimentează de
sfeclă, este tratată cu calcar şi decît obişnuitul¦catlciUe din si­ folosită pentru alte îrifegistrări. O uzină din Anglia a pus la la reţeaua de curent alternativ
cu bioxid de carbon care se ob­ Pentru viitorii tractorişti Cauciuc transparent licon (de la — 62 la plus 232 ptirict producţia de sticlă pen­ cit o frecventă de 50 perioade
ţin prin calcinarea pietrei „pen­ din silicon grade), este mai rezistent de- Programul înregistrat poate fi tru automobile care nu se acp- şi o tensiune de 120-220 volţi.
tru zahăr". Anul acesta în Cehoslovacia cit combustibilul de avion, ma­ difuzat fără a P necesare opera­ peră cu gheată îh timpul ier­
s-au produs o serfe întreagă de In S.U.A. se produc două ti- terialul lubrefiant etc. El consti­ ţii suplimentare. Banda trece nii. Suphaiata acestor sticle este Uh cuptor solar
Produsele rezultate din pre­ obiecte din silon, polistireri, puH de cauciucuri transparente tuie de asemenea un bun mate­ printr-un cap, de la care emi­ acoperită cu un strat transpa­
lucrarea acesteia se folosesc şi poliamide, derivaţi ai acidului din silicon (compuşi organo- siunea este trimisă într-un emi­ rent de metal, prin care trece din oglinzi curbate
în alte faze ale procesului tehno­ carbamic etc. In special s-au silici) cu ajutorul cărora poate rial pentru fabricarea inelelor ţător de televiziune. curentul de lâ acumulatorul
logic prin care se obţine din confecţionat jucării din aceste fi rezolvată problema menţinerii miaşiriii. Curentul încălzeşte sti­ In munţii Pirinei (Franţa) s-a
sfeclă zahărul tos. materiale. transparenţei parbrizelor la a- de eianşare, a garniturilor pen­ Necesitatea de a se înregis­ cla şi împiedică formarea ghe- construit un mare cuptor solar
tra frecvente de ordiliü! a 4 tei. care este cu lotul neobişnuit. O-
Industria zahărului din Uniu­ Ultima noutate, este tractorul oioanele supersonice. tru rezervoare de combustibil Mhz a implicat folósireá unor glinda lui parabolică, cu o su-
nea Sovietică ocupă primul loc cu volan confecţionat din silon, mijloace tehnice speciale, care Pentru formarea stratului ¦prafaţă de 32 metri pătraţi, se
în lume în ce priveşte producţia care este o miniatură perfectă a Unul dih aceste cauciuri — şi altor articole. să asigure c dep'lasăre rapidă transparent subţire de metal se compune din cîteva sute de o-
zahărului. De aceea şi „piatra trecutului Zetor Super Diesel. a benzii în raport cu capul. foloseşte aurul care are exce­ glinzi. De obicei instalaţiile so­
si'astic de tip K. are aspectul Ţesături solubile Problema a fost rezolvată prin lente proprietăţi anticorozive. lare sînt prevăzute cti oglinzi
pentru zăhaf" este cerută de ea Tractorul se poate detahrita şi folosirea a patru capete pe un plane, dar acestea nu pot con­
în mare căhtitate. Calcarul pre­ monta cu foarte măre uşurinţă. unui material foarte transpa­ In S.U.A. se folosesc pe scară tambur aflat în totătie rapidă. Deter>minarea umidităţ*ii centra lumina solară pe o su­
lucrat in fabricile dih Ucraina Piesele lui de bază s în t: corpul tot mai largă ţesăturile solubile materialelor în vrac prafaţă destul de mică. In noul
este folosii acum de construc­ propr'u-zis, patru aripi (apără- rent. Folosirea de foi suprapuse în apă. Pe asemenea ţesături La un moment dat fiecare cuptor solar, oglinzile sînt în­
tori. torile roţilor), eşapariientul, ro­ se aplică mecanic dantele com­ cap efectuează înregistrarea Firma franceză „Compagnie covoiate cu ajutorul unor scoabe
ţile şi volanul. Producţia în Se­ din silastic K asigură rezistenţa plicate, apoi ţesătura se dizolvă de-a latul unei benzi de 5 cm. pour la fabrication de compfellrs de oţel, care le presează. Oglin­
Rezidurile „pietrei pentru za­ rie a şi început. în apa caldă şi dantele rămîn. Banda se reînfăşoară cu o vi- et materiei d’usines a gaz“ zile de felul acesta îşi schimbă
hăr" sini destul de rhari: ele şi transparenţa parbrizelor, in prodbce aparatul „Nuv-21“ pen- mai pillin forma sub acţiunea
se obţin numai in regiunea Vi- Latex ttii determinarea umidităţii ma­ virilului, a oscilaţiilor tempera­
nniţa într-o cantitate de 7.500 intervalul de temperaturi cu- terialelor organice şi minerale, turii şi ailor fenomene. Deoare­
tone. Cu această piatră în aşe­ In spitalele, internatele şi că­ livrate în vrac: grîu, orz, se­ ce noua instalaţie este executa­
zările muncitoreşti se constru­ minele din Praga se folosesc minţe oleaginoase, legume şi tă din sticlă foarte uşoară greu­
iesc depozite, ştiri, îngrădiri. Ea fructe uscate, nisip de turnăto- tatea ei este redusă.