Page 26 - 1957-06

Pas. 2
( Urmare din pag. l-a)
uitai" şi dramul de învăţătură, în-
groşînd rîndurile analfabeţilor. Prin
armată au mai învăţat unii cîte
ceva. Dar cît ? Să se iscălească.
Grele erau acele zile pentru cei din
cătunul în care doar 15 la sută mai
cunoşteau cîte ceva din tainele scri­
sului şi cititului.
Zorii bucuriei
I n 1948 s-a înfiinţat şi la Gos-
teşti Deal un post de Învăţător.
Şcoala a funcţionat în casa lui
Ioan Nasta şi apoi la Ion Dînşo-
reanu Bucurescu. Oamenii au prins
a se lumina, copiii învăţau carte te. De data aceasta desagii au pri­ tea metodele folosite de comitetul de
la ei în cătun. învăţătorul loan
Şerban aduna oamenii,' îi sfătuia,
îi pregătea pentru marea şi no­
bila acţiune. A format şi echipa
de fluieraşi. După concursul regio­
nal din 1951, echipa s-a înapoiat cu
un trofeu ce a produs mare vîlvă în
cătun i premiul I pe regiune şi un
aparat de radio. Aparat de radio la Comitetul de con­
Gosteşti-Deal I Acolo, pnde numai strucţie al şcolii
ftuierile ciobăneşti înveseleau altă­
dată lumea trfldită 1
„Ne trebuie o şcoală ca lumea"
' a - spunea învăţătorul în serile ier-
fiii lui 1952.
r— -„S-o facem, dar cum ? @ă pe
bici, pe la noi, în afară- de pămînt şi
păduri, n-avem nimic! — răspun­
deau cetăţenii. S-au sfătuit mult, fel
'şi chip. Sbluţia a fost găsită tot de
ei. Singura posibilă, de altfel, şi care
S fost dusă la îndeplinire pînă la
Aşa a început construcţia
S -a votat autoimpunerea, s-a ho-
tărît construirea şcolii prin
Şuncă voluntară. Dar de aici şi pînă
la construcţia ce se înalţă astăzi mă­
reaţă, ce drum lung şi anevoios,
Bcîte eforturi, cîte greutăţi 1
La 6 martie 1953, a fost ales co
mitetul de cohstrucţie. Tot atunci, lo­ mult faţă de posibilităţile cătunului.
cuitorii Ion Băldea şi Lazăr Nasta Intr-o adunare, cetăţenii au votat
au acceptat ca şcoala să fie con­ suplimentarea autoimpunerii cu sută
struită pe pămîntul lor.
Pentru transportul pietrei, din vale,
a fost necesară construirea unei por­
ţiuni de drum de cca. 1000 de me­
tri, peste o coastă stîncoasă. 80 de
zile-muncă s-au depus în această lu­
crare. S-au scos din vale 72 m.c.
de piatră. Singurul atelaj din cătun nile harnice ale cetăţenilor, sub în­
— al lui Nicolae Nasta, — n-a fost drumarea învăţătorului. In lucrările
în măsură s-o scoată sus, pe locul de’ lemnărit s-au evidenţiat cetăţeni
construcţiei. S-a pus afunci, sub greu­ c i fon Lăscoi, Ion Nasta, Vasile
tatea pietrelor, umărul cetăţenilor din Gimparesc. La halongăritul tencuitu-
cătun. Aşa a ajuns piatra sus, âcţi- lui au muncit cu drag Solomon Nas­
lo unde avea să se pună temelie ta, Gheprghe Pascu, Ion Dînşoreanu
solidă locaşului de lumină.
Mănunchiul de cetăţeni, înfrăţiţi
acum pentru acelaşi ţel, a fabricat
20.000 de cărămizi. La arderea lor
s-au folosit 40 m.c. lemn de foci,
adus cu spinarea de la distanţe
mari. 4 zile şi trei nopţi a păzit
Ion Lăscoi focul din cuptoare.
Greutăţi şi iar greutăţi
O 'dată cu sosirea iernii, au venit
alte greutăţi. In zilele de 29, 30 lozinca „Cinste fruntaşilor în munca
şi 31 decembrie 1953, învăţătorul,
însoţit de 17 cetăţeni, au urcat mun­
tele şi mai sus, acolo unde au tăiat
20 m.c. de buşteni şi i-au tras pe
rampa de încărcare a I.F.E.T.-Ului.
Gu tă răgăn ai le-au fost aprobate
apoi vagonetele. In 6 rînduri, echipe
de cîte 6 cetăţeni, s-au prezentat la
rampă şi numai a 7-a oară au reu­
şit , să încarce buştenii. La gaterul
din Grădişte, se cereau aprobări pes­ Si numai 25 de familii sînt în că-
Almanahul celor mici
La librării şi- chioşcurile di­
fuzării presei se găseşte de
vtnzare o interesantă şi bogată
culegere de bastne, povestiri,
poezii, jocuri distractive şi po­
veşti în imagini editată de re­
vista „Luminiţa“, Este „Aitra-
nahul celor mici'1, o adevărată
antologie a fot ce este mai bun
în literatura destinată copiilor,
cuprinzînd în paginile sale scri­
eri alese ale scriitorilor romîni
şi de peste hotare. Se găsesc
în almanah fragmente din ope­
ra lui Mihail Sadoveanu, ver­
suri de T, Arghezi, Topîrceami,
Mihai Beniuc, M. Breslaşu, Ci­
cerone Theodorescu, Margul-
Sperber, Nina Cassian, Virior
Tulbure, Mihu Dragomir pre­
cum şi povestiri şi baîmig d e
te aprobări. Pînă ce au putut să fie tun ! In medie, de familie revin pes­
rezolvate toate au trecut alte 30 de te 50 de zile muncă. Şi ce m uncă!
zile. S-a făcut apoi şi scînduri. Pălruţ M ă întrebam, ascultjnd darea de
Nasta, a păzit-o 5 zile şi 5 nopţi în seamă, de unde or fi găsit oa­
gerul cumplit al lui febuiarie 1954. menii aceştia atîta vlagă şi voinţă ?
Răspunsul l-a dat tot darea de sea­
De la Valea Rea, pînă la şcoală, mă : „îti aceste zile încordate, se­
sînt numai 4 km. Se pare mică dis­ cretarul organizaţiei de partid din
tanţa, dar înclinarea pantei (45 gra­
de) îl osteneşte pe acela care o
urcă. Cei din Gosteşti-Deal au ur- satul Costcşti, tov. Mihăilă Giolocoî,
oat-o de data aceasta cu scîndurile preşedintele Sfatului popular al co­
în spinare. Recordul transportului îl munei Orăştioara de Sus, tov. Cornel
deţine Romuluţ Doreanu şi Gheor- Floran, inspectorul secţiei raionale
ghe Pascu. de învăţămînt şi cultură, tov. Ro­
man Gazân, au fost de trtUlte ori în
Prin părţile locului, porumbul se
măsoară în vale cu litra mare, e mijlocul nostru, povăţuindu-ne, în-
]6us apoi în desagi şi urcat la mun­ dr-umîndU-ne“. Să adăugăm la aces­
mit o altă destinaţie. Gele 610 litre construcţie: o justă repartizare a
mari cu... nisip au fost puse în dc- muncilor pe toţi cetăţenii, întocmirea
sagii agăţaţi de şcile cailor de mun- planurilor de acţiune, împărţirea că-
IN CLIŞEU:
din Costeşti-Deal.
In mijloc, învăţă­
torul Ion Serbau.
te şi transportaţi din Valea Rea pe tunului pe sectoare (cu cîte un res­
locul şcolii. Aşa s-a transportat şi ponsabil din comitet pe fiecare sec­
piatra de var, tabla zirioată, mate­ tor), ţinerea la zi a evidenţelor în
rialul pentru sobele de teracotă. Gu lucrări, afişarea tabelelor nominale
sticla a fost şi mai greu. Asta nu cu zilele muncă realizate, lăfnurirea
mai mergea „la desagă“. A fost codaşilor, dări de seamă în faţa adu­
transportată cu multă grijă în braţe, nărilor de cetăţeni. Aceste rhăsufi ău
ca un odor scump. Gîte 4 oameni adus încredere şi dragoste de mun­
au urcat — pe o distanţă de 7-8 că în acţiunea începută.
km, ferestrele mari şi cîte doi oa­ Şcoala a fost terminată la 1 itlnife. Roaită" din Teiuş, de multé ori,
meni pe cele mici.
Frumos dar au primit de „Ziua in­
Oameni adevăraţi ternaţională a copilului" — copiii
cătunului Costeşti-Deal I
anii din autoimpunere se cam Aşa cum zicea în cUvîritul său, to­
gătau. Materialele costau oam varăşul Mihăilă Giolocoi: „apoi aici,
lucrurile or început bine" şi s-or gătat
tare fain". Ne-a mai dezvăluit se­
cretarul organizaţiei de partid ceva :
.!tind s-o fost ales locul şcolii, cei
din comitetul de construcţie au gă­
sit „din întîmplare", ascunse pe aici,
prin apropiere, 2 kile „d’aia bă-
la sută. Au votaf-o, şi în cîteva zile trînă". Am „sfinţit“" laolaltă locul.
Oameni întreprinzători cei din co­
au achitat-0. S-a intervenit şi la mitet... astăzi, la inaugurare; or adus
forurile superioare. S-au primit — naiba ştie cum — un butoi de
bani frumoşi de la secţia de învăţă­ 200 kile de bere, pentru poporeni.
mînt a regiunii. Au fost acoperite D e ! Ca să se simtă bine şi oaspe­
toate cheltuielile. ţii. Bere n-a fost la Costeşti-Deal
de cînd îi lumea. Nici „bufet bine
Şcoala se înălţa zi de zi, sub mîi- asortat” nu s-a mai văzut pe me­
leagurile astea. Astăzi, sînt de toa­
te, mai ceva ca la Orăştie 1"
Bucuria sărbătorii, a fost întregită, dintele cooperativei din Buru­
pînă seara iîrziu, cu recitările ele­
vilor şcolii noi, cu bătutele şi în-
vîrtitele fiuicraşilor, şi cu „Hora lun- urmează să fie vîndute ?
cănească", jucată cu foc de tineret.
Am reţinut strigătura adecvată eve­
nimentului :
Sus în vîrful muntelui,
Lumina poporului.
Prima nedeie la Gosteşti-Deal, se
şi alţii. In transportul „cu spinarea", înfrăţea cu bucuria unei mari rea­
lizări, realizare izvorîtă din hărnicia
a grinzilor de stejar, printre fruntaşi şi vrednicia unor oameni adevăraţi.
sînt lori Nasta, a lui Lazăr, Ion
Dinş, Aurel Alioresc. Şeful echipei
de fluieraşi, Pătruţ Nasta, ajutat de
Nicolae Nasta, au executat cu multă
măiestrie poditul sălilor, iar în vop­
situl uşilor şl ferestrelor „s-a spe­
cializat“ Mihăilă Dînşoreanu.
S-ar putea arata aici, alte şi alte
nume, lucrări şi iarăşi lucrări. Sub
de construire a şcolii", panoul de o-
noare aşezat în apropierea scenei,
înşiră numele acelora care s-au stră­
duit mai mult, cît şi zilele lucrate Cooperativa de credit şi eco­
de ei în construirea şcolii. Locul de nomii „Baleia“, din Pui, a luat
frunte îl deţine Ion Lăscoi, cu 83 fiinţă la 5 iunie 1956, cu 250
de zile muncă, urmat de Nicolae Nâs- membri, oare au subscris oa
ta lui Lazăr, cu 60 de zile muncă parte socială 50.000 lei. Din la-
şi alţii. 1.327. Atîtea zile de muncă
voluntară au fost depuse la şcoală.
ceastă sumă au fost vărsaţi
13.735 lei.
1N CLIŞEU:
Aşa a fost trans­ In anul ce s-a scurs de la
portat materialul întemeierea ei, cooperativa de
de construcţie. credit şi economii din Pui a ob­
ţinut unele rezultate, care to­
tuşi sînt mult sub posibilită­
ţile pe care le are.
scriitorilor Petru Dumitriu, Vla-
dimir Colin, Octav Pancu-Iaşi Faptul că numărul membri­
lor a crescut în cele 12 luni ce
etc. s-au scurs, cit încă 134, e un
Literatura străină esle repre- lucru bun, cel puţin la prima
intată prinir-o povestire a iui vedere. Ţinînd cont însă că
raza de activitate a acesteia
îulius Fucik, un fragment din cuprinde peste 25 de sate gru­
povestea Cipollino a scriitoru­ pate în comunele: Pui, Baru
lui progresist italian Gianni Mare, Livadia, Rîu-Bărbat, Rîu
Rodari, bastne de scriitoarea Alb şi Sălaşul Superior, creş­
sovietică S. Moghilevskaia, scri­ terea numărului membrilor e
mult sub nivelul posibilităţilor
itorul chinez Tin-Cijao-Jan etc. existente. La această stare a
Sînt demne de subliniat ilu­ lucrurilor a contribuit. în ori-
mul rînd, consiliul cooperati­
straţiile din almanah şi mai a- vei, care n-a desfăşurat o in­
les frumoasele planşe în culori tensă muncă de atragere a noi
de cunoscutul grafician Dem membri, de lămurire a oame­
Demetrescu. nilor asupra rolului şi impor­
Prin întregul său conţinut e- tantei pe care o au cooperati­
vele de credit. E foarte adevă­
ducativ, prin cunoştinţele noi rat că şi sfaturile populare au
pe care le transmite, almana­ negi Hat complect desfăşurarea
hul constituie un dar preţios pe unei acţiuni de masă îh acest
scop.
care părinţii îl pot face copiilor
lor-pentru vacanţa de vară. La menţinerea numărului mic
de membri, a contribuit — şi
aceasta cel mai mult —
felul de thurtcă al Consiliului
de conducere, carfe, el însuşi
n-a-- acordat si nu acordă im­
portanta-cuvenită conducerii şi
gospodăririi cooperativei. Con­
silierii , nu iau parte cu regu-
laritate la şedinţele ce au -drept
DRUMUL SOCIALISMULUI
au a p ă ru t:
K. MARX — Capitalul, voi. I.
Ediţia a IlI-a, volum le­
gat
876 pag. 27,50 lei
V. I. LENIN — Despre cultură V. MUNTEAN U — Modul de
şi artă
Volum iegat, 684 pag., 20
lei
N. S. HRUŞCIOV - Cu pri­
vire la perfecţionarea con­
tinuă a organizării condu­
cerii industriei şi construc­
ţiilor
96 pag. 1.50 lei căile intensificării acestei ex­
A. I. UIOMOV — Ce este
materia şi care este struc­
tura ei
Apărut în colecţia ,,Biblioteca
populară de marxism-leninism",
Noi lucrări din autoimpuneri
De curînd, Comitetul executiv
al Sfatului popular oraş Brad
a ţinut o sesiune, unde s-a a-
nunţat felul în care au fost fo­
losite fondurile de autoimpu-
neri şi care este stadiul lucră­ muncă voluntară, prestata de
rilor începute cu ajutorul aces­ către locuitorii cătunului. O al­
tora.
Cu această ocazie a reieşit
că, folosind din plin şi în mod
judicios fondurile de autoirnpu-
nere, Sfatul popular al oraşului
Brad a reuşit să execute, în ul­
timul timp, o Serie de lucrări
de folos obştesc. Printre aceste
lucrări se numără şi construcţia
unui cămin cultural în cătunul
Valea Bradului. Plin strădania
...la cinematograful „Vasile
se rulează filmele numai pe ju­
mătate ?...
M. DAN
corespondent
...Sfatul popular orăşenesc,
lasă neastupate gropile de pe şo­
seaua naţională¦, care trece prin
centrul oraşului Orăştie ?...
M. ANDRONIC
corespondent
...direcţia I.G.O. (director A-
braham) din Deva nu asigură
bunul mers al autobusului de pe
traseul Deva-Simeria, pentru ca
astfel abonaţii să sosească la
timp la serviciu ?...
I. PÓPESCU
corespondent tul După-Piatră, care în 1949
...tovarăşul Ilie loan, preşe­
iene, nu dă atenţia cuvenită în­
grijirii uneltelor agricole, care
...şoferul Tamaş nu opreşte
şi ia Buruiene autobusul de
Bălţa, cu toate că aici există o
placă pe care stă scris „I.R.T.A.
scop aprobarea cererilor de pri­
mire a noi membri, a aprobă­
rii împrumuturilor solicitate ori
analiza muncii desfăşurate.
Consilierul comunei Sălaşul Su-
oerior, Ioan Cardoş, a văzut
în cooperativă numai mijlocul
de a-şi rezolva interesul său,
dueîndu-se la şedinţe numai a-
tîta timp cît a fost necesar să
i se aprobe lui însusi un împru­
mut. Tot oa el a procedat şi
Ilie Ciurea, consilier din Baru
Mare. Consilierul Gb. Rusu din
Rîu-Bărbat, a plecat de mult
din localitate şi conducerea
cooperativei n-a făctit încă ni­
mic pentru convocarea membri­
lor cooperativei, în scopul ale­
gerii unui nou consilier.
Aceste lucruri au făcut ca
consiliul de conducere al coo­
perativei să nu se mai întru­
nească într-o şedinţă, încă de
la 31 martie, timp în care nu
mai puţin de 20 cereri de soli­
citare a împrumuturilor aştep­
tau să fie rezolvate. Consiliul
a avut în munca sa şi alte lip­
suri, ce au făcut ca din cele
115 cereri de împrumuturi, din
1956, şi alte 49 solicitate anul
acesta (în total 164) să fie re­
zolvate în mod favorabil abia
54 Ta sută. Cum se explică a-
cest lucru ?
Cooperativa de credit din Pui
număra la 31 mai ă.c., 384 de
membri, ceea ce ăr totaliza un
fond social de 76.800 lei. Fon­
dul social vărsat, de care dis­
punea cooperativa Ia data a-
mintită maî sus, e însă de nu­
să
broşura iratatează problema
structurii materiei de pe pozi­
ţia materialismului dialectic.
88 pag. 1,50 lei
producţie capitalist
(Colecţia „Probleme de bază ale
teoriei marxisi-leninisie").
Lucrarea este destinată celor
care studiază bazele teoriei mar-
xist-leniniste. In ea sînt expuse
principalele probleme ale eco­
nomiei capitaliste, printre care
esenţa exploatării capitaliste,
ploatări, caracterul istoric tre­
cător al modului de producţie
capitalist şi necesitatea înlocui­
rii tui cu un mod de produc­
ţie superior: socialismul.
44 pag. 75 bani
oamenilor de aici, acest căiblti
a fost dat în folosinţă cu mult
înainte de termenul prevăzut.
Trebuie menţionat că toate lu­
crările s-au executat UUniai prin
tă lucrare care a preocupat sfa­
tul popular orăşenesc a fost şi
problema extinderii reţelei elec­
trice în satul Mesteacăn, parcul
„Filimon Sîrbu" şi piaţa nouă
din oraş, lucrări care au fost
deja executate. In ultimul timp,
în oraşul Brad s-a riiai prestat
muncă voluntară şi pentru des­
fundarea şi repararea a 4.900
m.p. de drumuri şi şanţuri.
9 9 0»
— oprire". Cu toate că în aceas­
tă localitate coboală uneori, cî­
te un călător, el nu mai ia ps
altul, invocînd motivul neînte­
meiat că nu tnai sînt locuri ?...
A. BLAJ
corespondent
..?Sfatul popular comunal din
Blandiana permite paznicilor de
cîmp să strîngă vitele locuitori­
lor din Mereteni, cu toate că
aceştia au autorizaţia de la O-
cotul silvic din Geoagiu pentru
a paşte cu vitele în locurile nu­
mite Vîrtoape din Valea biseri­
cii ?...
N. TOMUŞCA
corespondent
...organizaţia U.T.M. din sa­
era organizaţie fruntaşă, a fost
lăsată de către comitetul raio­
nal Alba să devină o organiza­
ţie cu activitate slabă
T. IGSEŢ
corespondent
..?şoferul D. Ardeleanu de la
cooperativa „Munca Nouă" din
Alba-Iutia, obişnuieşte să se a-
limenteze cu spirtoase şi în tim­
pul serviciului ?...
T. VERDEŞ
corespondent
mai 29.788 lei. Or, e ştiut că
numai cu fondul social propriu,
o cooperativa nu poate face fa­
tă cerinţelor membrilor săi, re-
curgînd atunci la împrumuturi­
le pe care le acordă acestora
Banca Agricolă. Acordarea de
împrumuturi din partea băncii
se face însă proporţional cu
fondul social subscris si cu de­
punerile spre justificare. In ca­
zul cooperativei din Pui, dacă
acestea ar fi mai mari. Banca
Agricolă din Haţeg ar pulea a-
corda cooperativei împrumuluii
care să acopere si chiar să în­
treacă cerinţele. Datorită aces­
tei stări a lucrurilor, o serie
de cereri aprobate încă din
februarie sau mai dinainîe (ca­
zul întovărăşifului Petru Udrea
din Băieşti) n-au fost nici pî­
nă acum onorate cu achitarea
împrumutului, lucru care, pe
bună dreptate, îi nemulţumeşte
pe cooperatori. Iată pentru ce
consiliul de conducere al coo­
perativei de credit şi economii
„Baleia“ din Pui, va trebui să
aibă în vedere, pe lingă in-
'ensificarea ăfrăgerii de noi
membri, şi aceea de în­
casare a părţilor sociale în
întregime de la cei care s-au
înscris în cooperativă. Sfaturile
populare comunale respective,
vor trebui să-i acorde în acea­
stă direcţie lot sprii’nuL
In ce priveşte acordarea cre­
0ÂE
M-a frămîntat mult ideea
dacă e potrivit sau nu, ca por­
nind de la un caz particular,
să scriu cîteva rînduri despre
limbajul folosit de educatori la
clasă şi în afară de clasă, des­
pre felul de a vedea munca de
educaţie a tinerei generaţii.
Fac această mărturisire pentru
că aşi dori ca toţi aceia cărora,
fără să-i cunosc, mă adresez,
prin rîndurile scrise aci, să nu
considere acest fapt ca „un fel
de a se afla în treabă“ a celui
ce semnează şi nici ca percep-
te pedagogice noi. „originale“,
ci ca o aducere aminte, că lim­
bajul oricărui pedagog, în rela­
ţiile cu elevii săi. trebuie să fie m-a făciit să-mi formulez nă-
întotdeauna bine gîndit şi ales.
îmi continui confidenta şi m ăr­
turisesc că. răsfoind acum cîte­
va zile ..Gazeta Invăţămîntu-
lui“, m-am oprit cu atenţie a-
supra unui articol intitulat ,.E-
xaminatorul“.
Problema adusă în discuţie
de semnatara articolului era
tocmai noua atitudine ce tre­
buie să se manifeste fată de
copii, prin grija şi priceperea
pedagogului, prin tonul ce-1
foloseşte, prin răbdarea şi mai
ales tactul pedagogic cu care
ştie să ducă discuţiile la clasă
în timpul anului şcolar, la e-
xamene şi oriunde.
Am apreciat că într-adevăr,
aşa cum se subliniază în arti­
col, noul pedagog din şcoala
noastfă, rod al condiţiilor noi
create pe baza transformărilor
istorico-sociale petrecute în ta ­
ra noastră, se bucură de un
frumos prestigiu în rîndurile
oamenilor muncii. Am rămas
convins că autoritatea lui a
fost mult ridicată de preţuirea
ce i-a acordat-o şi i-o acordă
partidul nostru. Nu m-am pu­
tut însă dumiri întrutotul cu
prezentarea „distinsului peda­
gog absolvent“ Marius Chicoş
Rostogan. Sublinierea că „în
şcoala noastră nouă apar tot
mai rar examinatori oa „ono­
rabilul pedagog“ şi alţii de fe­
lul lui, m-a îndemnat să con­
tribui, prin ‘ cele scrise, la în­
tărirea ideii, şi să-mi exprim
totodată, părerea de rău că
realitatea mă obligă să fac a-
cest lucru, deşi ar fi cazul ca
de-acum să putem spune că şi­
rul acesta de pedagogi, a fost
trecut de mult în arhive şi că
ei nu mai există pentru noi de-
cît ca amintiri triste.
Cu cîteva zile în Urmă, am
De la cabinetul de partid din Hunedoara
In vederea închiderii în bune
condiţiuni a învălăinintului de
partid, în ziua de 5 iunie a fnst
organizata o consultaţie la ca­
binetul de partid Hunedoara,
unde au participat elevii şcolii
serale economice, propagandiş­
ti, numeroşi cursanţi, activişti
de parlid.
Tovarăşul Mihai Părăluţă,
ditelor, consiliul de conducere
trebuie să aibă în vedere faptul
că cooperativa sprijină cu prio­
ritate pe ţăranii muncitori ce
solicită împrumuturi pentru
cumpărarea de animale, de
unelte agricole sau procurarea
materialelor pentru construcţia
de grajduri pentru vite, adică
a acelor lucruri ce sînt prevă-
văzute în regulele de acordare
a împrumuturilor pe termen
lung. împrumuturile ce se a-
cordă pe termen scurt, nu tre­
buie să întreacă în nici un caz
30 la sută din valoarea împru­
muturilor pe termen lung, aşa
cum recomandă de altfel şi
instrucţiunile. De acest lucru,
la Pui nu s-a ţinut cont, îm­
prumuturile pe _ termen scurt
întrecînd cu 4.500 lei norma
recomandată de instrucţiuni.
De această norma e bine să se
tină seama, pentru că e mult
mai important să acorzi un
împrumut în scopul cumpărării
unei vaci de jug sau a unui
plug, decît procurării unei luci­
dele.
In acordarea împrumuturilor
de către consiliu, acesta a a-
vuţ lipsuri şi în ceea ce pri­
veşte disproporţiile între sumele
aprobate. Astfel, suma ce urma
să se aprobe unui solicitant era
strîns legată de felul cît de
impunător şi combativ era con­
silierul respectiv care-1 repre­
zenta pe solicitator. Nu s-a ţî-
Nr. 773
si gîndim aşa.?
controlat sumar felul cum co­
lectivele didactice de la cîteva
şcoli din regiunea noastră pre­
gătesc elevii, pentru încheierea
cu succes a anului şcolar: am
trecut şi prin Hunedoara unde
am asistat la cîteva ore, şi
rn-am interesat de unele proble­
me generale ale şcolii medii,
pentru a putea să-mi formez o
orientare de ansamblu asuma
felului cum se munceşte acolo.
Asistenta mea la ora profe­
soarei Elena Rişcuta, de la
Şcoala medie din O.M., care,
cu toate că e tinără are destulă
experienţă în munca la clasă,
rerea că deşi pedagogii ca Roş-
togan poate că au dispărut,
„metodele“ lor, limbajul lor,
parcă mai trăiesc încă.
Mi-am pus atunci oe bună
dreptate întrebarea: „Dacă ne
mai adresăm si astăzi elevilor
ndştri cu vorbe ca „şefulg“, sau
epitete de „motan încălţat“,
pentru că respectivul băiat
poartă în picioare cizme de cau­
ciuc şi nu ppalie 'da întocmai
răspunsul aşteptat, atunci un­
de este calmul, priceperea şi,
cu alte cuvinte, felul nou de ă
trata omeneşte elevii ?“.
Nu mai adaug prea multe şi
despre discuţia purtată pe tema
educaţiei, din care, personal,'
am tras concluzia, după argu­
mentaţiile tovarăşei profesoare,
că, în Hunedoara, trebuie nu-
maidecît lichidat învătămîntul
prin sistemul organizat in şcoa­
lă, pentru că educatorii nu pot
face nimic în treaba asta (era
părerea personală a dînsei şi'
nu a colectivului, care era mult
mai optimist), deoarece sînt a-
tît de vinovaţi „numai şi numai
părinţii“. Subliniez însă că a-
ceasta nu este părerea colecti­
vului, care a obtinut rezultate
destul de bune pînă acum, si
munceşte, încrezător că se va
putea face şi mai mult în vii­
tor.
închei, cu convingerea că
n-am abordat o problemă peda­
gogică nouă, dar îmi permit să
cred că sînt în asentimentul tu ­
turor pedagogilor preocupaţi cu
adevărat de educaţia tinerei ge­
neraţii, că aşa cum a procedat
colega Elena Rişcuta, profesoa­
ră de limba franceză la Hune­
doara şi cum poate mai proce­
dează unii, nu e bine. E un sis­
tem învechit, perimat şi un fel
de a vedea problethele de a-n-
doaselea.
Prof. C. CIŞMAŞU
şef adj. al Secţiei învăţămînt
şi cultură a regiunii Hunedoara 1
candidat în ştiinţe economice,
a dat lămuririle necesare celor
prezenţi, mai ales in problemele
legii valorii în socialism, des­
pre capitalismul contemporan,
rentă funciară, şi alte probleme.
O astfel de consultaţie a mai
fost organizată şi în oraşul Si-
meria unde au participat peste
50 de cursanţi şi propagandişti.
nut cont întotdeauna de posi­
bilităţile materiale pe oare so­
licitatorul le avea. Astfel, ţă-<
nanului muncitor David Dră-
ghici, din Galaţi, i s-ia acordat
(aşa cum trebuia) suma de
2.500 lei, cu oare acosta şi-a
cumpărat o vacă. Lui Husa Pe­
tru din F’zeşti, i s-a dat însă
pentru cumpărarea unui oal nu­
mai 1.500 lei, iar lui Ioan
Halmagi din Sălaşul Su­
perior i s-a aprobat numai
3.000 lei pentru cumpărarea a
două vaci de jug. Aceste dis­
proporţii între sumele ce se a-
cordă, sînt urmarea influenţei
asupra consiliului, pe care o au
unii consilieri ce găsesc că cea
mai bună metodă e aceea de
a-i da solicitantului o sumă
mult mai mică decît cea de oa­
re are nevoie. „Să mai contri-*
buie şi el cu bani“ spun aceş­
tia, fără a se gîndi că împru­
muturile, în multe cazuri, se
solicită de oameni cu gospodă­
rie mică, oare au totuşi posibi­
lităţi materiale să achite la timp
ratele împrumutului, dar oare
poate la ona cînd i se acordă
împrumutul nu dispun de sufi­
ciente rezerve pentru acoperi­
rea sumei de oare au ne-
voe. De acest luoru, ca şi de
toate celelalte amintite mai
sus ,va trebui să ţină seama
consiliul cooperativei de credit
şi economii din Pui, în special
atunci cînd împrumuturile soli­
citate au oa obiect procurarea
de materiale de construcţii de
grajduri, cumpărarea animale­
lor de lucru şi a uneltelor a-
gricole.
PETRE FĂRCAŞIU,