Page 27 - 1957-06

Nr, 773 m u MUE SOCIALISMULUI Pag. 3

INSTRUCTORUL teritorial In sprijinul uşurării muncii AU APARUT ANALELE
prim topitorului
Institutului de istorie a partidului

De la Ilia pînă la Dobra ganizaţiilor de bază în cadrul să vadă ce are de făcut de In registrul de inovaţii de la este construit sub formă spirală de pe lingă C . C - al P* M . R nr. 3
este o bucată bună de drum. cărora să discute sarcinile ac- acum înainte. Indicaţiile pri­ cabinetul tehnic al uzitiei „Vic­ (elicoidal), ceea ce permite ca anul III mai-iunie 1957 cu următorul cuprins :

Aproape 9 km. tovarăşul Ion tuale care stau în faţa mem- mite de la Comitetul raional toria" Călan, printre altele, fi­ masa refractară dislocată să fie STUDII ŞI REFERATE: ştiinţa istorică (Comunist 4 P.C.
Buştea a străbătut însă aceas- brilor de partid. La propune- de partid erau clare: să îndru­ gurează şi cea a colectivului eliminată automat din orificiu.
tă cale pe nesimţite. Mai tot rea sa, secretarul organizaţiei me şi să ajute organizaţiile de compus din ing. loan Stoîcdi Burghiul ţeavă care a fost uti­ Amintiri ale foştilor voluntari 1957).

drumul i-au revenit în gînd cu- de bază din Dobra-sat, tov. bază, să ducă o susţinută mun­ şi tehnicienii Nicolae Pilly şi lizat iniţial, a fost înlocuit cu romîni în Armata Roşie din tim­ DISCUŢI!
că politică de masă pentru a Dumitru Popescm inovaţia p li­ burghiul spiral care a dat re­ pul Marii Revoluţii Socialiste
vintele pe care i le-a spus la Ion Negrilă a adunat în grabă convinge iot mai mult ţăranii veşte mecanizarea destupaţii o- zultate mai bune. Durata de tă­ din Octombrie şi războiului ci­ Discuţii asupra lecţiilor—con­
muncitori să încheie contracte rlflciului de descărcate a fontei iere mecanică a şticului, este vil — (Viasfle Georgescu, Io-sif sultaţii privind istoria Partidu­
plecare tov. Aurel Bulgaria membrii de partid. Printre cei pe baza cărora să vîndă sta­ la furnalele 1 şi 2. mult scăzută faţă de tăierea Purcher, Dnagomir Spinidon, lui Muncitoresc Romîn — (S.
tului surplusul de produse a- manuală a şticului de către Iile Simion, Andrei KisS, Popa Puni, I. Rachmuth, I. Turcu,
primul secretar al Comitetu- dinţii a luat cuvîntul tov. Baba gro-alimentare. După ce a cîn- Mecanismul maşinii de destu­ prim topitor. Petru, Petru Grămadă). St. Kovacs, L. Valdmann, V.
tărit bine ce avea de făcut tov. pat şticul de fontă, la ambele Raţa, N. Covaci, E. Hutira, N.
lui raional de partid. Iulian: Buştea a luat o hotărîre: să furnale, se compune din braţul Cîteva date comparative, ex­ St. Koviacs şi F. Griin — Goldberger, M. Ioanid, C, Mă­
convoace o adunare a comite­ oscilant pe pivoţi, care susţine perimentale, vorbesc suficient rieseu).
— Să nu uiţi tovarăşe Buş- *— Uite măi tovarăşi de ce tului de partid in faţa căruia cadrul cu motor electric, an­ de niăsura în care aplicarea a-
tea că acum, după măsurile cred eu că munca de partid a tov. Neaga Roman, preşedin­
privitoare la îmbunătăţirea cam slăbit la noi în sat. Pen­ tele cooperativei să arate in grenajul de roţi dinţate, pre­ cestei inovaţii a uşurat munca lupta organizaţiilor locale de DOCUMENTE
structurii aparatului coniiiete- tru că şi eu şi ca mine toţi ce proporţie a fost îndeplinit cum şi bara burghiului. Maşi­ prim topitorului. Destuparea me­
lor raionale şi orăşeneşti de ceilalţi nu au nici un [el de planul de achiziţii şi contrac­ na, în timpul descărcărilor, este canică se efectuează în 5-10 partid pentru naţionalizarea în­ Despre broşura „Cum s-a pră­
partid, avem posibilitatea să sarcină din partea biroului or- tări. Zis şi făcut. Peste cîteva deplasată, datorită braţului os­ treprinderilor industriale din pădit ţara. Ce spun documen­
ne ocupăm mai mult de tnm - ganizaţiei de bază. Ne mulţu- iile, membrii comitetului as­ cilant în faţa şticulUi de fontă, minute, Faţă de o jumătate oră
ca vie, cu oamenii şi mai pa- mim să plătim cotizaţia şi cu cultau cu ;atenţie cuvintele ros­ îh poziţie de lucru. cît dura destuparea manuală, fostul judeţ Mureş (iunie 1948). tele diplomatice secrete”. Iaşi,
ţin de „situaţii şi statistici''.... asta gata. Socotim că ne-am tite de tov. Neaga Roman. timp ce ducea la întirzierea N. N. Constantinescu — din tipografia ,,N. P. Ionesou“, 1918
Ţăranii din Dobra unde mergi îndeplinit datoria de membri Se porneşte motorul electric, descărcării.
acum ca instructor teritorial de partid, — Planul de achiziţii pe tri­ se potriveşte burghiul în cen­ istoricul formării şi dezvoltării - V. L.
mestrul I — spunea cu mîn- trul şticului s!, printr-o Uşoară Prin introducerea acestei me­ clasei muncitoare din Rofnîrtia
sînt oameni harnici, hotărîţi la După cîteva clipe de tăcere dria omului care a obţinut rea­ apăsare, se taie un orificiu de canizări, munca grea a prim to­ (continuare). COMUNICĂRI ŞI NOTE
lizări în domeniul muncii sale cCa. 50 Uim diametru, pînă la pitorului a fost uşurată, deoare­ ŞTIINŢIFICE
muncă şi iuţi la minie. Pen­ tov. Baba a adăugat. pojghiţa întărită din apropie ce masa refractară de cea. 1,20
tru a putea duce la bun sfir- — Eu propun să organizăm rea fontei din creuzet. Burghiul m. âdîricinie. fiu se filai perfo­ Despre acţiunea grupului de
\ şit munca care ţi-a fost în- un ciclu de conferinţe pe te­ rează manual. Să respectăm cu stricteţe prin­ partizani „Carpaţi“ în lunile
{ credinţată de partid, trebuie me interne şi internaţionalei cipiul leninist al partinităţii îri iunie — august 1944. =-î M i-
să pătrunzi în sufletul lor, pentru a cunoaşte şi noi ce se
să-i faci să vadă în dumneata petrece în ţară la noi şi peste ooboooo<x><xxxxx><>ooo<>c<><><><x>o<xxx><><x>o<><><x><>( X X X X > < X > O O O O O O W O O W O W O W O > 0 0 0 0 0 0 0 hiail Roller.

un adevărat reprezentant al hotare. Să refacem panOill frun- — a fost realizat în întregime. M ăsurile feh riico -o rg an izato rice 1 Mai 1923 în Valea Jiului
partidului) un om căruia să i taşilor-, care a început să se Tot în întregime am realizat — Ghenad Eugen.
se pocită adresa cu^ toate pro- strice şi să scriem acolo, să şi planul de contractări.
Despre însemnătatea Congre­

blemele care-i frămîntă. Şi mai nadă toată lumea, ce venit ob- Nici n-a apucat să termine să fie gu mai multă hotărîre traduse In viaţă sului al II-lea al P.C.R. în pro­
este un^ amănunt de care tre- ţine ţăran care lucrează în tot ce avea de spus, cîtid a cesul creşterii şi călirii parti­

buie să ţii seama. Comuna întovărăşire şi ce venit obţine intrat în discuţie tov. Octavian Aplicarea experimentală a sa­ nulatiei la calcar — în dome­ secţiile de întreţinere şi repara­ dului. — A. I. Loghin.
are 4 sate. Dar aşa cum nu se Herboi secretarul organizaţiei larizării îmbunătăţite, pune în niul căreia fumalîştii secţiei I-a ţii, încă din prima jumătate a Din istoricul solidarităţii re­
potrivesc la mărime cele cinci un altul care munceşte pămîn- de bază de la fabrica de Văr faţa întreprinderilor ca o pro­ au urî exemplu foarte elocvent semestrului al II-lea a.c. Acea­
degete de la mîna omului, tot tul de unul singur. din comună. blemă esenţială, creşterea su­ prin realizările lunilor trecute sta va necesita zeci şi zeci de voluţionare a maselor populare
aşa nu se potrivesc obiceiuri­ — a dus în cursul lunii aprilie, romîne şi maghiare. — V. A.-
le şi mentalităţile oamenilor Cele spuse de tov. Baba au — Este adevărat că a fost plimentară a productivităţii la creşterea procentului de de­ isuri îndreptate spre lichida
din fiecare sat. Aşa că trebuie găsit ecou în rindul membrilor realizat planul la contractări muncii şi reducerea preţuiţii de clasate, care a influenţat nega­ rea deficientelor şi strangulări­ CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE
să munceşti diferenţiat, Unind de partid. S-a stabilit sectorul şi achiziţii — şi-a început vor­ cost. Această problemă are o tiv preţul de cost. lor ce există încă în sectoare. William Z. Foster — „Po­
cont de problemele satului. de muncă şi sarcinile fiecăruia. ba tov. Herboi. Dar acest lu­ importanţă ce depăşeşte cu
Tovarăşei Maria Tălan i s-a cru nu trebuie să ne mulţu­ mult interesele unei singure Măsuri eficace au fost de a- Trebuie, deci, stabilită răs­ porul negru în istoria Ameri-
...Primul lucru de care s-a repartizat să ducă mutica pen­ mească. Mulţi ţărani n-au con­ întreprinderi. In cursul acestui semenea luate şi de către sec­ punderea directă pentru aceste cii“, New York, 1954, V. Avram.
ocupat tov. Buştea a fost acela tru atragerea ţăranilor pe dru­ tractat în acest ah cantităţi an, oamenii muncii vor primi ţia Il-a furnale. Astfel, aplica­ probleme, trebuie ajutate sec­
de a cunoaşte membrii de par­ mul socialismului în grupuri mai mari de legume şi zarza­ peste 2,5 miliarde lei suplimen­ rea unui complex de trei mă­ ţiile pentru a-şi întocmi planu­ Studii şi materiale de istorie
tid, ţăranii muncitori harnici, de case, pe uliţa care locuieş­ vaturi decît anul trecut De tar, prin creşterea salarii'or a- suri tehnico-organizatorice : contemporană. Ed. Acad. R.P.R.
fruntaşi ai satului. Printre cei te, iar tov. Sarkany Iosif i-au ce ? Pentru că tovarăşii de la dusă de îmbunătăţirea sistetfru- Schimbarea sondelor mecanice, rile de măsuri în baza propune­ 1956 — B. Bălteanu ,V, Hur­
dinţii l-a întîlnit pe tov. Avram fost Repartizate grUpul de ca­ cooperativă le-au făcut greu­ lui de salarizare şi acordarea în timpul mersului, construirea rilor pe care oamenii muncii le muz, Gh. Tuţui.
Munteanu secretarul organiza­ se de ta Gura Dobrei. tăţi în anul trecut. Nu le-aU alocaţiei de stat pentru copii. unui troliu mecanizat pentru fac. De asemenea, trebuie înlă­
ţiei de bază de la întovărăşi­ primit la timp produsele. Şl scurtarea timpului de schimba­ turate cu hotărîfe elementele Mişcarea revoluţionară !dîn
rea agricolă din Dobra sat. La propunerile instructorului mai este una. La cooperativă Este deci strict necesar ca a- re a funiilor schipului şi mon­ formale, care nu au un randa­ flota Mării Negre în anii 1905
De la el şi de la ceilalţi să- teritorial, biroul organizaţiei lipsesc, îngrăşăminte chimice ceastă sumă cU care va creşte tarea unui troliu diferenţial Î11 ment economic sau o eficacita­ — 1907. Culegere de amintiri
tem a aflat ca in viaţa comu­ ddien bralnzădula pregătit agitatodrei de care avem nevoie, lipsesc cîştigul oamenilor muncii, să hala vagonului-cîntar, pentru te tehnică, trebuie ca aceste şi scrisori, Moscova, 1956 — E.
nei au avut toc evenimente în­ uhele unelte agricole de care fie asigurată printr-o producţie scurtarea timpului de schimba­ măsuri să ducă concret fie la Mosolova şi A. Vasile.
semnate. In toate cele patru partid şi i-a repartizat să mun­ este nevoie la munca cîmpului, sporită a economiei naţionale, re a motoarelor, permit recu­ sporirea volumului producţiei,
sate s-au constituit întovără­ cească alături de membri de unele materiale de construcţie. prin reducerea continuă a pre­ perarea unei cantităti de apro­ fie la economii directe în preţul INFORMAŢII
şiri agricole. întovărăşirile la partid. Munca începută cu ătî- Eu propun să fie înlăturate a- ţului de cost, care să permită ximativ 155 tone de fonta. de cost. Sesiunea Academiei R.P.R.
început firave (ca orice nou ta abnegaţie a dat roade bune. ceste lipsuri care sînt la coo­ acoperirea sumelor acordate în consacrată celei de a 50-a a-
născut), au crescut cu timpul. în adunarea generală a orga­ perativă şi să repartizăm pe plus, prin îmbunătăţirea siste­ Mai multă preocupare Succesul deplin al sistemului niversări a răscoalelor ţărăneşti
nizaţiei de bază ţinută luna mului de salarizare. îmbunătăţit de salarizare, î! din 1907.
trecută, cea mai mare parte a din partea conducerii constituie, aşa după cum arată
Una din formele oare permite primele rezultate ale experi­
mentării, pregătirea cît mai bu­

Astăzi numai în întovărăşea membrUor de tid au anun. fiecare membru din comitet să realizarea acestui obiectiv, o combinatului nă a producţiei, trecerea la un Din viaţă institutului de isto­
răspundă de îndrumarea unei constituie aplicarea pe scara grad cît mai înalt de organiza­ rie a partidului.
din Dobra-sat, muncesc im- ţat că şi-au dus la îndeplinire organizaţii de bază Şi să ve­ cît mai largă a unor măsuri In general, măsurile care e- re a procesului de producţie, a
preunâ 202 familii. Cum au sarcinile încredinţate. Tova­ deţi că are să se depăşească tehnico-ofganizatorice eficace, nau de competenţa directă ă muncii, respectarea proceselor Pentru redactarea istoriei Par­
fost constituite, cum au cres­ răşa Măria Tălan a convins cu mult planul la contractări ¦care să •.permită valorificarea secţiilor s-au rezolvat. Nu îri tidului Comunist Francez.
cut aceste tinere unităţi ale a- erei familii să facă cerere pen­ şi achiziţii ; rezervelor "i'nterne ale secţiilor aceeaşi măsură există o preo­ tehnologice, care pot fi realiza­
griculturii socialiste? La a- tru a fi primiţi în întovărăşire şi agregatelor. cupare pentru măsurile ce cad DATE CALENDARISTICE
Ca rezultat al muncii duse de Nu a trecut mult timp de în competenta conducerii com­ te numai pe baza aplicării con­ îulie — august.
ceastă întrebare poate da răs­ fiecare comunist în parte, în cînd această propunere a fost La secţiile de la furnale, un­ binatului. Pe bună dreptate se secvente a propunerilor făcute Necrolog: A. M. Panfinatova.
puns numai munca uriaşă şi lunile aprilie şi mai au fost aplicată în viaţă şi rezultate­ de se exnerimentează sistemul pot plînge furnaliştii de la sec­ de oarrtenii muticii.
plină de răbdare a membrilor le au şi început să se arate. îmbunătăţit de salarizare, s-ia ţia I-a, că granulaţia calcaru­
de partid, a agitatorilor. Fie­ primiţi la cererea lor în fa­ Urmînd exemplul membrilor lui nu este de 30-70 mm, cum Ing. I. DOBRlN
care succes, cît de mic, este o de partid> ţăranii muncitori întocmit, pe baza propunerilor se prevedea în planul de mă­
picătură din munca de partid, milia unită a întovărăşiţilor din comuna Dobra au încheiat făcute de oamenii muncii, cu suri, că nu se respectă granu­ IL I P § IU » 1
ocazia primelor consultări, pla­ laţia de 20-100 mm, pentru mi­ ce se pot înlătura
dusă pentru transformarea so­ 44 de familii. contracte pentru a vinde sta­ nul de măsiiri telinico-organiza- nereul de la Chel ar si Teliuc,
torice. In baza acestor planuri, că rezistenta cocsului de Hune­
cialistă a satului. Dar tot de Experienţa dobîndită de or­ tului 14.100 kg cereale. se prevede la secţia I-a furnale, doara este departe de a fi de
24 măsuri tehnico - organizato­ 270, cum se prevedea în acelaşi
la Avram Munteanu si de 1a. ganizaţia de bază din Dobra- # rice şi la secţia Il-a furnale, 43 plan de măsuri. întreprinderea alimentaţiei publice, fie din cauză că aprovizionarea e
Ion Negrilă secretarul organi­ sat, a împărtăşit-o instructorul după cum o arată şi numele, are sco­ defectuoasă, fie că alimentele se al-
zaţiei de bază din Dobra sat teritorial, tov. Buştea şi orga­ — Primele rezultate în mun­ măsuri tehnico-organizatorice. Pretenţii superioare ridică şi pul de a deservi populaţia cu produ­ terază şi nu mai pot fi consumate de
a aflat şi lucruri care l-au pus nizaţiilor de bază din satele ca de activizare a membrilor Că măsurile tehnico-organi- sele alimentare ce se desfac prin uni­ pe o zi pe alta, cum ar fi chiftelele,
pe gînduri. In organizaţiile de de partid, de atragere a ţă­ tăţile sale. Una din condiţiile princi­
zatorice sînt titttil din factorii
bază, nu se trăia o adevărată Făgeţel Şi Abucea, unde o bu-

viaţâ de partid. Nu mai fuse- nă parte dintre cei mai har- ranilor muncitori pe făgaşul care asigură realizarea pianu­ furnaliştii secţiei a II-:a furnale, pale ale bunei deserviri este aprovizio­ pateul de ficat etc. Alterarea ac'estora

seră ţinute adunări generale nici ţărani muncitori fac par­ socialismului sînt îmbucură­ lui, se poate vedea din reali­ unde o serie de măsuri care narea cu produsele necesare şi în al poate fi însă evitată prin instalarea, în
ale organizaţiilor de bază de te din sectorul socialist al a- toare — povesteşte tovarăşul zările lunii aprilie la furnalele Sînt dependente de direcţia co­ doilea rînd comportarea corectă şi bufetul cu alimente, a unui frigorifer,
mai bine de două luni. De a- griculturii. Buştea. Acesta este doar înce­ 1, 2 şi 4. Fată de media înre­ mercială şi de direcţia de in­ civilizată a personalului unităţilor. Gum sau, în lipsa acestuia, a unui verîtila-
gitatori, de pregătirea lor nu gistrată în cursul trimestrului vestiţii, sînt dc mult scadente, se achită de aceste sarcini I.A.P. „Fi- tor.
se mai interesa nimeni. Ac­ Gînduri de viitor putul. Este de datoria mea să I, producţia a crescut cu 10,25 limon Sîrbu“ din Orăştie şi personalul
tivul fără de partid era 'doar ajut şi mai mult organizaţiile la sută, productivitatea muncii dar nu au fost încă atacate. De din cîteva unităţi ale sale ? Redăm Gurăţerlia localului lasă de dorit. In
pe hîrtie. Instructorul terito­ Ca de obicei Ion Buştea s-a de bază pentru întărirea eco- cu 12,76 la sUtă. frihdul de sa­ asemenea, este încă o preocu­ mai jos constatările: acest sens vina o poartă I.A.P. Orăş­
rial găsise rădăcina răului şi sculat în dimineaţa asta îna­ nomico-organizatorică a înto- larii cu 2,91 la sută. iar cîşti­ pare slabă şi în activitatea căi­
a pornit hotărît la stîrpirea lui. inte ca soarele să se ridice vărăşilor existente, să mobili­ gul mediu a crescut cu 5,23 lor ferate uzinale, care încă nu La restaurantul tie prin faptul că nu dă acestui bufet
peste dealuri. A deschis uşa zeze ţăranii muncitori să folo­ la sută. dau ajutorul cuvenit în aplica­ „Filimon Sîrbu“ cîteva coşuleţe pentru resturile care,
Ca prima măsură şi, după ce s-a spălat, s-a în­ sească orice oră bună de lu­ rea măsurilor propuse de fur- în momentul de faţă se aruncă pe
tors înapoi şi s-a aşezat iar pe cru în cîmp, pentru întreţine­ Cîteva măsuri nalişti — mai ales în alimen-
Era necesar deci organiza­ pat. Voia să-şi adune gîndurile, rea culturilor. Avem toate con­ tc e a cu zgură Siemens-Martin. E de altfel unicul restaurant din jos.
rea unor adunări generale a or- diţiile pentru aceasta. Dintre măsurile aplicate, ca­
re au avut un efect pozitiv, se Experienţa de 2 luni arată şi Orăştie. După cum e şi firesc, în ast­ La bufetul nr. 3
pot remarca unele. Aşa sînt, de necesitatea unei preocupări per­ fel de situaţii există aglomeraţie, iar
exemplu, montarea ciururilor manente din partea serviciilor
mecanice pentru ciuruirea coc­ cehtrale ale combinatului, pen­ responsabilul Ludovic Csiner, ospătarii,, Seara, mai ales, sînt mulţi consu­
sului, care are în acelaşi timp tru urmărirea felului cum se
Colectarea plantelor medicinale — acţiune importantă şi un efect economic concreti­ realizează măsurile tehnico-or­ barmanii şi bucătăresele au de lucrti. matori la acest bufet. Gestionarul
zat în reducerea consumului ganizatorice, pentru stabilirea
specific de cocs si unui tehnic eficacităţii lor tehnico-economi- Consumatori cu duiumul. Şi cum ano­ ioan Adam, dă şi el o mînă de ajutor
— asigurarea unui mers cît ce. Din păcate, serviciul tehnic
Deoarece problema ocrotirii săriă- şi că la predarea lor la colector se mai constant al furnalelor. O al Combinatului siderurgic din timpul de vară e aproape, înăuntru îtt vînzătoarei pentru ca să fie mulţumiţi
ţll Samenilor muncii din {aba Noastră plătesc preţuri destul de ridicatei alta măsură, o constituie recu­ Hunedoara, care este cel mai
a căpătat astăzi o importanţă deose­ cauză ea este depreciată. perarea totală a prafului de competent organ în această di­ restaurant începe să fie cald. cei ce intră să consume ceva. Sînt
bită, este nevoie ca, prin acţitltlea de De la alte plante c a : limba oii In baza acestor considerente, între­ furnal, care permite să se facă recţie, nu se preocupă de acea­
colectare a plantelor medicinale, Să prinderea regională de plante medici­ o economie lunară la preţul de stă problema, nu o consideră Conducerea I.A.P. şi a restaurantu­ însă cazuri cînd, cu toată bunăvoinţa
se asigure industria farmaceutică cu (Plantago lanciolata), urzica (Urtica nale din Orăştie apelează la toţi ce­ cost, de aproximativ 75.000 lei. ca o sarcină^ proprie. Această
materia primă necesară fabricării de dioica), mătrăguna (Atropa bellado- tăţenii din cadrul regiunii Hunedoara situaţie trebuie remediată de lui, au luat măsuri pentru ame­ şi înţelegerea clienţilor, aceştia nu
medicamente. nae), nalba mică (Malva neglecta), să colecteze plantele amintite mai SUS Asigurarea secţiei cu agrega­ urgenţă.
lăcrămioarele (Convalaria majalis), şi să anunţe întreprinderea de acest te de rezervă, a permis efec­ najarea grădinii de vară. Reparaţiile sînt de loc mulţumiţi.
În regiunea Hunedoara există în­ se colectează frunzele. In general lucru, perttrü a fi ridicate şi achitate. tuarea schimbărilor de detalii Sarcini imediate
treprinderea regională de plante me­ frunzele se Usucă în poduri curate, De aseniéneâ, apelează la sprijinul fără micşorarea producţiei, ca­ sînt pe terminate, mobilierul grădinii In primul rîfid, în ce priveşte aprtM
dicinale din Orăştie, care are sarcina bine aerisite. Planta uscată nu tre­ şcolilor care, prin elevi, pot să contri­ re se înregistra în trecut ori de In faţa combinatului, sta sar­ aşteaptă să fie utilizat, ospătarii se vizionarea cu gustări (salam, conser­
colectării unui sortiment cît mai bo­ buie să fie înnegrită sau brunificată buie la valorificarea acestei bogăţii cîte ori 9e schimbau inductoa­ cina extinderii salarizării îm­ gîndesc dim să mulţUrnescă pe con­ ve, etc.), care lipsesc! de ttiulte ori.
gat de plante medicinale. © cantitate ci să-şi păstreze culoarea verde. naturale a ţării noastre, în interesul rele la gît, sau pompele. In a- bunătăţite şi în celelalte sec­ sumatori. Aici se găsesc ospătari co­ Nici bufetul de alimente de aici nu e
mare din acestea este dirijată pentru sănătăţii oamenilor muncii, şi al eco­ oelaşi timp. nerespectafea gfâ- toare siderurgice, precum şi în recţi care nu servesc clientul numai
export, plantele medicinale fiind o De lă mătrăgună (Atropa bellado-
marfă apreciată foarte mult în străină­ nae), păpădie (Taraxacum off.), ghin- cu eternul „vine" ci şi cu ceea ce prevăzut cu vreun fel de sistem de
tate, ele aducînd in acelaşi timp şi tura (Gentianae Iuţea) omeag (Aconti-
un venit însemnat economiei noastre tum napeiliis) se colectează rădăcina. nomiei naţionale. , cere consumatorul. Printre aceştia se răcire. Apoi, în tinele zile nu e nici 6
numără ospătarii Preda Smeu, Eugen faţă aşternută pe mese, din eaiiza că,
Pentru plantele arătate mai sus, în­ Scoica, Gheorghe Benţa şi Mihai Gu- atunci cînd acestea sînt date la spălat,
treprinderea regională de plante medi­ ţan. Barmanii Nicoiae Suşman şi Ni­ n-au cu ce ti înlocuite. Consumatorii
colae Haplea, spre deosebire de alţii,

Ing. MIHAI GUŢA nu daU guler mare la bere ci invers, sînt nemulţumiţi şi de faptul că pa­

naţionale. cinale din Orăştie plăteşte la predare Realizări sociale în sprijinul cooperatorilor iar bucătăreasa Ana Herman, se stră­ harele nu se spală igienic, ci într-0 gă­
Dar pentru ca valorificarea plantelor următoarele preţuri: duieşte ca din produsul muncii ei să... leată unde se clătesc, toate, la un Iod
nu mai rărriînă nimic. şi superficial. Motivul ? Bufetul e lip­
medicinale din regiunea noastră să pentru florile de soc uscate, 8 lei (Urmare din pag. l-a) a amenajat case de odihnă proprii multe locuri decît în anul trecut. In sit de un rezervor pentru apă care să
Sînt însă şi unii ospătari care cam
se facă în condiţii bune, este necesar kg, pentru florile de păducel uscate, '5 unde cooperatorii pot să-şi petreacă aceste tabere, amenajate în colţuri uită ce-i aceea corectitudine şi promti-

să se ştie ce plante se colectează şi lei kg pentru florile de mac uscate, al anului 1957 cu 52 la sută, perltru concediul lor de odihnă. In acest an, pitoreşti ale ţării, pionierii şi şcolarii tudine, bruschează clienţii sau îi fac fie prevăzut cu robinet şi unde ar pu­

cum trebuie să se facă uscarea lor. 14 Ici kg pentru florile de tei, 10 lei măsuri de prevenirea îmbolnăvirilor s-au repaftizát atítéá locuri la oasele au posibilitatea să-şi petreacă vacan­ să aştepte de li se urăşte. Cam aşa tea fi spălate paharele.
Dintre plantele medicinale oare se kg (flori fără bractee), pentru florile refacerea şi întărirea sănătăţii cu 68 de odihnă, îneît a satisfăcut cerin­ ţa de vară în mod plăcut şi educativ, procedează Nicolae Grişan şi Ludovic
de tei uscate, 7 lei kg (flori cu la sUtă, iar pentru pensii cu 67 la ţele cooperatorilor. Dreptul de a ple­ pentrU a începe noul an şcolar cu Berki. Aceştia ar trebui să aibă mai In Ioc de concluzie
colectează şi de la care se recoltează braotee), pentru florile de muşeţel us­ sută, mai mult decît acum doi arti. ca la case de odihnă s-a extins şi un avînt mai mate la învăţătură.
floarea, amintim: socul (Sambuouş cate, 8 lei kg (calitatea I-a), frunze asupra membrilor de familie a coo­ mult calm, să servească promt şi con­ Conducerea I.A.P. „Filimon Sîrbu“
nigra), păducelul (Crataegus oyacarl- de limba oii uscate, 5 lei kg, frur.ze O prfeocupâre premanentă a Casei Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de ştiincios pe consumatori. Conducerea Orăştie are datoria să viziteze mai des
tha), macul de cîmp (Papaver rhoeas), de urzică uscate 4 lei kg, frunze de regionale de asigurări sociale 0 con­ peratorilor precum şi asupra meşte­ muncă, conducerile cooperativelor au restaurantului desigur că trebuie să unităţile în subordine şi să le ajute
teiul (Tilia) şi muşeţelul (Matri mătrăgună uscate 10 lei kg, frunze de stituie acţiunea de trimitere a mehi- şugarilor necooperatori asiguraţi. încheiat acte de înţelegere cu comi­ aibă mai multă grijă de educaţia a-
?aria chamomillae). lăcrimioare uscate, 6 lei kg, rădăcină brilor Cooperatori la staţiuni bâlrieo-
de mătrăgună uscata, 10 lei kg, ră­ O atenţie deosebită a dat-o Casa siile de asigurări sociale din cadrul cestor ospătari. în lichidarea greutăţilor şi lipsurilor ce
Uscarea acestor flori se face la um­ dăcină de păpădie usoată, 8 lei kg, climaterice. Numai în cursul trimes­ regională copiilor cooperatorilor. In cooperativelor, sub îndrumarea casei
bră, pe coli de hîrtie, în poduri, bine trului I din acest an, numărul coo­ acest an s-au amenajat tabere de regionale. In acest scop, în ultimii La bufetul nr. 2 se mai fac simţite încă, Ea nu trebuie
îngrijite şi cu curenţi de aer. să uite că unităţile respective sînt Vi­
Aici e gestionară tovarăşa Marga­ zitate zilnic de sute de consumatori şi

Planta bine uscată trebuie să-şi rădăcină dfe ghintură uscata, 9 lei kg, peratorilor trimişi la tratament bal­ pionieri şi şcolari interregionale pre­ doi ani s-a cheltuit suma de 316.452 reta Gabor. In ce priveşte aprovizio­ aceştia, în schimbul banilor ce-i dau,
rădăcină de omr"- uscată, 15 lei kg. near a crescut cu 50 la sută faţă cum şi tabere lă mare. Astfel, s-a Iei. In felul acesta s-au creat con­ narea cu băuturi nu se plînge decît au pretenţia justificată de altfel, să
menţină culoarea care a avut-o înain­ de numărul cooperatorilor trimişi în diţii de muncă şi de trai din ce în de lipsa vinului şi uneori a sifonului.
Rezultă din ccic arătate mai sus reUşit da îh aniii 1957 să se reparti­
te de uscare. 0 floare brunificată sâu
înnegrită dovedeşte că uscarea nu s-a că numărul plantelor medicinale care aceeaşi perioadă a anului precedent. zeze copiilor cooperatorilor din re­ ce mâi biine cooperatorilor meşteşu­ De celelalte- sînt. Dar la acest bufet fie serviţi civilizat şi în condiţii igie­

făcut în condiţii bune, şi din această cresc în regiunea noastră este mare Casa centrală de asigurări sociale giunea hOastră cU 275 la sdtă mai gari. lipsesc în multe zile unele gustări, nice corespunzătoare.