Page 23 - 1957-06

Nr. 772
T re b u ie să îm b u n ă tă ţi m m u n c a
orgaitsiafiifor de tată din
întărirea si dezvoltarea rec­
torului socialist din agricultu­
ră ridică noi şi multiple Dro-
bleme în faţa organizaţiilor de
bază din gospodăriile colecti­
ve. Tocmai acest fapt presupu­
ne, ca organizaţiile de bază
să-şi îmbunătăţească munca,
să lege activitatea zilnică de
problemele dezvoltării gospo­
dăriei colective. Fără acest lu­
cru, gospodăriile colective nu
pot face paşi serioşi în dezvol­
tarea lor.
Unele organizaţii de bază se
izolează de viata gospodăriilor
colective şi riu privesc cu toa­
tă seriozitatea marea răspun­
dere pe care o au fată de sec­
torul socialist al agriculturii.
Şi acest exemplu ni-1 oferă or­
ganizaţia de bază din gospo­
dăria colectivă din Jeledinţi şi
organele de contfbl ale comi­
tetului raional de partid Orăş-
tie, care, în goana de a vedea
mult şi a cunoaşte puţin, au ne­
glijat organizaţia de bază, pre­
cum şi celelalte organizaţii, ca:
U.T.M., Cruce roşie, etc, intr-un
cuvîrit viată politică şi cultu­
rală a satului şi a gospodăriei
colective, fapt care a dăunat a-
tît de mult gospodăriei colec­
tive.
Şi acum să redăm unele as­
pecte care aii iriflueriţăt în
mod negativ atît munca orga­
nizaţiei de bază, cît şi cea a
gospodăriei.
In gospodăria colectivă erau
10 membri de partid, care se
bucurau de mult prestigiu mo­
ral ni sat. Unii dintre ei, cia
tov. Beches Anton, Ferentz Io-
sif şi alţii, au muncit cu mul­
tă abnegaţie pentru formarea
gospodăriei şi nu s au dat îna­
poi de la nici o greutate. Du­
pă aspectele redate, începutul
apare a fi bun şi promiţător.
Insă viata a infirmat aceste
păreri, din următoarele motive:
La constituirea gospodăriei
colective nu s-a ţinui cont de
păferea comuniştilor din orga­
nizaţia de bază, în ce priveşte
compoziţia consiliului de con­
ducere şl alegerea brigadieri­
lor. In al doilea rînd, instruc­
torii comitetului raional de
partid, precum şi alţi membrii
ai biroului raional, care , în
munca lor de control. îndruma­
re şi ajutor ce trebuia să-l dea
organizaţiei de bază sau gos­
podăriei colective, se foloseau
nu de intermediul org. de bază—
care răspunde de fapt în fata
organelor de partid de activi­
tatea ei, ci de intermediul
preşedintelui, pe care îl între­
bau : „CUid merg trebuire, oa­
menii vin la muncă ?“ Dacă
căpătau un răspuns favorabil şi
convingător din partea preşe­
dintelui, tovarăşii rămîrieau cu
impresia că de-acurh lucrurile
merg bine. Iar în cazul că e-
nau unele nemulţumiri, care, de
altfel, trebuiau să-i intereseze,
indiferent de ce natură ar fi fost
ele, ie dădeau cîte un răspuns :
„Toate se vor rezolva pe par­
curs“. Şi intr-adevăr lucrurile
aşa s-au şi întîrrîpiat. In gospodă­ a se merge pe o pantă greşită de undevă.
ria colectivă din Jeledinţi, toa­
te s-au „rezolvat“ pe parcurs,
t/W VVW VW W VW W VVW VW VVW VW W W VVVVW ^
înfăptuirea progresului teh­
nic în toate ramurile econo­
miei naţionale, constituie una
dintre sarcinile cele mai impor­
tante ale construcţiei noastre
economice. In anii puterii popu­
lare s-au obţinut mari succese
în creşterea nivelului tehnic al
producţiei, în introducerea teh­
nicii şi tehnologiei moderne.
In cursul anului 1956, miş­
carea de inovaţii din cadrul
Combinatului carbonifer s-a
dezvoltat, insă nu într-o pro­
porţie dorită. In decursul a-
cestui an s-au înregistrat 881
de propuneri faţă de 565 cîte
au fost în anul 1955, s-au apli­
cat 355 de inovaţii faţă de 279,
sau plătit 186.140 lei cu 59.576
lei mai mult decît în anul pre­
cedent iar numărul inovatori­
lor a crescut de lă 312 la 533.
Economiile calculate au atins
cifra de peste 4 milioane lei.
Cu toate aceste realizări, Com­
binatul carbonifer al Văii Jiu­
lui nu s-a putut clasa, în ca­
drul concursului de inovaţii,
decît pe locul 5, cu menţiune,
din totalul de 47 întreprinderi
din cadrul Ministerului Mine­
lor.
Cele de mai sus scot în evi­
denţă că nu s-a acordat mun­
cii de inovaţii destulă atenţie
din partea întreprinderilor şi
destul sprijin din partea com­
binatului.
Făcînd o analiză a situaţiei
VIHTH 93IE M R T ID
lucru care a dăunat atît de
mult în dezvoltarea acestei gos-
pedării, unde o perioadă, des­
tul de lungă, toate muncile au
cam stagnat din această cauză.
Organizaţia de bază nu mai
era la înălţimea misiunii sale,
şedinţele deveniseră o raritate.
Cînd se ţinea cîte o adunare
a organizaţiei de baza — şi a-
ceasta la îritîmplâre, — comu­
niştii nu luau cuvîntul, iar unii
flici nil veneau la şedinţe. Via­
ta organizaţiei devenea, din
ce în ce mâi slabă şi lipsită de
interes. Prin gospodăria colecti­
vă începuse să circule anumite
teorii şi unele dintre ele su ­
nau, cam în felul .urm ător:
„Proprietatea particulară este
mai rentabilă, pentru micul
producător de cereale, decît gos­
podăria colectivă”. Şi înţr-ade-
văr, pentru unii, proprietatea
partic-uliară era rentabilă —
pentru exploatatori — fiind­
că munceau alţii, ţărănimea să­
racă, căreia îi putrezea cămaşa
în spate pentru a îmbogăţi pe
Herteg Andrei cu i-1 ha teren,
Farcaş Eduard — 14 ha, Zudor
Valentin lui Balint şi alţii, c a ­ fluenţează în bine procesul
re ăit căutat să plină ia cale
destrămarea gospodăriei colec­
tive. Insă viata respinge cate­
goric astfel de afirmaţii stupi­
de şi lipsite de adevăr. Gospo-
podăria colectivă s-a dovedit
a fi mult mai superioară în or­
ganizarea producţiei agricole,
deoarece eâ exclude orice for­
mă de exploatare şi oferă tu­
turor membrilor săi posibilităţi
mari de viată omenească şi ci­
vilizată. Aci omul este stăpînul
muncii sale şi se poate bucu­
ra din plin de roadele ştiinţei,
atît din punct de vedere moral,
cît şi material.
De ce s-au îritîmpîăf toate a-
cestea ? Pentru că organizaţia
de bază era slabă ? Nu acesta
este adevărul. Adevărul este a- tate satisfăcătoare. Este nece­ talpă“ (inovator tovarăşul Flo- teşugăreşti din regiunea noas­
cela că forţele organizaţiei de sar câ în viitor să se muncea­ rea Blăgăilă din cooperativa tră, traducînd astfel în viaţă
bază au fost subapreciate. In
şedinţele organizaţiei nu s-au
discutat probleme ce interesau
membrii G.A.C. sau membrii
organizaţiei de bază. Roiului
de conducător ai organizaţiei
de bază i s-a suprapus consi­
liul de conducere, iar măsurile
nu se rnai luau prin organiza­
ţia de bază, ci prin consiliul
de conducere. Aceasta este ia-
devărata cauză a neajunsurilor
din G.A.C. Jeledinţi. Iată de. ce
organizaţia de bază din G.A.C.
Jeledinţi a mers slab şi pentru
care „motiv“ membrii birou­
lui raional nu se consultau cu
această organizaţie şi nu cău­ aştepta din moment în moment trat în dogoarea focului au fost Brigada şi-a reluat din nou
tau să-i schimbe stiliil şi me­ elaborarea unei noi şarje de comuniştii Eronim Poroy şi Mi- munca. Cu fetele arse ca de
todele de muncă. Or, a merge fontă.
pe această linie de a subaprecia
organizaţia de bază, de a ne­ prelung.
glija viata acesteia, înseamnă
şi dăunătoare muncii de partid,
sectorului socialist din agricul­ cantitate mare de zguţă incan­ Lîngă el era Geza Szukcs şi cad în luptă şl îşi pierd viata
tură, care simte, atît de mult ne­ descentă a acoperit platforma. îrică cîţiva tovarăşi din briga­ pentru apărarea pătdeî. Şi e-
voia ajutorului organizaţiei de Şuvoiul de foc se revărsase dă. In aiutbri.il celor de la fur­ roismul în muncă, în asemenea
partid, al comuniştilor. Trebuie
ca în permanentă să îmbunătă­
ţim munca, să-i orientăm pe
comunişti, astfel ca în adunări­
le lor să dezbată probleme le­
gate de viaţa gospodăriei co­
din primele patru luni ale a-
cestui an, se constată o scă­
dere a mişcării de inovaţii,
ceea ce oglindeşte lipsa de
preocupare atît a colectivelor
administrative cît şi a organi­
zaţiilor de sindicat, A.S.I.T.
etc.
In această perioadă s-au în­
registrat un număr de 117 pro­
puneri, s-au acceptat pentru a-
plicare 57, dintre care au fost
recompensate, pe bază de a-
preciere, 47 de inovaţii. Eco­
nomiile calculate se ridică la
248.215 lei, iar cele post calcu­
late la 115.411 lei.
Numărul mic de inovaţii în­
registrate, denotă că la unele
întreprinderi inovaţiile sînt
privite ca o problemă secunda­
ră. Conducerile întreprinderi­
lor Lone'ă, Lupeni, Uricani,
preparaţii şi în ultimul timp
U.R.U.M.P., nu acordă muncii
de in'ovdţii atenţia cuvenită, o
tratează cu indiferenţă şi pier­
de din vedere faptul că, acor-
dînd mai mult interes inovaţi­
ilor, poat'e rezolva 6 serile de
probleme, care ajută , direct la
creşterea producţiei. Nu se fo­
losesc cele mai buhe hietode de
a atrage masa de rrliincitori,
tehnicieni şi ingineri înspre tot
ceea ce este nou. Astfel, la mi­
na Ltipchi, unde lucrehză o ma­
re masă de muncitori, un corp
bine instruit şi pregătit de in­
gineri şi tehnicieni, s-au îhre-
'?-?i. DRUMUL SO C IA L ISM U L U I _Pag. 3
IA doua conferinfă regională. Furnaliştii îşi spun părerea
despre sistemul de salarizare îmbunătăţit
rodnic ăl activităţii
Calificarea sâ fie
colective cooperatorilor meşteşugari un Grife™ le seimi In încadrare
(Urmare din pag. l-a) In această perioadă, prin
lective, de perspectivele ei ’de Baia de Criş, „Progresul“ De­ creşterea fondurilor cuitural- Vestea experimentării măsurilor rienţă în cîmpul muncii, nu s-a
dezvoltare. Analizele şi măsuri­ va, şi „Partizanul“ Petroşani. sportive cu 55 la sută, s-a dez­ de îmbunătăţire a sistemului de sa­ ţinut seama tocmai de aceâsfă pre­
le care se iau, trebuie să fie voltat activitatea culturală şi larizare la secţiile de furnale, a fost gătire.
serioase şi pline de răspundere. Datorită măsurilor luate de sportivă din cadrul cooperati­ primită cu multă bucurie de către
Cu cît măsurile şi analizele vor consiliul U.R.C.M., pentrii lăr­ velor meşteşugăreşti. Numărul furnaliştii de la furnalele 5 şi 6. încadrarea cauperiştilor după sis­
fi mai serioase, cu atît mai girea reţelei de deservire, prin formaţiilor artistice şi al bri­ temul îmbunătăţit, este la fel cu
Uluit se vâ întări autoritatea sporirea capacităţii secţiilor e- găzilor de agitaţie fiu sporit cil Muncitorii şi tehnicienii de la a-
xistente şi înfiinţarea de noi u- încă 4. S-au organizat biblio­ ceste furnale, au pornit cu hotărî- aceea a unor muncitori care ri-au o
orgăriizatiei de bază. nităţi, volumul deservirii popu­ re la muncă pentru a spori produc­ pregătire specială în domeniul lor
• Comitetul raional de partid laţiei a crescut cu 49 ia sută în teci volante în cooperativele ţia şi productivitatea muncii, în ve­ de activitate, care deţin o califi­
Orăştie, în munca sa, trebuie anul 1957, faţă de anul 1955. „Moţul“, „Munca Nouă“, „So­ derea sprijinirii salarizării îmbună- care inferioara cauperiştilor.
să sprijine organizaţiile de b a ­ Totodată s-au luat măsuri şă lidaritatea“ şi „Progresul“. tăţile. Aceasta, deoarece de noi vor
ză, să nu culeagă informări se amenajeze unele centre de depinde, oarecum, în viitor, sala­ Ba chiar în rîndul cauperiştilpr
mai mult sau mai puţin reale, Rezultatele obţinute în acea­ riile tuturor furnaliştilor din ţară.
stă perioadă, se datoresc în bu­
Consider că principala parte po­
ci să ia parte la viaţa organiza­ comandă, frizerii, şi coafuri, e- nă măsură întrecerii socialiste, zitivă a sistemului îmbunătăţit, o s-a făcut o prea mare diferenţiere
ţiilor de bază din G.A.C.-uri,, să videnţiindu-se mai ales coope­ în cadrul căreia au fost antre­ constituie mărirea considerabilă a
le !ajute în rezolvarea proble­ rativa „Solidaritatea“ Deva. Cu naţi cca. 90 la sută din numă­ salariului tarifar îri cîştigul munci­ la încadrare. Dacă după vechea sa­
melor grele şi spinoase, să în­ sprijinul U.C.E.C.O.M.-ului, co­ rul total al cooperatorilor. In torului. La aplicarea acestiii sistem
locuiască „-măsurile organizato­ operativa. „Moţul“ Bală de Criş cadrul cooperativelor au func­ însă exista şi părţi negative. Aşa de larizare, un prim-caiipărist eră în­
rice“ cu măsuri concrete; fă- şi „Progresul“ Alba-Iuliă, au ţionat de asemenea 39 brigăzi exemplu, socot că nu s-ă ţinut sea-
cîndu-i pe membrii de partid reuşit, să intre în posesia loca­ ^ ma în suficienta măsură de pregă- cadrat în categoria VUI-a şi ajuto­
să-şi înţeleagă adevărata lor lurilor necesare procesului de de calitate şi de economii, reu- v firea profesională şi de locul de
misiune. El are datoria să con­ producţie, coridiţiile de muncă şiridu-se să se economisească * muncă pe care îi deţine muncitorul rul în categoria VII-a, acum, între
troleze felul cum organizaţia îmbunătăţindu-se sitnţitor. materii prime îfi valoare de ) în producţie.
570.000 lei. \ Furnalul 5, care este un agregat primul cauperlst şl ajutor e o di­
$ modern, necesita o deservire din
partea unor oameni cu o pregătire ferenţă de doua categorii, ceea ce
speciala, corespunzătoare locului de
muncă. Or, aici, şi în special la nii e tocmai ju st ^
caupere şi postui B, locuri de mun­
de bază ajută G.A.C., dacă pro­ Prin introducerea de noi uti­ Pentru succesele deosebite în că deservite de absolvenţi ai şco­ Eu cred că această problemă, -a
blemele ce se discută sini se­ laje şi micii mecanizări, prin muncă, fruntaşii în producţie au lilor medii tehnice, cadre cu expe­ încadrării după calificare şi a '?inei
rioase şi chibzuite, deoarece fost distinşi cri insigne şi di­ juste diferenţieri între categorii, ar
viaţa de partid nu se rezumă aplicarea inovaţiilor cooperato­ plome de onoare, iar 5 coopera­ trebui bine analizată de către con­
numai la cotizaţie, sau. la in- rilor, cît şi datorită întrecerii tori au primit „Medalia Mun­
văţămîntul de partid. Organi­ socialiste, productivitatea mun­ cii“. Printre cooperatorii care ducerea combinatului în vederea)jus­
zaţia de partid îşi trăieşte v ia­ cii în ramura industrială a au obţinut rezultate deosebite tei ei rezolvări. Calificarea profe­
ţa, atunci cîrid dezbate acele crescut cu 19 la sută în trimes­ în activitatea lor, se numără şi
probleme ce interesează si in­ trul I a.c., faţă de trimestrul I tovarăşii Iosif Vitaliş, Nicolae sională trebuie să constituie uri cri- ^
1955, iar in ramura prestării de Lupşeâ, Petru Abraham, Anisia teriu de seama în încadrarea muri- (J
muncii, iar rezultatele care se serviţii; nei.ndustfiâle, a cresctit Biriş şi alţii. Conducerile coo­ citorilor, confonri tiotărîrii partidu­
obţin depind de seriozitatea cu cil 32 la siltă. perativelor au muncit mai bine lui. ! .• f
în această perioadă, comparativ
care se munceşte şi fiu de o sim- Preţul de cost a fost redus cu perioada anterioară. In acest i
cu 6,6 la suta, faţă de 4,6 la sens, s-au evidenţiat tovarăşii f STELIAN IORDA'GIţE/î,
plă formalitate, căreia i se spu­ sută, cît a fost prevăzută sarci­ Mendel Leib, preşedintele coo­
ne proces verbal. Comitetul ra­ na de plan. Rezultate deosebite perativei „Progresul“ Alba-Iu- cauperist la furnalul; 5 J. c
ional de partid Orăştie trebuie în creşterea productivităţii mun­ lia, Emil Pitarcă, preşedintele
să se ocupe mai îndeaproape cii şi reducerea preţului de cost, cooperativei „Unirea“ Sebeş şi Hunedoara n,
de crgariizătiile de bază din au obţinut cooperativele „Uni­ Ioan Nemeş, preşdeintele coo­
gospodăriile colective, să le în­ rea“ Sebeş, „Progresul“ Alba- perativei „Sprijinul minier“ Lu- O diferenţiere nejustificată
tărească,. să stimuleze iniţiati­ Iulia, „Partizanul“. Petroşani şi penl.
vele comuniştilor, iar propune­ „Moţul“ Baia de Criş, la ultima Se aprojue ziua cînd noi, furna­ automatizate, unde munca ofnutul <!
rile acestora, biroul raional mecahizîhdu-se parţial procesul Rezultatele obţinute pînă în liştii hunedoreni, vom trece de ia este uşurată foarte mult, noi, prim- J
de producţie ca egalizarea şi prezent de către, membrii coo­ experimentarea salarizării îmbunătă­ topitorii de la furnalele vechi, fii-Şt
trebuie să le. ia în considerare. şerfuirea mecanică !a pielii şi peratori cît şi hotărîrile ce se ţite, la aplicarea ei. De mai bine de
vor lua în cadrul conferinţei 1 crăm în condiţii mai grele. ,
In G.A.C. Jeledinţi s-a dovedit tălpii, cusutul fetelor de încălţă­ regionale, vor constitui un nou două luni de cînd se experimentea
minte etc. In acest sens s-au imbold în desfăşurarea pe vii­ Spre exemplu, munca de Intri*
că atunci cînd organizaţia de aplicat inovaţiile „dispozitiv tor a activităţii cooperaţiei meş­ > ză acest sistem- măsurile luate de- ducere a sticului în gura ^ „ 3^ .
mecanic de nivelarea butucilor
bază ia fost ajutată, membrii a- necesari maşinilor de ştantat 2 partid ?' guvern în scopul ridicării La furnaieIe noi, această muncă Se
nivelului nostru de trai, au fost cu
cesteia au luptat cu toată hotă- noscute, dezbătute şt s-a ajuns la face de la distanţă (cca. 10 metri),
anumite conciuzii. Sistemul e bun. pe cînd ia furnalele vechi ea se fiice t
rîrea pentru îndreptarea greşeli­ Salariul tarifar a crescut, ciştlgu- manual, deasupra rinei de fontă şi \
rile noastre de asemenea. aproape de tot de gura fumatului )
lor comise, şi s-aii obţinut rezul­ (cca'. 1 m.). In privinţa aprovizio- A
Cu toate acestea, şi mai ales în nării cu materialele de pregătire a L
unele probleme, se poartă discuţii jghiabului de turnare, de aseme­
contradictorii. O astfel de problemă nea sînt diferenţe mari. Dacă la
este cea a încadrării prim-topitori- furnalele noi, aceste materiale se
scă cu şi mai mult simţ de „Moţul“), „dispozitiv pentru e lor de la furnalele 1, 2, şi 4, în ridică cu macaraua, noi sîntem obli­
răspundere pentru că nurriăi xecuiarea cozilor de unelte hotărîrile partidului şi guver­ ) categoria 10-a de salarizare, în timp gaţi a le transporta manual, pe o ('
aşa se va ajunge la o îmbună­ mari“ (inovator tov. Nicolae nului, cu privire la sarcinile ce ce prim-topitorii de la furnalele 5— distanţă de mai bine de 100 m. ^
tăţire radicală a tînttrrÂegtrii naMct-ii-- Bcca de la cooperativa „Uni­ revin cooperaţiei meşteşugă- 6 sînt încadraţi în categoria 11-a. S-ar mai putea vorbi de diferenţe în ţ
BvnlatsăEţnl.anunaBmiiESBBaBTa.aHManUaRaiEi«Ş«AaNmn»BBiiBBre«naB“»B»Sgeaab»e_ş)___ş_i __a_lt_e_le_._ __ reşti,
HBBBHBnaBBBBOBBBBllBBBBaBBBBBlBKaBBB».
furnalul a fost salvat vW V W V W W W Tovarăşii de la organizarea mun­ condiţiile de muncă, în ce priveşte t
cii, justifică această diferenţă de în uscarea rinelor de fontă, ciurata a- ^
s-au înspăimîntat. Au aruncat cadrare prin aceea că munca Ia cestei uscări şi condiţiile de pro- f
nisip, au înăbuşit focul, air fă­
La furnalul tineretului ^nf. 2 Cît ai clipi din ochi, brigâr cut tot ce s-au priceput. "ŞT în > furnalele noi este o mutică tnai ca­ 'ducţie. • “ . . , i >.
din Căiăn munca era în. toi. da lui Ionaşcu Muntean, care sfîrşit, după. o luptă aprigă eu
Era la cîteva zile după, repara­ se '!afla în schmiib, âări sa !astu­ flăcările mistuitoare ale focu­ lificată, o muncă de mai mare răs­ Cu toate acestea', prim-topitorii ţ
lui, cu dogoarea fierbinte, totul pundere. Aparent pare să fie aşa. de la furnalele noi au o încadrare (
ţia capitală a furnalului, care pe şticul, să potolească fiăcârij s-a liniştit. Dacă stăm însă să judecăm mai superioară cri o clasă, faţă de cei C
abia trecuse sub patronajul ti­ le şi, mai ales, să oprească bine, lucrurile se schimbă. In ce de la furnalele vechi. Eu socot că f
neretului. Fiecare furnalist era zgura incandescentă care năvă­ priveşte diferenţele în gradul de ca- acest lucru nu este just şi propun [
preocupat de treburile sale. Se lea mereu. Primii care au in­ () lificare, deocamdată, despre un ase- tovarăşilor care se ocupă cu aceas
5j menea lucru nu se poate vorbi. Atît tă problemă, să analizeze cu riiâi ţ
prim-topitorii de la furnalele vechi, multă atenţie acest lucru, în sco-
cît şi cei de la furnalele noi, dispun pul reglementării juste a situaţiei <f
hail Adalbert. Ei âu fost ^în soare, asudaţi, furnaliştii pri­ de aceeaşi pricepere şi afirm, în care există.
acest sens, că un prim-topitor de la
Deodată se auzi uri fluierat fruntea acţiunii. Vasile Sîri- veau tăciiti, din cap pînă îrt furnalele vechi ar putea face faţă
georgean, candidat de partid, picioare furnalul drag. Fapta în cele mai bune condiţiunl cerin­
ţelor impuse de deservirea agrega­
— Foc ! se auzi un strigăt s-a ars pe mîini. Dogoarea îi lor este o faptă patriotică, de
aprindea faţa. Frunteă-i era pli­ uri adevărat eroism. AvkÂM CULDA f
Răbufnise şticul de zgură. O nă de sudoare, dar nu se lăsa. Nu-s eroi numai acei care prim-furriălist lă furnalul rir. 1 js
Hunedoara e
telor noi (furnalele 5—6).
ICeva d e sp reTrecînd la o altă problemă, a
nalul nr. 2 au venit şi cei de la
< peste tot. Flacăra arămie dogo­ furnalul nr. 1. întîmplări. dovedeşte tărie de condiţiilor de muncă, aici situaţia
rea, ardea. Acele aparatelor de caracter, veiiriţă, abnegaţie şi
Lupta cu focul n-a fost uşoa­ devotament. se schimbă rădicai. Pe cînd prim- punctualitate
la masa de comandă tremurau ră. N-au precupeţit comuniştii 4 topitorii de la furnalele noi deser- )
şi utemiştii nici uri minut, nu E. CH1RAN
din pricina temperaturii ridi­ ^ vesc agregate moderne, mecanizate, * Zilele trecute, niaî precis du-
cate --------------------------- — . . . minică 2 iutile, veneam cu tre­
nul dinspre Blaj spre Deva. La
Teiuş trebuia să schimb trenul.
găsit dosare de inovaţii împreu­ prezent articolele cele mai im­ nu are cine să se ocupe de Din nefericire, însă, am pierdut
portante din regulamentul ino­ colculele economice. Această legătura. Şi cum pînă la tre­
nă cu comenzile respective încă vaţiilor. Serviciul contabilităţii metodă de lucru s-a înrădăci­ nul următor erau mai bine de
n-a cunoscut faptul câ muncito­ nat, în special, la Aninoasa şi
din lunile octombrie-decembrie rii care lucrează în timpul ore­ Vulcan. ^ore de aşteptăre, am hotărît
lor libere la prototipuri, pot fi să merg prin comuriia Teiuş, să
1956, ele nefiind executate. A- plătiţi din fondul de inovaţii Sînt colective de inovaţii ca­ fac o plimbare.
conform articolului 108, fără a re acordă, prin apreciere, sume
ceeaşi situaţie persistă aproape fi necesară mărirea fondului foarte mici. Au fost cazuri la Lîngă gară, însă, am văzut
pentru orele suplimentare. U.R.U.M.P. cînd s-a acordat că la cinematograful sindical
la toate întreprinderile. La Ani- numai 50 lei, ca de pildă, pen­ C.F.R. rulează filmul „3 star-
Din cele arătate mai sus re­ U ri“. Cum nu-1 văzusem, m-am
noasa, unde şeful exploatării iese că nu toate întreprinderile gîndit să intru la film de la
cunosc atribuţia fondului de ino­
este tov. ing. Pompiliu Merfu, vaţii, şi din această cauză fon­
gistrat în tot cursul trimestru­ abia de vreo două luni s-au pus dul nu este cheltuit pentru sco­
lui I numai 6 inovaţii (în ia­ în lucru cele 10 bonuri de co­ purile prevăzute de regulament.
nuarie nici una), la U.R.U.M.P. mandă, care au zăcut cu lunile Construirea de prototipuri şi ex­
9 inovaţii, la Uricani 4 inova­ ¦la atelierul mecanic. Unele în­ perimentarea lor s-a făcut de tru raţionalizarea tov. Gaiţă, ora 6.
ţii. In luna aprilie s-au înregis­ treprinderi, care au lucrări mai multe ori din fondul de produc­
trat în total 22 propuneri pe mari de executat, solicită aju­ ţie (Lonea, Lupehi, Petrila). In contrar articolului 14 unde se înăuntru scâunele erau ocu­
tot cursul anului tr'ecut, din to­
talul de 1.163.000 lei planificat arată clar că suma minimă pate aproape toate. Mi-am bău-
pe combinat s-au cheltuit numai
combinat, revenind în medie cîte torul U.R.U.M. Petroşani. Cu 606.000 lei. pentru raţionalizare este de 100 tat şi eu unul, Unde m-am in­
două inovaţii pe întreprindere. toate că pentru inovaţii se lan­ lei. stalat comod, aşteptînd să în­
Cifra aceasta, inadmisibil de sează comenzi ca pentru ori O altă latură negativă a mun­
mică, trebuie să pună serios pe care altă lucrare de producţie, cii de inovaţii o constituie fe­ Cabinetele tehnice de aseme­ ceapă filmul.
gînduri atît colectivele între­ ele sînt executate cu mare în- lul in care înţelege fiecare co­
prinderilor cît şi colectivul com­ tîrziere. lectiv să-şi îndeplinească sarci­ nea nu au acordat destulă im­ Numai că minutele treceâu.
binatului. nile stabilite de regulament. In portanţă muncii cu inovatorii, 6, fi şi 10 minute. 6 şi 20. Ne­
Aşa se întîmplă cu piesele majoritatea întreprihderitâr (L'o- nu au urmărit cu toată seriozU răbdător, (Jam ieşit din sală în
Mulţi responsabili de inovaţii dispozitivului de descărcare a nea, Aninoasa, Uricani, Vul­ tatea rezolvarea diferitelor pro­ stradă. Aici am găsit pe cel
şi-au pus problema următoare: cărbunilor din vagoane C.F.P., can), colectivele de inovaţii se bleme ridicate de inovatori. oare făcea coirtrol la bilete, a-
ce să facem dacă nu primim de la uzina electrică din Vulcan, limitează la a analiza propune­ gitinduse.
propuneri ? Oam enii şi-au epui­ cu modificările la pinionul de rile de inovaţii in şedinţele pe­ Pentru îmbunătăţirea muncii
zat, rezervele, nu mai au cu ce atac de la angrenajul U.N.I.O., riodice de lucru. Deşi din aces­
noutăţi să vină la cabinetul teh­ de la Lupeni şi altele. Se cere te colective fac parte ingineri de inovaţii, în cadrul unită­ Pe fiecare întreba dacă nu
nic. Insă nici un responsabil, ca cOte'cfLvul U.R.U.M.P. să şefi şi mecanici şefi, deci or­
sau colectiv nu şi-au pus între­ dea mai mult sprijin exploată­ ganele tehnice cele mai cores­ ţilor combinatului carbonifer l-a văzdt pe Vasile,
barea : care sînt motivele pen­ rilor şi trebuie să existe q cola­ punzătoare, totuşi ele se intere­
tru care nu se prezintă inova­ borare strîhsă între cabinetul sează prea puţin pehtru aplica­ din Valea Jiului este .necesar Mai tîrziu m-am dumirit ca
ţii Ia cabinetul tehnic, sau se tehnic de lă U.R.U.M.P. şi cele rea ihovaţiilâr în producţie şi
prezintă foarte puţine şi de mi­ de la întreprinderi. pentru urmărirea economiilor să se acorde o mai mare preo­ îl căuta pe Vasile Truta, ope­
că importanţă ? reale. Sînt inovaţii aplicate care
Serviciile mecanice trebuie să aduc economii care se pot cal­ cupare atît din partea condu­ ratorul de la acest cinemato­
Inovatorii nu sînt suficient de înţeleagă că şi inovaţiile contri­ cula. Cu toate acestea colecti­ cerii întreprinderilor cît şi din graf.
sprijiniţi, nu sînt stimulaţi şi buie la realizarea producţiei de
popularizaţi. Propunerile care cărbune şi al unui regim de e- vele acordă recompense pe ba­ partea conducerii Combinatului Ca prin minune, Vasile a dis­
se acceptă pentru executare de conohiii.
prototipuri se ţin cu lunile la ză de apreciere, pe motivul că carbonifer Valea Jiului. părut. Nimeni nu ştie nimic.
atelierele mecanice. De exemplu, In afara faptului că prototi­ Colectivul de inovaţii din După mai bine de o jumătate
la exploatările Lohea, Vulcan şi purile nu se execută la timp. cadrul Combinatului carbonifer de oră s-a găsit un alt opera­
Uricani, serviciile mecanice nu clar nu se cunoaşte hici pînă as­ Valea Jiului trebuie să ţină şe­ tor care l a înlocuit pe Vasile
numai că nu dau’ sprijin inova­ tăzi, de unele colective şi de dinţe lunare sau chiar de două Truta (căci el nu ora de găsit
torilor, dar resping pe cît posi­ unii contabili, felul în care 'mun­ ori pe lună, dacă este cazul, nicăieri).
bil propunerile venite din masa citorii pot fi retribuiţi pentru pentru a rezolva anumîie pro­
realizarea acestor prototipuri. bleme privind propunerile ur­ Pentru că, după calculele fă­
muncitorilor. gente. cute, nu mai puteam sta la
Aşa se explică făptui că la La Lone'ă şi la preparaţia Petri- film, deoarece pierdeam trenul,
Se cere ca în cel mai scurt am plecat în gară. De altfel
timp> să se termine cu această toii spectatorii îşi pierduseră
nepăsare, să fie rezolvate pro­ răbdarea, sala devenind un va­
punerile oamenilor muncii, care carm.
duc la îmbunătăţirea realizări­
lor în procesul de producţie. Probabil că V. Truta sfidează
acest lucru. Credem însă că or­
Ing. 1L1ESCU GHEORGHE ganele competente nu vor sta
pasive fată de atitudinea ope­
instructor al Corhitetuliii regidiiăi ratorului respectiv.
atelierul mecanic I.onea s-au la, nu s-au cunoscut pînă în de partid M. BÎSCA
*