Page 25 - 1957-06

PROLETARI DIN W A T E ŢĂRILE, UNIŢI-VAt 1 2 5 0 . 0 0 0 tone m ă rfu ri sosite

din
U.R.S.S.Ciiiti în pag. IV-a

o „Culoarea pielei şi conştiin­

ţa" — o broşură despre discrimi­ Un volum sporit de mărfuri adus încă 42.000 tone de ce­
narea rasială în Anglia. a sosit anul acesta din Uniu­ reale.
nea^ Sovietică crin staţiile de
• Plenara conducerii centrale In total, în perioada 1 ianua­
provizorii a Uniunii Tineretului cale ferată situate în punctele rie—31 mai au intrat în tară,
în baza acordurilor încheiate ă-
Sătesc dir, Polonia. de frontieră precum si prin nul trecut la Moscova, aproape
1.250.000 tone de mărfuri dife­
® Guvernul danei este gata să porturi. rite, printre care se află 345.000
Încheie un acord de schimburi co­ In luna mai, au intrat în ţa ­ tone cereale, 167.000 tone de
merciali cu R, P, Chineză. cocs. 215.000 tone minereuri,
ră, numai pe calea ferată, a- precum şi importante cantităţi

Sîmbătă 8 iunie 1957 4 pagini 20 bani * S.U.A. cauţi să acapareze proape 287.000 tone de măr­ de laminate, fero-aliaie, mate­
principalele baze engleze din M.c- furi diferite, ceea ce reprezintă riale refractare. îngrăşăminte
b chimice, maşini şi utilaje, bu­
Anul IX. Nr. 773 diterana. o creştere de 57.000 tone faţă nuri de larg consum.

mmznzmcssMmrj&twn&zxsxEssrmsE^^ sar» de tonaîu! mediu al mărfurilor (Agerpreş)'.
® Sosirea Iul N. Â. Bulganin sosite în lunile precedente. De

| | Şi N. S. Hruşclov în Finlanda'.

C r e s te a v i n t u l î n t r e c e r i i s o c ia lis t e iN frun tea i asemenea, vasele maritime au

................................................ *..........muu

360 fone de cărbune peste plan un nou bilanţ îmbucurător, în în t r e c e r ii IN M 1N A R E A U N O R D E C O R A Ţ I I

Tinerii mineri de lia Astfel, brigada de astfel să scoată cîte urma căruia s-a constatat că „Să dăm patriei cît mai mul­ la Prezidiul Marii Adunări Naţionale
Vulcan întîmpină cu •rniaieri a tovarăşului 95 ţej pe p0sţ de mj. te şi mai bune fire de mătase",
noi realizări Festiva- Alihai Sooaci 0 dat ,n e r p e z j_ planul producţiei globale în
1-ul de la Moscova. PesÎ'eoKn^ ian ^ ,îu'nia S-au evidenţiat E- ultima lună a fost realizat în
Lupta pentru tot mai de CQa mai bună oa_ memk Biro, Mihai
mult cărbune e ţinta litate. Minerii din Petroschi şi alţi ini­ proporţie de 114,88 la sută. această lozincă Ie însufleţeşte
lor. brigada sa au reuşit neri. în munca lor pe tinerele fila­
Pe exploatări — sortimente toare de la Filatura Lupeni, Joi Ia amiază a avut loc la Pre­ lori Mutulescu i medalia „Eliberarea dicatelor din R.P.R., Ordinul Muncii
La depoul C . F. R. Brigăzile utemiste sînt în frun­ zidiul Marii Adunări Naţionale solem­ de sub jugul fascist", medalia „A V-a
principale — planul a fost rea­ tea întrecerii socialiste. Briga­ nitatea înmînării unor decoraţii. aniversare a Republicii Populare Ro- clasa IlI-a unor artişti ai ansamblu­
La Depoul C.F.R. şi „Tudor Vladtmi- venţional in valoare da tovarăşei Aurelia Bălăşoiu mîne" au fost conferite tov. Maria
din Petroşani s-au rescu" Bucureşti. A- de 9.702 lei. lizat după cum urmează : cari­ şi-a depăşit planul pe luna La solemnitate au participat tova­ Bănuş, iar medalia „Eliberarea de lui : Ionel Cristea, Ion Stănescu. Pe­
înfiinţat nu de mult vram Haragos, mem- Brigada condusă mai la fire de mătase cu 166 răşii Anton Moisescu, vicepreşedinte sub jugul fascist" tovarăşului Osear
două brigăzi de tine- bru al uneia dintre de tovarăşul Ion era Moneasa în proporţie de la sută. al Prezidiului Marii Adunări Naţio­ Redlinger. tre Moldovan. Cornel Coetto, Nicolae
ret Fiecare ut emist. brigăzi, este mecanic Ciungan de pe loco- nale, şi Avram Bunadu, secretarul
137,83 la şutăţ Căprioara 135 Printre cele mai harnice de- Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Pentru merite deosebite în muncă, Rafael, Amalia Bărbuţoiu, Dumitru
5«„ tânăr de aic.i .a..pli.- P1*50.1002. Numai in amoetcivoanomisit 58 tone pănătoare şl filatoare din bri­ cu ocazia celui de-al II-lea Congres
ca cu succes iniţiau- decurs de două luni de combustibil con- la sută ; Alun 100 la sută; Bam­ gada aceasta au fost Stela Cră­ Pentru sprijinirea în ilegalitate a al Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor Marinescu — Ciuci.
va tinerilor de la el a făcut economie venţional în valoare ciun şi Maria Miclea. luptei de eliberare a clasei munci­ şi Tehnicienilor din R.P.R. — A.S.I.T.
,.Progresul" Brăila de combustibil con- de 8.400 lei. potoc 125,37 la sută. La placaje toare s-a conferit ordinul „Apărarea s-a conferit ordinul muncii clasa I-a Pentru devotamentul în muncă şi
Patriei" clasa IlI-a tovarăşilor Galid tovarăşilor acad. prof. Nicoale Pro­
Cu dragoste şi elan şlefuite şi cioplite în piatră, Burca. Armând Gohn. Emil Rata, Va- firi, preşedintele A.S.I.T.-ului, prof. spiritul de sacrificiu de care au dat
sile Levri. Alexandru Constantinescu, Ing. Constantin Atanasiu, prof. dr.
Muncitorii de la întreprinde­ trece noi ,şi importante proporţia îndeplinirii planului dovadă în serviciu au fost decoraţi
rea de exploatare a pietrei succese la şirul multor victorii ing. Ştefan Bălan, acad. prof. I. S.
şi marmorai „Bampotoc“. a- obţinute în procesul de produc­ este de 119,02 şi 111,90 la su­ Gheorghiu, acad. prof. Corneliu Mi- cu Ordinul Munci' clasa IlI-a urmă­
diaugă ou fiecare zi ce ţie. Zilele acestea ei au făcut kloşi, Nicolae Popescu Doreanu şi
tă. Succesele obţinute în acea­ clasa Il-a prof. ing. Martin Bercb- torii salariaţi ai Ministerului Trans­
vici, prof. ing. Constantin Dinculescu,
stă lună sînt cu atît mai pre­ ing. Ezechil lleni, ing. Nicolae Lu- porturilor şi Telecomunicaţiilor din
paşcu, prof. dr. Constantin Macaro-
ţioase cu cît muncitorii au fost vici, prof. ing. Ştefan Nadasăn, acad. departamentul căilor fţsrate; Dumitru
prof. Constantin D. Neniţescu, prof.
nevoiţi să lucreze în condiţii ing. Alexandru Priadcencu, ing. Teo­ Ohreja, Andrei Călimănescu, iar priri

mai grele din cauza ploilor.

Cei mai harnici muncitori au acelaşi decret au fost decoraţi post­

fost Milente Groza, Pavel To- mortem Constantin Luparu, Nicolae

dor, Octavian Suciu, Ioan Col- Alexandru. <• ,

cer, Nicolae Vanvacaş, Iosif Pentru merite deosebite îri muncă

Szabadas şi Gheorghe Călin. profesională şi contribuţia adusă la

_In primele zile ale lunii iu­ îndeplinirea planului de export—imi
nie au fost, înregistrate rezul­
port s-a conferit Ordinul Muncii clasai
tate promiţătoare ia toate cari­ Zilele acestea tinerii din ra ionul Orăştie, înregistrează tot Ul-a tovarăşilor Iosif Hincu, Iorj
Cîmpeanu, Paul Ştefănescu, Alexarri
erele întreprinderii „Bampo­ mai mari succese. Ei sînt hotărîţi să întîmpine Festivalul Ti­ dru Crăciun, Vasile Răuţa din ca4
toc“. drul Ministerului Comerţului.
OCTAVIAN MOCANU neretului cu rezultate tot mai însemnate în producţie şi în ac­

corespondent tivitatea obştească. :

e de fw Primii înscrişi Pe ogoare organizaţia de bază /Adm inis­ dor Patron, prof. dr. ing. Remus Ra­ Tovarăşul Antori Moisescu a feli­
trativ“ de la U. M. Cugir, s-au dulei, ing. Oliviu Rusu, prof. dr. irig. citat pe cei decoraţi urîndu-le noi
Nu au trecut decît puţine zile întovărăşirea din Romos s-a în­ tat carnetele de concurs, cu toa­ In agricultură, tinerii din confecţionat cadouri pentru Tudor Tănăsescu, ing. Nicolae Zam- succese în activitatea lor.
de cînd în coloanele ziarului scris cu 8 hectare porumb, iar te datele Ia zi şi li s-a făcut raionul Orăştie au obţinut re­ festival, lucrate individual. A st­ firescu.
„Drumul socialismului", au cea din Romoşel cu 5 hectare instructajul necesar de către in- zultate frumoase, la lucrările fel, tov. Elena Stanciu şi Ste­ Din partea celor dec'oraţi ajj mulţu­
de întreţinere a culturilor. la Simu au brodat cîte o ba­ Au fost înmînate de asemenea Or­ mit pentru înaltele distincţii ce le-au
fost publicate condiţiile cu pri­ porumb. Dintre ţăranii munci­ ginerul agronom al sfatului Fruntaşi în această acţiune sînt tistă cu modele naţionale, iar dinul Muncii cl. I-a conferit cu pri­ fost acordate tovarăşii acad. pijof.
vire Ia „Concursul pentru cea tori individuali, primii s-au în­ popular comunal. In prezent se tinerii din comunele Vaidei, tov. Maria Mărgineam, Euge­ lejul aniversării a 10 ani de lă în­ Nicolae Profiri, I. Bucur, directorul
mai mare producţie de porumb scris Sabin Romoşan cu un desfăşoară popularizarea con­ Foit, Gelmar şi Căstău. nia Băluţ, Viorica Zuga, Maria Ansamblului de cîntece şi dansuri _al
ia hectar" şi pentru „Cele mai hectar şi Ionită Băcilă cu 0,50 cursurilor pentru a se atrage Berian, au brodat cîte un mileu fiinţarea Ansamblului de cîntece şi G.G.S., Vasile Cevri, Va"sile Răuţă.
hectare. cît mai mulţi ţărani muncitori. Pînă în prezent au fost pre­ cu modele şi culori diferite.
bune vaci de lapte" şi nume­ Rău este însă că organizaţiile luate de către organizaţiile dansuri al Consiliului Central al Sin- (Agerpres).
roşi ţărani muncitori din co­ La concursul pentru „Cele de bază, căminele culturale, U.T.M. 16 loturi ale festivalu­ în contul C. E. C. 501
mal bune vaci de lapte" s-au precum şi organizaţiile de ma­ lui cu un total de 21 ha. Din „A fost,,, dar nu mai estea
muna Romos s-au prezentat la înscris printre primii ţăranii acestea 17,39 au fost însămîn- In întîmpinarea festivalului,
sfatul popular pentru a se în­ muncitori Lazăr Ordeanu cu să, nu sprijină aceste impor­ ţate cu porumb hibrid, 1,75 cu tinerii 'din raion au întreprins OOOOOOOO&OOOOOOOOOCx 0 <>0 0 0 0 0 <>0 0 <><X>0 <><>CK><X>
scrie la concurs. două vaci, Andrei Lugojan cu tante concursuri în sensul de a porumb local şi 1,86 ha cu unele acţiuni gospodăreşti şi o
o vacă, Ioan Basarab cu o va- le populariza şi de a atrage un ovăz. serie de acţiuni de colectare a In legătură cu „Colţul ro- altă parte, pe strada 23 Au- '<
La concursul pentru „Cea mai că şi alţii. număr cît mai mare de ţărani fierului vechi, borcane, etc. In
mare recoltă de porumb" pri­ muncitori pentru a participa la Cadouri pentru festival urma acestor acţiuni s-a reali­ şu“ de la Gospodăria Agricolă gust nr. 164. Din acel timp, S
mele s-au înscris cele două în­ Celor înscrişi li s-au comple- ele. zat o sumă de 15.000 lei, bani
tovărăşiri agricole din comună. In cinstea festivalului, tine­ ce au fost depuşi în contul Colectivă „Petofi Sandor" din a încetat să existe nu numai
rii din raionul Orăştie au con­ C.E.C. 501 Festival.
fecţionat o serie de cadouri ca Deva, s-a născut o poveste activitate ci şi „Colţul roşu“,
trotinete, bricege, lămpi de bi­ MINA VE1TNER
rou, pahare pliante, costume întreagă. Povestea nu este de- Tovarăşul Iosif Szekely,'<
naţionale şi multe alte obiecte. corespondent
toc lungă, dar totuşi există, preşedintele G.A.C. justifică,<
W
o-c născut odată cu înceta- acest lucru cu reparaţiile care «
Din iniţiativa utemiştilor din
rea de a mai ,,exista „Colţul s.au efectuat la noul sediu al \

A colo yode înfloresc acum m erii roşu al gospodăriei. gospodăriei. Insă cînd i se a- 1

Lucrurile s-au petrecut in duce aminte că reparaţiile au

p iu i următor . mai înainte, a- început de mult, iar termina-

dică pînă spre sfîrşitul toam- rea jor înregistrează date cam

nei anului trecut, la Gospodă- ?e „multişor“, se mărgineşte

ria agricolă colectivă „Petofi sq ridice smerit din umeri. El

Invitaţia a venit laconică şi sini- Tarcu, Retezata, al căror lanţ stră- cele cîtevă familii în efortul co­ Pe marginea concursului cultural-artistic Sandor din Deva, „Colţul esfe acord cu faptul că a-
ioşu era pe drept cuvînt un cest lucru depinde de felul
p lă : juieşte la orizont această regiune mun, ce părea la început rierealiza-

„Avînd în vedere că în ziua de minunată a Orăştiei. bil. Cu legitimă mîridrie a prezentat din cadrul festivalului orăşenesc al tineretului . 'acaf de preţ pentru, colecti- cum îşi organizează munca.

2 iunie 1957, orele 11, are Ioc inau- Vestea inaugurării şcolii a trecut Ion Şerban darea de seamă asupra şoară al liceului de băieţi, bri­ % Vl?d- • _ Este de acord de altfel şi cu
gurarea şcolii elementare din Gos-' din gură în gură, pînă la celelalte activităţii depuse pentru construirea gada de agitaţie de la T.A.P.L.
teşti Deal, comuna Orăştioara de cătune îndepărtate, pînă la satele şi noului local. Avea ce să spună ce­ Zilele trecute, s-ia desfăşurat Serile, în^ orele libere şi in necesitatea „Colţului roşu“ şi
Sus, raionul Orăştie, rugăm a fri- lor mulţi, adunaţi în jurul scenei în oraşul Devia fiara de con­ şi altele.
mite un delegat din partea ziarului, comunele din vale. improvizată în curtea şcolii. curs pe grupe, de întreprinderi Pentru faza orăşenească, au zilele de sărbătoare, el era faptul că ar vrea să rezol-
deoarece această şcoală s-a ridicaf Pilcuri, pilcuri, coboară sau urcă din cadrul întrecerilor cultu-
în vîrf de munte prin muncă vo- înspre inima cătunului ciobanii şi Amintiri triste rale-artistice, iale festivalului o- fost selecţionate formaţii din foarte frecventat. Se citeau di- yg această problemă. Numai
luntară şi autoimpunere. Gele 25 de băciţele din jur. In minunatele lor cele 14 întreprinderi şi institu­
familii care constituie acest cătun, costume, par, în depărtare, buchete D a’rea de seamă m-a purtat cu răşenesc. ferite cărţi, se făceau audiţii cu luarea de măsuri practice
au prestat peste 1.300 zile muncă de flori răsfirate pe covorul verde ani şi ani în urmă, cînd, 1a Această manifestaţie a scos ţii prezentate la concurs.
voluntară în condiţii foarte grele. al pajiştilor. Costeşti-Deal, nu era nici şcoală, In prezent, se fac pregătiri colective^ la^ radio, iar nu ra- Se vede că nu este de acord,
Tot materialul de construcţie s-a nici învăţător. Copiii coborau în sat în evidenţă o serie de ele­
transportat de jos cu spatele, sin- Admir cu nesaţ această prive- la Costeşti, străbătînd cei 8 km, de mente talentate, oare s-au re­ pentru spectacolul festiv care o reori se încingeau aprinse dis- g a drept vorbind, el nu spune
gurul mijloc! de transport. lişte îneîntătoare. Admir masivii cele mai multe ori pe ploaie, zsl-, marcat printr-o bună interpre­ va avea loc în ziua de 9 iunie. g eaţn pe marginea celor citite nu este de acord daŢ ina>
muntoşi înzăpeziţi la orizont, grî- padă şi viscole. Mulţi dintre ei tare a repertoriului.
Vă invităm cu drag la inăugu- nele verzi din vale, merii care de- Cu toate părţile pozitive a- g cit şi despre multe alte pro- unitatea sa în această direcţie
rare ... abia acum înfloresc la Costeşti- s-au îmbolnăvit. Mai mult de două Pozitiv este faptul că, la a- rătate, trebuie să ne oprim pu­ bleme.
Deal. Cîte culori, ce contraste î ceastă fază a concursului s-au ţin asupra unor lacune care Iasă să se întrevadă poziţia
Scurtă, a fost invitaţia, dar caldă prezentat un număr de 27 so­ trebuie lichidate. In mică mă­ g Cu timpul, oamenii au în- $a
şi elocventă. La şcoala nouă lişti vocali şi instrumentali, pa­ sură, repertoriul a fost adecvat
tru brigăzi artistice de agitaţie, temei indicate în regulamentul g drăgitmult „Conul roşu" şiIosif K
trei recitatori, şase echipe de de concurs. Aşa, de exemplu,
dansuri, două orchestre şi o a fost prezentată de către unii X „L Z ? Z Z ¦ L, a ireP‘ cretarul organizaţ
formaţie corală, reiprezentînd 14 solişti romanţa „Vioara“, selec-
întreprinderi şi instituţii din ţiuni din operete cu texte oare $ r i T e - r era pe P M -R- f o i Szekely preşedin-
oraş. Formaţiile şi. mulţi in­ nu se potriveau totdeanua in­
terpreţi s-au prezentat temeinic terpretului etc. De asemenea, Î îvsZS T * “ “ f* colectiv
pregătiţi. Remarcăm soliştii programul brigăzilor artistice
instrumentali oa Mircea Grigor nu a oglindit suficient preocu­ a ¦in ‘„r ¦ e t ^e conducere al gospodăriei
de la I.A.R.T., M. Csizer de la pările tineretului din întreprin­ c . \. mcepmdcu noul an. trebuie sd-şi aducă aminte că
şcoala medie mixtă nr. 1, so­ derea respectivă, în vederea în­ {and sepresupune de fiecare c J fu, f
liştii vocali M. Bereki, Vasile tâmpinării Festivalului Tinere­
m coborît cu un grup de tineri Hada, M. Moldovan, M. Szok, tului din lumea întreagă. bine).In problema aceasta, f “ m“ ' ’ ?
surorile Nikel, formaţiile de
In urma primirii acestor rînduri potecuţa şerpuită ce ne călăuzea dansuri de la cooperativa „So­ Vinovată de acest lucru se lucrurile au început să meargă blue s“ ' ie'
lidaritatea“, T. R. C. L. H. şi face în primul rînd comisia cul­
modeste — puţine la număr, as- spre şcoala nouă. După o dîlmă de I.A.R.T., orchestra de balalaici turală, care nu a ştiut să ia prost. fi" P. JURCONI
a Sfatului popular al oraşului măsurile cele mai bune pentru
cunzînd însă în ele realizări şi e- deal, i-am zărit întîi acoperişul de orientarea formaţiilor în alege­ Sediul G.A.C. s-a mutat în corespondent
Deva, quartetul de muzică u-
forturi nebănuite, am pornit să văd, tablă ce lucea surîzător sub razele rea repertoriului, j. b o r d a n

la faţa locului şcoala nouă din Cos- soarelui de iunie, apoi drapelele f!u- >o o o o o o o o o o <><x >o o o o o o <><x ><x >o o o o o o o o o o o g o &q <><><x ><o o o <x >

testi-Deal. turînde în adierea vîntului căldicel. PRASITUL CULTURILOR-'

Privelişti minunate In jurul şcolii, bărbaţi şi femei,
mult tineret şi copii, aşteptau înce­
NU TREBUIE INTIRZIAT
S us, sus de fof, pe creste semeţe, perea festivităţii.
printre păduri seculare şi lumini- Acum I-am recunoscut pe Ion

şuri de poiene, pe locurile în care bă- Şerban, învăţătorul cătunului şi se- clase primare nu reuşea nici unul In această primăvară, oame­ Se ştie că plantele de cultu­
să termine. După puţină vreme, nii muncii de pe ogoarele re­ ră sînt foarte sensibile, mai
tunii daci îşi aveau ale lor cetăţi şi oretarul comitetului ‘ de construcţie giunii noastre, au reuşit să în- Ies în primele faze de vegeta­
GH. LUPAN ţie. De aceea, lucrarea de cea
fortificaţii, cătunul Costeşti-Deal — al şcolii; acelaşi Ion Şerban care sămînteze îloarea-soarelui, sfe­ mai mare urgentă, care se cerc
(Continuare in pag. 2-a) cla de zahăr şi porumbul, la a fi făcută fără întîrziere, este
cu căsuţele scunde împrăştiate ca a ajuns pînă la Bucureşti cu echipa timp şi în teren bine pregătit. prăşitul. An de an, tot mai
Datorită acestui fapt, plantele
pietricelele aruncate în joacă unui sa de fluieraşi, la concursurile din

•copil, a îmbrăcat în această minu- 1951 ale căminelor culturale. De mi­

nată duminică de iunie, straie săr- mele Iui se leagă," în primul rînd,

bătoreşti. această construcţie. De la el a por- M iză ri sociale In sprijinul cooperatorilor au răsărit uniform şi au înce­ mulţi ţărani muncitori îşi dau
put să se dezvolte intr-un ritm
Aăartori ai sărbătorii sînt piscurile nit iniţiativa; a organizat munca, s-a Tn urma directivelor celui de-al cesorii ca indemnizaţie pentru supra au contractat o invaliditate de gradul rapid. Acolo unde ele au fost seama ce mare importantă are
prăşite îndată ce buruienile pentru belşugul recoltei, execu­
înzăpezite ale munţilor Godeanu, zbătut pentru materiale, a mobilizat tarea la timp şi repetată a pră-

era 11-lea Congres al P.M.R. şi rezoluţiei alimentaţie, compensaţie de cartelă I sau II, în timpul cît au prestat şi-au făcut apariţia, culturile şitului. Dacă culturile sînt îm-
Congresului al II-lea al cooperaţiei pentru titular şi soţia nesalariată a muncă în cooperaţia meşteşugăreas­ continuă să fie viguroase şi să
! meşteşugăreşti, Casa regională de a- acestuia, precum şi alocaţii pentru că, fără să li se ceară o condiţie de se dezvolte bine. burulenate, plantele îngălbe­
sigurări sociale din cadrul U.R.CM. copiii sub 14 ani. Indemnizaţia pen­ vechime. De asemenea, femeilor gra­ nesc, rămîn, pipernicite şi nu
;. • • o:v:te;:ox' Hunedoara-Deva, s-a străduit să adu­ tru' scoaterea din muncă nu poate fi vide ce lucrează în cooperaţie li s-a Ploile numeroase şi abun­ mai leagă rod. Ca urmare, re­
c- - .t e - -.x « : că noi îmbunătăţiri în sistemul de asi­ mai mică de 300 lei lunar. prelungit durata concediului de sar­ dente care au căzut în ultimul colta va fi compromisă. lata
gurări sociale. Ea a luat o serie de cină şi lehuzie de la 80 la 112 zile, timp, au favorizat mult creşte­ de ce inginerii şi tehnicienii a-
măsuri menite să ridice condiţiile de A fost remediată o altă cerinţă a iar concediul pentru îngrijirea copi­ gronomi au datoria de a mobi­
trai, materiale şi de ordin sanitar, cooperatorilor în problema pensionării lului bolnav, ce n-a împlinit 3 ani, rea vegetativă a plantelor de liza şi îndruma pe ţăranii mun­
ale membrilor cooperatori. acelora care nu pot dovedi că au o s-a prelungit de la 30 la 90 de zile. cultură. Dar, in acelaşi timp,
vechime suficientă pentru primirea au creat condiţii deosebit de citori, să folosească din plin
Ppntru combaterea şi lichidarea pensiei. In conformitate cu regula­ Făcînd o comparaţie între sumele favorabile pentru creşterea bu­ fiecare oră bună de lucru la
unei plăgi rămase de la regimul bur- mentul aprobat prin i Hotărîrea Consi­ acordate în trimestrul I al anului ruienilor — cel mai mare duş­ prăşit.
ghezo-moşieresc, T.B.C.-ul, boală' so­ liului de (Miniştri, pot beneficia de 1957 şi aceeaşi perioadă a anului man al culturilor. Deja, multe
cială care în treeut bîntuia satele, pensie acei cooperatori care nu pot 1955, se constată că pentru ajutoare culturi de floarea-soarelui, sfe­ Gospodăriile agricole de stat,
şi oraşele noastre, s-au luat măsuri dovedi că au o vechime în cîmpul de boală s-a plătit în trimestrul I clă de zahăr şi porumb au a- gospodăriile colective şi întovă­
muncii, însă au lucrat 5 ani conse­ răşirile agricole, t: ebuie să trea­
ca toţi cooperatorii suferinzi de a- cutiv în cooperaţia meşteşugărească ANTON LOVASZ juns să fie înnăbuşite de buru­
şi au împlinit vîrsta de 60 de ani preşedintele Casei regionale că Ia executarea pe scară largă
ceastă boală să fie scoşi din mun­ bărbaţii şi 55 de ani femeile. La fel ieni. Aşa se prezintă situaţia,
că pe timp de I sau 2 ani, primind pot beneficia de pensie, în condiţiile de asigurări sociale a prăşitului mecanic, mobilizînd
o indemnizaţie egală cu ajutorul de acestui regulament, cooperatorii care de exemplu, în raioanele Ilia, în acelaşi timp pe toti munci­
A «,. torii, colectiviştii şi îniovărăşi-
boală. La aceasta se mai adaugă ac­ Brad şi Hunedoara unde, pînă
in clişeu: Şcoala din cătunul Costcş ti-Deal inaugurală la 2 iunie 1957. ţii, să participe zi de zi la pră-
zilele trecute, nu erau prăşite şitu! culturilor.

decît jumătate din suprafeţele

cultivate cu porumb.