Page 29 - 1957-06

í vwV PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VA! D u p ă p a f r u Suni V IZ IT A
H unedoa • de întrecere
vu

mulsocialismului iui N. fi. BULGANINSîmbătă 8 iunie, la Combinatul şi SI. S. HRUŞCIOV

siderurgic Hunedoara, a avut loc o LAN DA

consfătuire organizată de Corniletul ÎN F I N HELSINKI (Agerpres). — . TASS
Central al sindicatului muncitorilor transmite:

din Industria grea şi Ministerul La 6 iunie, N. A. Bulganin, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri al
Anul IX. Nr. 774 Duminică 9 iunie 1957 4 pagini 20 bani industriei grele, în legătură cu ana­ HELSINKI (Agerpres). - TASS U.R.S.S., şi N. S. Hruşciov, membru
liza realizărilor obţinute în întrece­ transmite: al Prezidiului Sovietului Suprem al
¦flwmcBagmvMseaaa rea socialistă in cinstea zilei de 1 U.R.S.S., şi persoanele care îi înso­
Mai, de către colectivele de munci­ La 6 iunie, V. I. Sukselainen, pri­ ţesc l-au vizitat pe V. I. Sukselainen,
aointui hfitßmwil i&eiaiutz tori, tehnicieni şi ingineri, din ca­ mul ministru al Finlandei, a oferit un primul ministru al Republicii Finlan­
drul Combinatului siderurgic Hune­ prînz în cinstea iui N. A. Bulganin, deze.
doara, Combinatul metalurgic Re­ preşedintele Consiliului de Miniştri
şiţa, „Oţelul roşu“ şi uzina „Victo­ al U.R.S.S., şi N. S. Hruşciov, mem­ k
ria" Călări. bru al Prezidiului Sovietului Suprem HELSINKI (Agerpres). — TAS5
transmite:
Tov. îng. Antonlu Gavrilă, direc­ al U.R.S.S. La 6 iunie N. A. Bulganin, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri 'ai
tor general al Direcţiei Generale a La prînz au participat N. A. Bul­ U.R.S.S. şi N. S. Hruşciov, meflibpu
ai Prezidiului Sovietului Suprem al
metalurgiei feroase din Ministerul ganin, N. S. Hruşciov şl persoanele U.R.S.S., ş i , persoanele care îi înso­
ţesc şl V. Z. Lebedev, ambasadorul
industriei grele, a arătat că care îi însoţesc, V. Z. Lebedev, am­ U.R.S.S. în Finlanda, l-au vizitat pe
U. K. Kekkonen, preşedintele Repu­
Minereu p e ste p la n REZULTATE FRUMOASE pe primul loc în ce priveşte pro­ basadorul U.R.S.S. în Finlanda, func­ blicii Finlandeze.
ducţia de fontă, s-a situat Combi­ ţionarii ambasadei sovietice şi alte Din partea finlandeză au fost de
natul siderurgic Hunedoara, care a faţă primul ministru V. 1. Sukselai­
nen, ministrul Afacerilor Externe I.
In cadrul întrecerii socialis te oe se desfăşoară îa mina Colectivul fabricii „Vidra" din 0 - tru dame, din piei de pisici, vulpi şi dat peste plan 7.015 tone fontă. In persoane oficiale. Vlrolainen şi alte persoane, oficiale.
răştie, şi-a încheiat activitatea, pe iezi, vopsite în diverse imitaţii. jce priveşte producţia de oţel şi ia-
Gtielar, s-iau obţinut succese fr umoase în lunia trecută. In luna mai, cu rezultate frumoase. Prin Din partea finlandeză la prînz au
asigurarea cu materiile prime nece­ Cele mai frumoase realizări obţi­
fruntea realizărilor, s-au situat minerii din radonul III, oare sare, s-a reuşit ca planul producţiei nute în întrecere au fost înregistrate minate, întîietatea a obţinut-o Com­ participat K. A. Fagerhoim, preşedin­
globale să fie realizat îri proporţie de de tovarăşii Iosif Stîrc, Alexandru binatul metalurgic Reşiţa, care a tele parlamentului, membri al guver­
au realizat planul în proporţie de 107 la sută.- 118 la sută, productivitatea muncii a Bctrşoş, Ioari Opreanu, de la sectorul dat peste plan 10.025 tone oţel şi nului, Cero A. Vuori, ambasadorul
crescut cu 17,8 la sută faţă de cea de argăsitorie, iar de la secţia de 4.477 tone laminate. Finlandei în U.R.S.S., şl alte perso­
Folosind din plin timpul de lucru şi fiind aprovizionaţii planificată, iar economiile la materie Mobilat, de tovarăşii Lucreţia Hemen,
primă însumează 4.080 lei. Planul de Maria Eleneş şi Mihai Seghedy. La Din referate şl discuţiile care
din timp cu cele necesare, ca : scule, materiale, energie pneu­ calitate la sectorul de confecţii a sectorul de confecţii, cele mai fru­
fost realizat în proporţie de 100,26 la
matică etc., minerii din echipa 63, condusă de tovarăşul Si- sută, iar la 'sectorul de fabricaţie cu moase rezultate le-au obţinut tova­ s-au purtat pe marginea lor, a re­ nalităţi politice finlandeze.
104,67 la sută. De asemenea, s-au
mion Ticulă, au obţinut o depăşire de normă de 1,53 la sută, realizat în fază experimentală, pro­ răşii Viorica Berinde, Paraschiva ieşit hotărîrea siderurgiştilor de a Cu acest prilej V. I. Sukselainen
duse noi de confecţii, ca haine pen-f
cei din echipa 90, a tovarăşului Ndcolae Raiu, 1,61 la sută, iar Miclea şi Pavel Colhon. continua şl pe mai departe întrece­
rea socialistă.
membrii echipei 91, a tov. Ni colae Pelmnş, a dat ou 1,53 la PETRO ARGINT şi N. A. Bulganin au rostit, cuvîn-
corespondent tărl.
sută mai mult minereu peste norma stabilită. Rezultate fru­

moase au obţinut şi echipa con dusă de tovarăşul laviţă Dră-

gan de la orizontul I, care a realizat un randament mediu

lunar de 3,9 tone-om pe schimb, şi echipa 23 a tovarăşului D IN TARILE SOCIALISTE

Nicolae Bucureşteanu, care a realizat un nandament de 4,25

tone-om pe schimb. AÜREL HERBAN tn sprijinul furnaliştilor

corespondent In dorinţa de a con­ Aplicînd o seamă de trecerea pentru întîieta- C O P II N A V IG A T O R I Radioficarea satelor
>
tribui din toate puterile măsuri tehnico-organlza- te, locul de frunte îl o- şi oraşelor
Succesul oţelari!or hunedoreni din R. P. Polonă
la eforturile furnaliştilor torice, el au reuşit să-şi cupă schimbul condii9 In capitala Ţării Sovietice se Pregătirea „personalului" a-
Puţin timp îi mai despart pe tal. Rezultatele n-au întîrziat să hunedoreni, în vederea depăşească planul pe de tov. Rălleanu, care deschide primul serviciu de na­ cestui serviciu de navigaţie a Radioul pătrunde tot mai pu­
oţelarii care deservesc cuptoa­ se arate. In numai 6 zile de la depăşirii planului, aglo- primele 6 zile ale lunii a realizat o îndeplinire vigaţie fluvială pentru copii. In început. Pe lîngă trei case ale
rele Siemens Martin din Com­ curente, cu nu mai pu­ a planului pe acele zile, acest scop s-au construit două pionierilor din capitala Ţării
binatul siderurgic Hunedoara, începerea lunii, ei au elaborat motonave avînd fiecare o capa­ Sovietice s-au organizat cercuri
de data cind va începe aplica­ peste plan, peste 200 tone de Tieratoriştii, şi-au inten­ ţin de 351 tone de a- în proporţie de 120 la citate de 120 de pasageri şi de tineri navigatori, în care ternic în viaţa populaţiei din o-
oţel. prevăzute cu un motor de 80 s-au înscris peste 300 de elevi
sificat munca. glomerat fieros. In în­ sută. C.P. Serviciul de navigaţie va din clasele superioare ale mul­ raşele şi satele Poloniei popu­
tor şcoli din Moscova. Sub con­
rea salarizării îmbunătăţite. în ­ Fruntaşe pe secţii sînt echi­ Şiau depăşit planul de producte dispune de asemenea de debar­ lare Pretutindeni sint radioîi-
sufleţiţi de acest fapt, ei şi-au pele conduse de prim-topitorii cadere plutitoare şi bărci cu ducerea unor instructori cu ex­
pînze. perienţă şi pe baza unui pro­ cale sate, cooperative agricole

intensificat eforturile în vede­ Gheorghe Andruf, Paut Orelt, Membrii cooperativei meşte­ Secţiile care au înregistrat Tinerilor navigatori li s-a pus gram special elaborat, ei stu­ de producţie, S.M.T.-uri.
rea sporirii producţiei de me­ Dumitru Mihai şi Petre Forţiu. şugăreşti „16 Februarie“, din cele mai importante depăşiri la dispoziţie un traseu de 4 km,
pe canalul de derivaţie al rîu- diază cu mult interes construc­ In prezent se desiăşoară am­
lui Moscova, care traversează ţia de nave, bazele conducerii
Haţeg, au reuşit în luna trecută sînt: curelărie, cu 49 la sută, o parte din capitala sovietică navelor, mecanismele de pe ple lucrări de radioficare a sa­
în apropierea Kremlinului. vas, regulile navigaţiei, sem­
Au terminat prăşită l-a la toate" să-şi depăşească planul la toţi cîsmărie cu 14 la sută, tinichi- nalizarea. telor in voievodatele Varşovia,

indicii. Astfel, planul producţiei Bialystok, Rzeszow şi Lublin,
globale a fost îndeplinit în pro­
gerie cu 21 la sută şi croitorie în regiunile centrale şi nord-

culturile porţie de 101,09 la sută, pro­ pentru femoi ou 13 la sută. De estice ale Poloniei,
ducţia marfă în proporţie de asemenea, croitoria pentru băr­
In anii puterii populare, în

103,33 la sută, iar valoarea baţi şi-a depăşit planul cu 5 la marile oraşe poloneze au fost
prestaţiilor de servicii neindus- sută, electricienii cu 20 la sută,
In ciuda timpului ploios care zahăr, la 5 ha. sfeclă furajeră triale a crescut cu 6 la sută. La iar zidarii cu 3 la sută. Uzina metalurgică „Zernag“ din Zeitz reconstruite şi construite posturi
s-a menţinut In ultima vreme, şi 10 hectare cartofi. ramura neindustrială, planul a
colectiviştii din Deva, printr-o NICU SBUCHEA de radio. Au fost de asemenea,
bună organizare a muncii, au Pe lingă lucrările de între­ fost realizat în proporţie de corespondent
reuşit să termine prăşită I-a ta ţinere colectiviştii au recoltat De la sfîrşitul anului 1947 mărci pentru extinderea uzinei construite peste 800 de Centre
toate culturile prăşitoare, şi să lucerna, trifoiul de pe o supra­ 101,58 la sută. valoarea totală a clădirilor şi şi pentru reînnoirea mijloacelor
faţă de 21,80 ha. La lucrările de utilajelor uzinei metalurgice şi de producţie, precum şi aproxi­ de radioficare; au fost instalate
constructoare de maşini „Ze­ mativ 2.500.000 de mărci pen­
rnag" din Zeitz (R. D. Germa­ tru reparaţii generale. aproape 2 milioane de difu­
nă) /a crescut de 10 ori. După
In cursul primului plan cin-, zoare. ţ
1945 uzina s-a dezvoltat rapid, cinai cei 2.300 de muncitori ai
efectueze praşila Il-a pe supra­ întreţinere a culturilor s-au evi­ Realizări frumoase ia mina TEBEA Au fost radioflcate peste
devenind o mare întreprindere uzinei au reuşit să dubleze
feţe destul de mari, denţiat, în mod deosebit, colecti­ socialistă. In prezent ea este producţia faţă de anul 1950. In 11.000 de sate. Anul acesta se
1956 producţia a- crescut cu
Astfel, pînă în prezent, au e- viştii Brigita Gergely, Agota Minerii de Ia exploatarea Gkerman, Roman Cîşlean lui cea mai mare producătoare de încă II la sută. In 1950 uzina. prevede radioficarea a încă 50F
xecutat praşila I-a pe întreaga carboniferă Tebea, din raionul Urs ?i brigada de tineret con­ instalaţii de brichetare a cărbu­
suprafaţă de 12 hectare cultiva­ Ferencz, şi Lazăr Magdalena, Brad, au obtinut în luna mai dusă de Florea Miiioc, care au nelui bituminös din R. D. Ger­ „Zemag” era prima uzină din de sate. Toate marile întreprin­
tă cu legume şi zarzavaturi, pe care lucrează la grădina de frumoase rezultate în muncă, depăşit normele cu 35-55 la mană. In 1946 a început mo­ regiunea Halle înzestrată cu
legume, Ştefan Semciuc, An­ dînd peste plan 1.200 tone de sută. De asemenea se eviden­ dernizarea ei. In 1948 a fost un club, iar trei ani mai tîrziu deri industriale din Polonia dis­
30 hectare cultivate cu porumb, drei Szok, Ştefan Peter, din ţiază maistrul miner Gheorghe — cu băi, cu centru medical
brigada I-a de cimp, Gavrilă cărbune. Bînţu. construită o nouă secţie de fi­ prevăzut cu aparate de radio­ pun de centre proprii de radio­
pe un hectar cu floarea-soare- Mihai, Maria Gergely şi Roza- Succesele dobindite se dato­ nisare, iar atelierul mecanic a
lui, la 10 hectare cu sfeclă de lia Dorodici, din brigada Il-n. Totalizînd tonele de cărbune fost lărgit. In 1953 in uzină logie, cu apartamente pentru ficare.
rase întregului colectiv, care a caro s-au dat peste plan de la s-au deschis o nouă secţie for­ muncitori. In fiecare an se
muncit cu entuziasm- depunînd începutul anului s i. pînă la 1 je şl un atelier pentru pregăti­ cheltuiesc 200.000 de mărci in Totodată se dezvolta televi­
eforturi sporite pentru a da pa­ iunie, aflăm că harnicul colectiv rea ucenicilor. Din 1946 s-au
triei cît mai mult cărbune. O cheltuit peste 10.500.000 de scopuri social-culturale şi alte ziunea poloneză. Staţiile de te­
contribuţie mare a adus-'o, în de mineri de la Tebea au dat 95.000 pentru protecţia muncii.
leviziune din Varşovia şi Lodz

funcţionează de mult. Recent 3

început construirea unei stalii

Legumicultorii la lucru de televiziune la Poznan. In

curînd va începe construirea u-

nor staţii de teleemisie în

Cultura legumelor şi zarzava­ Pariatei cu lucrările de plan­ special, sectorul II, condus de peste plan 4.100 tone de căr­ Silezia, pe litoralul Mării Bal­
turilor cere legumicultorilor nu tare şi întreţinere, s-au recoltat inginerul Vasile Neagoie, care bune
tice şi în alte oraşe ale ţarii. A

numai o cunoaştere temeinică a şi livrat în scurt timp 24.000 kg şi-ia depăşit planul lunar cu 26 OLIVIU GLIGOR fost pusă la punct producţia de
televizoare.
lucrărilor ce trebuie să li se a- spanac, 6.000 kg salată şi 8.200 la sută, precum şi echipele mi­ corespondent
plioe, ci şi o îngrijire atentă atît kg ceapă verde. nerilor Andron Da vid. Teodor I. C. TEBEA Republica Populară Bulgaria
lia plantare, cît şi în timpul ve­
getaţiei. Deşi timpul a fost plo­ Muncitorii din brigada con­ TURNEUL TEATRULUI de Stat r
ios în ultima vreme, totuşi mun­ dusă de Trai an Muntean, şi în din O raşul Stalin la Deva
citorii de la gospodăria anexă special cei din echipa comunis­ Ca şl tri celelalte ţări socia­
a I.C.S.H.-ului, din Lăpuşnic, tului Oliviu Goţ, au muncit cu Luni 10 iunie, orele 21, în Gherase Dendrino, laureat al liste, In R. P. Bulgaria, copiii —
au reuşit să efectueze în bune multă tragere de inimă la plan­ sala Cinematografului „Fitimon Premiului de Stat, avînd ca in­ cel mai tineri cetăţeni al ţării —
condiţiuni lucrările de întreţine­ tarea şi întreţinerea culturilor. Sîrbu“ din Deva, Colectivul terpreţi pe Mişti Fotino, Vivi sînt înconjuraţi de o deosebită
re la -majoritatea culturilor. Candrea Neleanu, Ştefan A- grijă şi atenţie. El au la dispozi­
Rezultate bune la întreţinerea Teatrului de Stat din Oraşul lexandrescu, Andrei Armancu, ţie numeroase creşe, grădiniţe de
Pe lîngă că au plantat cu păt­ culturilor s-au obţinut şi la gos­ Stalin, prezintă in turneul său Ion Neleanu, E. Mihalia Braşo- copii, parcuri speciale unde se pot
lăgele roşii o suprafaţă de 7 ha podăria anexă din Oarda de Jos. oficial prin ţară, marele succes veanu, Savu Rahoveanu, Victo­ juca.
iar cu ardei 6 ha, ei au prăşit al stagiunii, comedia originală rina Onciianu, Elena Stescu,
pînă în prezent de 2 ori cultu­ Pe lîngă recoltarea şi livrarea Ioana Fioreseu, Dan Puican, IN FOTO: La o
rile de varză timpurie de pe 5 ba, unor mari cantităţi de gulii, cea­ DE LUNI PINA LUNI, Sorin Octav. grădiniţă de copii
cartofii timpurii de pe 6 ha, co­ pă verde, ridichi, salată şi spa­ din cartierul Reduta
nopida de pe 1 ha şi rădăci- de Nicuşor Constantineseu şi Biletele s-au pus în vînzare din capitala R. P.
noasele de pe 5 ha. Cîte o pra- nac, s-a executat praşila întîia George Voinescu, în regia artis­ la Agenţia Teatrală. Bulgaria - Sofia.
şîlă au efectuat şi la culturile pe 22 hectare cultivate cu po­ tică a tov. MIŞU FOŢINO, ar­
de fasole, varză roşie şi castra­ rumb, praşila a doua la cartofii tist emerit al R.P.R. Muzica
veţi. de vară precum şi la alte cul­
turi de legume şi zarzavaturi.

Zenovie Dănilă munca în coiecii

auzise multe des­ vă, n-ar lipsi o zi, CONSTRUCŢII no) R-P- GHINEZĂ
nici în ruptul capu­
Colectivistul Zenovie Dănilăpre viaţa din co­
lectivă. Se spu­ lui. Mereu prezem .

neau, aşa cum şi-a ridicat casă nouă la orice treabă, rm La sfîrşitul anului 1956 în nică termocentrală. După darea din Cianciun şi de pe mull
spune gura lumii, este de mirare că ei în exploatare oraşul va pri
bune şi rele. Ba, prin munca lui Republica Populară Chineză au mi de două ori mai multă e- alte şantiere de construcţie di
că fiind colecti­ şl cu sprijinul fost date în funcţiune o serie nergie electrică decît în pre­ China se mută în locuinţe no
de hidrocentrale nou construite zent. La oraşe se repară şi se am<
vist niciodată nu vei putea să ai noi căsuţa noastră. Ne făuream vise, in toată viaţa cît am lucrat indivi­ celorlalţi colectivişti, şi-a puiuţ sau reconstruite cu o putere to­ najează străzi, se înfiinţeaz
tală de 450.000 Kw. Aceasta In prezent se desfăşoară Ul­ noi linii de autobuse şi tran
casa ta, că nu fi se va plăli iot ro­ ne făceam planuri. dual. Lucrul a mers aşa cum tre­ înălţa casă nouă şi acum i se dă timele lucrări la construirea u-
dai muncii tale. Sucite şi tnvirlite In gospodăria colectivă am găsit buia. Să spun drept, chiar cind cinstea ce i se cuvine unui om har­ depăşeşte de 38 de ori capaci­ zinei de fibre sintetice din An- vaie, se amenajează spatii ver:
tatea tuturor hidrocentralelor dun. de-a lungul magistralelor.
ieşeau med ales din gura unor femei rostul vieţii. eram ta lucru in gospodărie, girului nic. construite în decurs' de 20 de
care luau furca tn brîu şi plecau îmi mai zbura şi la noua mea h Visat lui Zenovie s-a împlinit. ani în timpul regimului gomin- La uzina de utilaj electric Anul acesta în China vor
din sat în sat „să lămurească“ pe Din '54 visul a început cutnţă şi vedeam aşa, ridicindu-sc d.nist. din Harbin se construiesc două construite şi date în folosin1
alţii despre viaţa din colectivă, deşi a prinde viaţă zidurile tot mai înalte. Voiam să Şi-a ridicat casă nouă, aşa cum noi secţii — de turbogeneratoa- noi şosele magistrale cu o lui
ele nă o văzuseră niciodată. se termine cîi mai repede construc­ a dorit înloldeauna. Mai are doar Din Dunct de vedere al rezer­ re şi hidrogeneratoare. După gime totală de 1.125 km.
Ban cu ban, pus de-o parte. Bani ţia, ca să pol arăia celor care la să pună duşumeaua şi să pregă­ velor hidroenergetice China o- terminarea construirii acestor
tească podul, pentru recolta viitoa­ cupă unul din primele locuri secţii uzina va produce cele mai Pînă la sfîrşitul anului &
din. lume. Rezervele hidroener mari turbogeneratoare si hidro
Zenovie Dănilă, deşi avea îndo­ mulţi, primiţi la zile-muncă, cereale început erau neîncrezători, că iot re. Ce vor spune cei care în ‘54 getice! 'alé rîurilor ei se ridică generatoare din ţâră. rent lungimea totală a şosel
la 540.000.000 Kw. lor date în folosinţă în curs
ială în ce priveşte gospodăria co­ şi toate celelalte produse( ce le-am ce au spus ei erau numai poveşti. îşi dădeau „părerile", ne interesează In provincia Ţziansi a înce­
lectivă, îşi dădea scama că mun­ Pentru 1957 s a prevăzut da­ put construirea unei mari fa­ primului cincinal (începînd d
ca cinstită este apreciată. La un mo­ Puţine aflate, din multeprimit, mi-au înfăptuit primele nă­ mai puţin. Principal esie că ală­ rea în exploatare a unei serii brici de ziahăr. Se termină ulti­ 1953) va atinge 9.271 km. i
turi cu Zenovie, alţi coleclivişti şi- de hidrocentrale cu o putere de Ceasta depăşeşte cu 88 la su
dejdi. Gospodăria mi-a asigurat un 700.000 Kw. Anul acesta va în­ mele lucrări pe şantierul de sarcinile cincinalulul,_
cepe de asemenea construirea construcţie a! Fabricii de _zahăr
ment dat, a pornit-o spre gospo­ loc de casă, pe drumul care vine cîte sînt au construit sau îşi construiesc acum marilor hidrocentrale de la nr. 2 din această provincie. Printre cele mai importan
Sanmînsia şi Liuţziasia, pe flu­
dăria agricolă colectivă „Drumul lui dinspre Deva, chiar la marginea Cînd am trecut prin faţa casei lui case noi, prin munca lor şi cu aju­ viul Huanhe, precum şi rîuril? In primii patru ani ai primu­ şosele care vor fi terminate
Iliei. In 1955 am avui prisos de Zenovie Dănilă, privirea ne-a fost torul Statului. Ilihe, Sinantzian şi Minfzian. lui cincinal, în diferite_orase şi nul acesta se numără şosea!
Lenin" din liia. Act a început să cereale, pe care le-am valorificai de-a dreptul îneînteiă. O casă nouă, După ce vor intra în funcţiune aşezări muncitoreşti din China SinţziamTibet, avînd b lungir
La despărţire, colectivistul Zeno­ aceste hidrocentrale vor da a- s-au construit locuinţe şi alte de 1.006 km. Construirea ace
muncească cu hărnicie. tîta energie cît a produs în­ construcţii obşteşti pe b supra tei şosele a început anul ti
treaga Chină în 1956, faţă totală de 100.000.000 mp. cut.
Zenovie îşi aminteşte prin cooperativă. încă netencuită, cu geamuri mari, vie Dănilă ne-a pus o întrebare:
cu camere spaţioase. In faţa casa — Ştiţi ce mi-am dorit plnă Paralel cu dezvoltarea con Tn suburbiile oraşelor Pekin, Anul acesta se vor începe
— Am plecat de-acasă sărac lipit In 1956 am efectuat, împreună cu sînt pregătite rondourile pentru flori, strucţiilor hidroenergetice va Tianţzin, Şanhai etc s-au con­ asemenea lucrările de constri
pământului. Aşa a plecat şi nevasta soţia mea, 400 zile-muncă, pentru In curte, o mulţime de păsări, găi­ acum 7 creşte şi greutatea specifică a struit aşezări muncitoreşti bi­ re ă şoselei de 37! km. Du
mea, Simina. Nu aveam decît pu­ care am primit, importante cantităţi ni, raţe, g îşte ; coteţ pentru porci. Ne-am gîndit şi pînă să răspun­ .cărbunelui alb“ în balanţa c Huan provincia (Gansu) dem
terea şi dragostea de muncă pe care de grtu, porumb, floarea-soarelui, In spatele unui gard de leaturi se nergetică a tării. In oraşul ne amenajate. Constructorii
ne-a dat-o viaţa. In trecut am mun­ bani, ele. întinde o grădină de ţoală frumuse­ dem noi, a complectat tot W: Baotou se construieşte o puter combinatelor _ metalurgice din siunea Ţaldam, provincia Ţi
cit pe la diferiţi oameni avuţi, dar ţea. Straturi de legume, pomi fruc­ — Am dorit ca. . . . barza să po­ Baotou ,şi Uh'an, muncitorii de bai, precum şi a unei şbs<
Oamenilor care mi-au lucrat că­ !a uzina de automobile nr. 1 de-a lungul frontierei chir
rămidă, zidarilor şi lemnarilor, le- posească pe casă nouă. 'Acum, abia vietnameze _şi a a lto r 'două 5
aştept... / sele^ î,n provinciile Fuţzian
Şandun.
rodul muncii... ca-n palmă. Toi ce- am plătit in natură. Aveam de unde. tiferi, toate lasă să se sadă că D e l Ce să-i zicem omului? Decît

strîngeam vara, ne ajungea pînă-n Belşugul care a intrai tn casa mea avem de-a face un un bun gospodar, să-t fie cu noroc şi fericire, la ase­

„făşangul mare". numai în 3 ani de cînd lucrez In Şi Intr-adevăr, ca Zenovie Dă- menea mîndreţe de casă.

Tare mult tînjeam să avem şi colectivă, na l-am avut niciodată, nilă sini puţini gospodari De la N. CAZAN