Page 28 - 1957-06
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 773
Greva funcţionarilor Guvernul danez
de banca din Franţa este gata să încheie
un acord
de schimburi comerciale
PARIS 7 ’(Agerpres). După şi 90 la sută din salariaţii ban cu R. P. Chineză
cum anunţă ziarul „THumani- cari al căror număr în Franţa COPENHAGA (Agerpres)"-
té“, la chemarea organizaţiilor este de aproximativ 100.000.
In comunicatul dat publicită Ziarele publică declaraţia gu
sindicale afiliate la Confedera
ţia Generală a Muncii (CGT) ţii la încheierea' şedinţei din 5 vernului danez în legătură cu
şi la Confederaţia Franceză a iunie a comisiei administrative comerţul cu Republica Populară
muncitorilor creştini, la 5 iunie a C.G.T. se spune să întreprin Chineză. In declaraţie se spune
că guvernul danez a hotărît să
ieşirea lui N. A. Ü U Â i! Sitaafia politică din Spania funcţionarii bancari din Franţa derile, muncitorii şi organizaţi comunice guvernului cfilhez că
au declarat o grevă de 24 dc ile sindicale afiliate la „Force Danemarca este gata să încea
şs N. §. HRUŞCIOV în Finlanda Un comentariu al revistei „France Observateur“ ore, care s-a desfăşurat într-o Ouvriere“, Confederaţia Fran pă tratative pentru încheierea
deplină unitate de acţiune. La ceză a muncitorilor creştini şi unui acord de schimburi comer
HELSINKI (Agerpres). Răs- rul Afacerilor Externe al MADRID 7 (Agerpres). — ză elementele cele mai reacţio Paris şi într-o serie de oraşe „Sindicatele autonome“ acţio ciale. In urma exemplului An
punzînd invitai iei preşedintelui U.R.S.S. Totodată la Helsinki Numeroase ziare occidentale nare din rîndurile armatei, bi de provincie, organizaţiile sin nează în comun cu membrii gliei, Danemarca va micşora
şi guvernului Republicii Finlan- a sosit Caro Vuori ambasadorul şi-au îndreptat în ultima vreme sericii, ale marilor proprietari dicale afiliate la C.G.T., Con Confederaţiei Generale a Mun restricţiile în ce priveşte expor
deze, Ia 6 iunie a sosit înlr-o atenţia asupra divergenţelor funciari, ale marelui capital şi federaţia Franceză a muncitori cii cerînd formarea unui nou tul în Republica Populară Chi
vizită la Helsinki,, capitala extraordinar şi plenipotenţiar care dezbină cercurile condu care-şi mărturiseşte făţiş do guvern care să corespundă vo
Finlandei, N. A. Bulganin, pre al Finlandei în U.R.S.S. cătoare din Spania. Grevele rinţa revenirii la zilele din lor creştini şi „Force Ouvrie neză.
şedintele Consiliului de Miniş care au loc în principalele cen 1929— 1931, cinci regele Alfons inţei oamenilor muncii expri
tri al U.R.S.S, şi N, S. Hruş- La gara centrală din Helsin tre industriale spaniole, marile al XlII-lea a căutat să instau re“ au acţionat într-un front In această ordine de idei, A.
ciov, membru al Prezidiului ki, pavoazată cu drapelele de manifestaţii de protest ale ma reze dictatura regală în Spa mată în alegerile parlamentare Grun, vicepreşedintele consiliu
Sovietului Suprem al U.R.S.S. stal ale Finlandei şi Uniunii selor populare au arătat că re nia. „Se urmăreşte astfel — unit. Potrivit datelor ziarului, lui industrial al Danemarcei,
N. A. Bulganin şi N. S. Hruş- gimul lui Franco nu se va mai explică „France Observateur"— din 2 ianuarie 1956. scrie ziarul „Dagens Nyheder“,
Sovietice au sosit pentru a-i putea menţine la putere decît perpetuarea, după dispariţia lui la grevă au luat parte între 55 a declarat că slăbirea restric
înlîmpina pe înalţii oaspeţi ţiilor în comerţul cu R. P. Chi
K. A. Fagerholm, preşedintele Pentru interzicerea experienţelor nucleare neză creează posibilităţi de ex
ciov sînt însoţiţi de: A. A. Gro- parlamentului finlandez, primul intensifieîndu-şi represiunile şi Franco şi sub o nouă etichetă, Proteste în Germania occidentală
port foarte importante pentru
mîko, ministrul Afacerilor Ex- ministru Sukselainen, membri înmulţind arestările. Pentru a a puterii oligarhiilor — arma BERLIN 7 (Agerpres). După fapt care pune în primejdie se industria daneză, în special
terne al U.R.S.S., N. A. Mi- ai guvernului. O. Honka, can- se putea menţine la putere ta, biserica, marea proprieta cum anunţă ziarul „Junge curitatea populaţiei din acea pentru industria constructoare
Welt“, la terminarea conferin stă regiune.
hailov, ministrul Culturii al celarul justiţiei, generalul K. cercurile conducătoare de la te funciară, băncile — care Organizaţia din Baden Wür de maşini. In prezent, a spus
U.R.S.S., general de armată I. Heiskanen, comandantul forţe- Madrid caută acum „formule conduc Spania de 100 de ani ţei de 3 zile care a avut loc pe el, se vor putea exporta motoa
A. Serov, P. N. Kumîkin, loc- noi" prin care să-l înlocuiască cu o scurtă întrerupere în tim insula Sylt din Marea Nordu ttemberg a „Uniunii sinistraţi re Diesel, tractoare şi nave,
liitor al ministrului Comerţului lor armate şi alte persoane ofi- pe Franco, complect compromis pul regimului republican". lui, „Uniunea vest-germană de lor de pe urma bombardamen mărfuri de care are nevoie Chi
Exterior, general de armată M. ciale. chiar şi în ochii „aliaţilor" săi luptă împotriva experienţelor a- telor -aeriene“ s-a alăturat pro na. Pe de altă parte, China va
S. Malinin, L. F. Ilicev, membru occidentali care-şi dau seama La Madrid nu se ascunde — testului uniunii sindicatelor din putea vinde Danemarcei o se
Pe peron a fost aliniată o gar că nu reprezintă un „şef de după cum arată revista — că tomice“, care grupează 425.000 Germania occidentală şi a .altor rie de mărfuri. Cu cît vom în
al colegiului Ministerului Afa- stat sigur". în cazul că regimul franchist de membri, s-a pronunţat îm cepe mai repede comerţul cu
cerilor Externe al U.R.S.S., F. dă de onoare a garnizoanei o- nu se va mai putea menţine la potriva experienţelor cu arma categorii de locuitori împotri China, a subliniat Grun, cu a-
F. Molocikov, şef de secţie din raşului Helsinki. La gara V. I. O asemenea „formulă nouă" putere nici prin intensificarea nucleară şi împotriva înarmării va construirii de baze america tît va ţi mai bine.
Ministerul Afacerilor Externe al —arată revista franceză „Fran teroarei se va încerca aplicarea ne pentru lansarea rachetelor
U.R.S.S. şi S. A. Afanasiev, şef Sukselainen, primul ministru al ce Observateur" într-un comen „noii formule”. „In aceste atomice a noii armate de la în apropierea localităţii Pforz
Finlandei şi N. A. Bulganin, tariu asupra situaţiei din Spa cercuri — scrie „France Ob Bonn.
de secţie adjunct din Ministc- heim.
preşedintele Consiliului de Mi- Ziarele vest-germane relatea
niştri al U.R.S.S. au rostit cu- ză de asemenea despre protes
vîntărî,
nia — au găsit în momentul de servateiir" — se recunoaşte că te al populaţiei împotriva creş
S.U.A. caută să acapareze principalele faţă cercurile reacţiunii spanio experienţa falangei este depă terii numărului bazelor ameri
le agitînd tot mai zgomotos i- şită... Franco va dispare şi el. cane de lansare a proiectilelor
Dar oligarhiile vor să supra
baze engleze din Mediterana deea „revenirii la monarhia vieţuiască în Spania tuturor re teleghidate pe teritoriul Germa
şt/w —' — r- ^ absolută". A luat fiinţă în a- gimurilor si tuturor experienţe niei occidentale. Preşedintele or
cest sens o organizaţie denu lor". ganizaţiei din Palatinat a par
LONDRA 7 (Agerpres). — priveşte transformarea insulei mită „Opus Dei", care grupea tidului social democrat din Ger FOTBAL
mania, Franz Bogler, a subli
Observatorii politici occidentali Cipru într-o bază a N.A.T.O. niat că î-n prezent se constru .Energia" Hunedoara— „Recolta“ Haţeg 3—0 (1—0)
iesc în Palatinat 7 baze pentru
subliniază că în momentul de Ziarele occidentale au semna- lansarea de proiectile atomice,
faţă Statele Unite desfăşoară o lat încă de pe atunci, citînd Criza de guvern din Franţa Declaraţia Partidului Marţi, 4 iunie a.c. a avut loc, După o partidă, în care oas
păredle diferiţilor experţi mi pe arena din Haţeg, desfăşura peţii au dovedit că au o con
adevărată ofensivă diplomatică litari şi diplomatici, că o »în PARIS (Agerpres). — Presa toni“, după cum subliniază Muncitoresc din Norvegia rea unui meci amical de fot diţie fizică superioară şi că po
împotriva Marii Britanii, cău- ţelegere“ de felul celei în pro franceză de joi dimineaţa îşi „Franc Tireur“, la stînga el nu bal, între echipele colectivelor sedă o tehnică mai avansată,
blema Ciprului trebuia să con exprimă scepticismul în legă se bucură de simpatii, căci „el OSLO 7 (Agerpres). După victoria le-a revenit, cu scorul
tînd să acapareze principalele stituie semnalul pentru ameri tură cu şansele lui Bourges este omul intransigenţii care cum relatează agenţiile de pre sportive „Energia“ Hunedoara de 3-0 (1-0), prin punctele mar
baze engleze din regiunea Me- cani să se gândească la extin Maunoury de a, forma noul gu să, Partidul Aâuncitoresc din şi „Recolta“ din Haţeg. Fondu cate de Zapis (min. 40),Naghy
derea acestei „soluţii“ şi asu vern. vrea să-i asigure pe ultraco- Norvegia, partid de guvernă- (75) şi Costăchescu (76).
diteranei. pra altor baze militare engle lonialiştii că nu va da dovadă mînt, s-a pronunţat împotriva rile realizate din încasări au
După cum se ştie, aceste ac ze. „In momentul de faţă — Presa reacţionară, care salu de slăbiciune în Algeria“. Cu acceptării de către Norvegia a NI CU SBUCHEA
relatează corespondentul din tă faptul că preşedintele Cotly alte cuvinte Bourges Maunoury armelor atomice. Intr-o decla fost depuse în contul Festivalu
ţiuni ale S.U.A. au început în Londra al săptămînalului fran- este omul care slujeşte cercurile raţie a partidului se arată că lui tineretului. Haţeg
că de acum cîteva luni prin ce l-a însărcinat pe fostul ministru acesta va acţiona pentru înce
rerile formulate tot mai insis cez „Tribune^ Des Nations“_— al apărării Bourges Maunoury reacţiunii franceze, interesate tarea imediată a experienţelor O infîlnire amicală
tent dc anumite organe ale pre cercurile militare britanice şi a- cu formarea noului guvern, în prezent în continuarea răz nucleare din toate ţările.
sei. americane de a se trece in- numite cercuri politice mani subliniază însă — ca de pildă boiului din Algeria, aşa după In cinstea festivalului raional meci amical cu echipa Recolta
sula Cipru, unde se află cele festă îngrijorare mai ales din „Le Figaro“ — că după toate cum anul trecut au fost intere In sudul Chinei au fost şi regional, echipa de fotbal a din comună.
cauza Gibraltarului. probabilităţile nici acesta nu va sate în dezlănţuirea agresiunii cooperativei meşteşugăreşti
mai importante baze militare reuşi să înlăture divergenţele împotriva Egiptului. descoperite noi zăcăminte „Moţul“ din comuna Baia de După cele 90 de minute sco
britanice din regiunea Orientu La Londra — adaugă săp- dintre diferitele grupuri politi Criş s-a deplasat în comuna rul a fost egal : 2-2.
lui apropiat, sub controlul co ce... ............ . Unele ziare îşi exprimă îndo de cărbune Hălmagiu, unde a susţinut un
mandamentului pactului Atlan tămînalul „Des Nations“ — se iala în ce priveşte sprijinul pe LIVIU LUCACIU
ticului de nord. adică în ultima manifestă de asemenea neliniş Şansele slabe pe care le are care partidul socialist îl va a- PEKIN 7 (Agerpres). — In
instanţă, sub controlul ameri te .în ce ,priveşte, baza militară Bourges Maunoury in ce pri corda lui Bourges Maunoury, sudul Chinei, în provincia Iu- corespondent
can. La scurtă vreme după con veşte formarea noului guvern deşi acesta este un adept al ninan, au fost descoperite noi
ferinţa anglo-americană din in- si aeriană din insula Malta, ca- se datoresc faptului că în timp zăcăminte de cărbune ale că Comitetul organizatoric regional
sulele Bcrmude s-a comunicat re va constitui, după toate in- ce „la dreapta el are mulţi prie- ror rezerve sînt evaluate la
c.ă primul ministru al Angliei dicilc, viitoarea ţin tă _ a mane- 800 milioane tone. Straturile ___A. V. S. A. P, Hunedoara
a ajuns la o „înţelegere“ cu o- aflate la mică adîncime permit
vrelor Washingtonului. exploatarea cărbunelui după în colaborare cu redacţia ziarului
ficialităţile americane în ce „Drumul socialismului“
1ÉE! Comisiei 0.11 programului guvernamental ce organizează
rut de socialişti. Ziarul „De- în o r a ş u l De v a
pechc Du Midi“, subliniază ast
fel că chiar dacă conducătorii metoda la zi. Rezervele unui
alt zăcămînt de cărbune aflat
PENTRU DEZARMARE .•SFIO ar fi de acord să-l spri în apropiere sînt evaluate' de duminică 9 iunie 1957*
jine pe Bourges Maunoury nu geologi la 100 milioane tone.
se ştie dacă aceasta va fi şi începînd de la orele 10,30 a. m.
— Cuvînîarea rostită de V. A. Zorin — hotărîrea militanţilor partidu Plenara conducerii un e o u c u r s mo t o de viteză
lui. Dealtfel, subliniază ziarul,
centrale provizorii
LONDRA 6 (Agerpres)'. — rul unei declaraţii, a arătat în obligaţie în primul rînd a pu refuzul partidului socialist de a r.‘r<nrrrg.i»rmwwpic3c&m«ctaMi:Cim».->a^amxue:'LiAami
continuare Zorin, el se depăr terilor care deţin arma atomică sprijini pe Pflimlin se datoreşte a Uniunii Tineretului
TASS anunţă : După cum se tează dc cele spuse pînă acum şi cu hidrogen. Guvernul so tot faptului că militanţii socia pe circuit închis. Participă motocicîişti din regiunile:
ştie, în şedinţa din 5 iunie a de reprezentanţii ţărilor occi vietic propune ca la această lişti şi nu conducătorii SFIO, Sătesc din Polonia
subcomitetului Comisiei O.N.U. dentale în subcomitet. Repre declaraţie să adere şi toate ce U Hunedoara, Timişoara, Craiova, Cluj, Galaţi, Oradea, Baia
pentru dezarmare au luat cu- zentantul Statelor Unite, Sta- lelalte state. nu au putut uita anumite lu VARŞOVIA 7 (Agerpres). — Mare, Bacău, Stalin, Au tonomă Maghiară.
vîntul reprezentanţii Uniunii ssen, reprezentantul Franţei cruri din trecut şi nu au fost La Varşovia a avut loc plena
Sovietice, Statelor Unite, An Moch, şi în sfîrşit chiar Noble In proiectul nostru de decla deci de acord cu formarea unui ra conducerii centrale provizo f i Biletele se găsesc de vînzare la întreprinderi şi instituţii, iar
gliei şi Franţei. Reprezentantul au recunoscut în declaraţiile lor raţie se spune că statele îşi nou guvern de către liderul rii a Uniunii Tineretului Sătesc ^ în ziua concursului la casele speciale.
posibilitatea asumării unor o- asumă, cu prim pas pe calea M.R.P. din Polonia la care au partici
Angliei, Nobie, s-a pronunţat bligaţii moral-politice cu pri spre interzicerea totală a armei pat reprezentanţi ai organelor DUMINICA 9 IUNIE 1957
împotriva propunerii ca statele vire la renunţarea folosirii ar nucleare, obligaţia solemnă de Ziarele democrate franceze centrale de conducere ale Par-
care dispun de arma atomică mei atomice şi nu mai era ne a nu folosi în scopuri militare subliniază că Bourges Maunou t'dului Muncitoresc Unit Polo SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
şi cu hidrogen să-şi asume o- cesară decît găsirea unei for armia atomică şi cu hidrogen ry nu este omul care să ducă o nez şi ale Partidului Ţărănesc
bllgaţia de a nu folosi această mule pentru aceste obligaţii. de toate tipurile, inclusiv bom politică conformă intereselor şi Unit. Plenara a discutat rapor DEV A : Prea tîrziu; Corabia viselor '(grădina de
bele de aviaţie atomice şi cu aspiraţiilor legitime ale poporu tul preşedintelui conducerii cen
armă. Stassen a propus în cadrul hidrogen, proiectile cu încăr lui francez. „După un clerical trale provizorii, J. Tejchma, vară) ; ALBA IULIA: U raganul; APOLDU DE S U S :
Luînd cuvîntul în şedinţa subcomitetului ca noi să reali cătură atomică şi cu hidrogen iată că a fost ales acum un
zăm un acord cu privire la re •cu ori ce rază de acţiune, arti ultracolonialist pentru formarea „Despre problemele actuale ale Dreplul de a te n a şte; BARU MARE: Contele de
din 5 iunie, V. A. Zorin, repre nunţarea de a folosi arma ato leria atomică. noului guvern“, scrie cu indig dezvoltării politico-ideologice a
zentantul Uniunii Sovietice, şi-a mică ou excepţia cazurilor de nare „Liberation“, iar „l’Huma Uniunii Tineretului Sătesc“. Monte Crislo ; BRAD : Marile manevre ; HAŢEG
exprimat regretul în legătură autoapărare, potrivit articolu Realizarea unei înţelegeri în nité“ subliniază că „alegerea
cu declaraţia delegatului en lui 51 din Carta Organizaţiei tre noi şi adoptarea unei astfel lui Bourges Maunoury nu este Participanţii la plenară au a- Moartea unui ciclist: ILIA: Mama; LONEA: Miste
glez, care dovedeşte lipsă de Naţiunilor Unite. de declaraţii ar constitui, după de natură să liniştească îngri doptat o hotărîre care stabileş
dorinţă dc a soluţiona practic părerea noastră, un pas sim jorările legitime ale tuturor a- te principiile ideologice ale ac rul celor două oceane: ORAŞTIE: Thereze Raquin j
această chestiune, cea mai a- Delegaţia sovietică a arătat plu şi în acelaşi timp precis celora care vor o schimbare a tivităţii Uniunii Tineretului Să
cută a problemei dezarmării. că însăşi această formulă do spre slăbirea încordării şi spre politicii“. tesc. In hotărîre se subliniază PETROŞANI: Sinha Moşa ; SEBEŞ : Cînd vine fur
vedeşte că delegaţia Statelor noi măsuri în domeniu! dezar că^ Uniunea se pronunţă pentru
Am vrea, a declarat V. A. Unite ale Americă consideră mării atomice. orientarea socialistă în activita tuna ; SIMERIA : Uraganul; TEIUŞ : Dosarul 3 06j
Zorin, să obţinem interzicerea posibil şi oportun să se adopte tea sa. recunoaşte rolul condu
totală şi imediată a armei ato o anumită formulă de obliga In cadrul subcomitetului s-au cător al Partidului Muncitoresc ZLATNA: Prietene de noapte; HUNEDOARA: Banc-!
mice dar, ţinînd seama de po ţie moral-politică. Dacă aşa făcut obiecţiuni împotriva for
ziţia reprezentanţilor occiden este, de ce nu am înceroa să mulei propuse de Uniunea So Unit în construirea socialismu nota de 1 milion lire sterline. >
tali în propunerea noastră cu cădem de acord cu privire la vietică. Acestei formule precise lui în Polonia.
privire la măsuri parţiale, nu elaborarea unei formule, accep- i-au fost opuse propuneri care, üsflP SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO :.
insistăm în prezent asupra a- tabilă pentru toţi, în ce priveş- după convingerea noastră pro-
cestui lucru. De aceea Uniunea te obligaţia moral-politică de a fundă, nu soluţionează proble- A PROGRAMUL l i 7,10 Muzică uşoară romînească('
Sovietică propune ca în prima renunţa la folosirea armei ato- mia. Esenţa acestor propuneri 7,40 Concert de dimineaţă; 8,20 Teatru la microfon
etapă să se asume obligaţia so mice şi cu hidrogen ? se reduce la faptul că ele dau „Culoarea pielei şi conştiinţa“ pentru cop ii: „Comoara lui Montezuma"; 9,20 Anun
lemnă de a nu folosi arma a- oricărui stat dreptul de a apli- ţuri şi muzică; 10,00 „De toate pentru toţi“ : 11,10
tomică. Propunem puterilor oc Noi nu putem însă renunţa la ca, după propria sa apreciere, — o broşură despre discriminarea ras,ala în Anglia Program muzical alcătuit la sugestia elevilor; 13,15
cidentale şi în primul rînd pu discutarea acestei probleme. Pă- hotărîrea cu privire la folosirea Cîntă orchestra de studio Radio; 14,30 Concert de es
terilor oare posedă arma ato turile cele mai largi ale popii- armei atomice şi cu hidrogen, LONDRA 7 (Agerpres). •— — publicist John D-arrag în tradă; 15,15 „Hai să-ntindem hora truye“ ; 15,45 „Via?
mică şi cu hidrogen să semne laţiei din toate ţările lumii, in- Propaganda burgheză engleză broşura „Culoarea pielei şi ţa muzicală“ ; 17,30 Muzică uşoară romînească; 18,00
ze o declaraţie prin care renun clusiv din Anglia, discută pre- Considerăm că nu se poate pretinde că în Anglia nu ar e- conştiinţa“ publicată recent în Muzică: 19,30 „Drumeţii veseli" j 20,00 Jocuri popu-?
ţă la folosirea armei atomice. tutindeni această problemă, admite situaţia ca lumea să xistia, chipurile, discriminare ra Anglia. lare romîneşti; 20,10 Teatru la microfon: „Michel AŞi
Pentru aceasta, a subliniat re Sarcina subcomitetului este dc poată fi tîrîtă într-un război a- sială. gcIo-Scenariu radiofonic de A. Kiriţescu; 22,15 Emi
prezentantul U.R.S.S., nu sînt lomic ca urmare a semiavolni- Atitudinea faţă de negri se siunea sportivă : 22,30 Dansaţi cu noi.
Totuşi faptele dovedesc con oglindeşte grăitor în ancheta
trariul. In ultimii ani în An făcută de autorul broşurii în PROGRAMUL II: 7,00 Melodii populare romîneşti j
glia a venit un mare număr de rîndurile a 1000 de albi şi 1000 7,30 Cîntece vesele; 8,20 Muzică uşoară; 8,40 Muzică
negri din ţări coloniale ca Ni de negri. Astfel, 738 de albi populară romînească; 9,10 Arii celebre din opere; 9,50
geria, Jamaica, Kenya. După dintre cei întrebaţi au răspuns Muzică uşoară romînească; 10,20 Din cele mai cu
afirmativ la întrebarea : „Cre noscute melodii ale popoarelor; 13,00 Concert de es
numeroasele relatări ale presei, deţi că există în Birmingham tradă 14,15 Mic concert de muzică populară rom!-
şomajul i-ia adus în Anglia. Po n ească; 14,45 Muzică uşoară; 15,45 Muzică distra»
tiv ă ; 16,30 Concert la cererea ascultătorilor; 17,30
necesare nici un fel de forme trivit datelor oficiale, numai „Fire de tort“ (din^ opera poetică a lui G. Coşbuc) i
de control. Nu este necesară din Indiile de vest au venit în 20,05 Muzică 'de dans; 21,00 Seară de romanţe' 2130
decît bunăvoinţa tuturor gu ultimul timp aproximativ 60.000
vernelor oare posedă arma ato a da un răspuns la întrebarea ciei unui stat. Uniunea Sovie- de negri. Majoritatea negrilor o discriminare rasială“? iar la __________________ Muzic'ă de' dans ¦ 22,30 Muzică populară romînească.’ ,
mică şi cu hidrogen. pe care o pun milioane de oa- tică este gata să-şi asume o- imigranţi s-au stabilit în mari întrebarea : „Credeţi că munci -------------------- ------
m eni: de ce să nu se renunţe bligaţia de a nu folosi arma a- oraşe industriale. torii de culoare din Birming BULETINE DE ŞTIRI: f
Cînd însă Nobie spune că în la folosirea armei atomice? tomică şi cu hidrogen. Acum — — -—
general nu poate să-şi asume Despre situaţia negrilor în ham au posibilităţi egale cu — 6,30: 19,00: 22,0 0 : 23,52 (Programul I ): 9,30: 14,00 i
o obligaţie solemnă, deoarece Proiectul de declaraţie pre- rezolvarea acestei probleme de- Birmingham • — unul din cele muncitorii albi ?“, 866 din cei
aceasta ar avea doar oaracte- zentat de guvernul sovietic, în pin de de celelalte state care mai. mari centre industriale ale 20,00: 23,00 (Programul II). ,
propunerea sa din 30 aprilie, o- deţin arma atomică şi cu hidro- Angliei — vorbeşte scriitorul întrebaţi au răspuns negativ.
feră o formulă simplă, clară şi gen, adică Statele Unite ale A- Autorul broşuriicheamă gu LOTO CENTRAL
neechivocă pentru o astfel de mericii şi Anglia.
vernul englez să interzică prin- - La tragerea „Loto Central “ din 7 iunie au fost extrase
din urnă următoarele numere câştigătoare:
tr-o lege discrimnarea rasială
in Anglia. 81, 79, 84, 15, 29, !18, 33, 58, 80.
Redacţia şl administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrajicä „1 MaT — DEVA
