Page 31 - 1957-06

Nr. 774 DRUMUL SO C IALISM U I UI Pag. 3

'« n m iw iji'g jo g ain M eo » mm3

Rezultat al lipsei de preocupare IN PREAJMA U N U I IMPORTANT EVENIMENT

Rezoluţia Plenarei C. C. al tei de perete — organul de pre­ cote —• şe arată în raportul ex­ e industrie uşoară trebuie să pregătească
P. M. R. din decembrie 1956 să local, prin oare organizaţia pus îa Plenară — trebuie să

pune în faţa oamenilor mun­ de partid vorbeşte maselor sa­ ducă la o mobilizare şi mai temeinic aplicarea sistémala! de salarizare
cii de La sale sarcnia de a tului — a rămas doar o amin­ mare a organelor şi organiza­
oontiribui la asigurarea fon­ tire pentru cei oare îşi mai aduc ţiilor de partid, la o creştere a In semestrul al doilea al analul acesla, se va Irece ireptat la aplica- dacă se vor studia mai mult zetele de perete, nu s-a mai în­
dului centralizat al statu­ aminte de înfăţişarea ei. Eâ a simţului de iăspundere faţă de rea sistemuini de salarizare îmbanătă ţlt îri ioăie fabricile, uzinele şi între­ şi dacă va exista mai multă treprins aproape nimic. Munci­
lui, prin încheierea de con- dispărut de mult şi nu se ştie asigurarea cantităţilor de pro­ prinderile. Pentru ca acest eveniment să fié primit de oamenii muncii aşa preocupare din partea conduce­ torilor nU li s-a explicat temei­
tnaote în baza cărora să vîndă unde. Pe uliţele sat-ului nici o lo­ duse agro-alimentare necesare cum se cuvine, In maforitatea unităţilor de industrie uşoară, din regiunea noa­ rii întreprinderii pentru punerea nic în ce constă îmbunătăţirea
statului surplusul lor de cereale. zincă, niai un afiş mobilizator, fondului centralizat“« j stră, se fac pregătiri intense. In multe întreprinderi s-au întocmit planuri de lor în practică. salarizării, nu li s-a documentat
Faptele, petrecute în timpul ce care să vorbească oamenilor măsuri iehnico-o'rganiz'aiorice cale au şi începui să fie realizate, s-au ţinut de ce este neoesar ca !aceste
despre contractări. In cazul de faţă, e necesar consfătuiri cu muncitorii, în care li s-a explicat acestora în ce constau măsu­ La fabrica
s-a scurs de la apariţia acestor Ca tovarăşii din comitetul co­ rile de îmbunătăţire a salarizării ; num eroşi muncitori au făcut propuneri pre­ măsuri să fie însoţite de un pu­
documente, oglindesc ferma ho- Organizaţia de bază din Să­ munal Sîntămăria şi comitetul „Vidra“ din Orăştie ternic avînt în muncă în sco­
tărîre a ţăranilor muncitori de cel e tot aşa de pasivă ca şi raional de partid să-i ajute pe pul ridicării necontenite a pro­
a traduce în viaţă linia indicată secretarul ei, tovarăşul Miron cei din Săcel să înţeleagă şi
‘de partid şi guvern. Mîridroni, oare a încheiat con­ să traducă în fapt această sar­
tract pentru... 10 kg grîu, sau,.ca cină deosebit de importantă.
Datorită îndrumării date de
PETRE f â r c â ş iu

organizaţiile de partid oameni­ tov. Filimon Mlhăileseu, mem­ ţioase. Desigur, în pregătirea aplicării salarizării îmbunătăţite sini şi unele Pregătirile în vederea apli­ ductivităţii muncii si reducerii

lor muncii de la sate, a exem­ bru al aceleaşi organizaţii, care lipsiiri, care trebuie înlăturate. Reduc ţia ziarului nostru, în dorinţa de a aju­ cării sistemului de salarizare preţului de cost.
ta Unele colective ale indüsitiei uşoare în pregătirea temeinică a acestui im­ îmbunătăţit se desfăşoară şi la
plului personal al acestora în n-a contractat pînă acum nici o Au prim it primul portant evehemieni, a întreprins în zilele trecute un raid-ancheiă. Consta­ fabrica „Vidra“ din Orăştie. Atît la fabrica de hîrtie „1
avans tările brigăzii noastre de raid le redăm în rlndurile ce urmează. Dar aici, nu există încă un plan
faţa maselor de ţărani muncito­ cantitate. de măsuri tehnico-organizatori- Mai“ din Petreşti, la „Ardelea­
oe, iar pregătirile se !desfăşoa­
ri, acţiunea contractărilor de ce­ Iii general, vorbind despre ră pe baza unui plan de acţi­ na“ din Alba-Iulia cît şi la
une întocmit încă la începutul
reale a cunoscut rezultate fru­ organizaţia de bază a satului anului, atunci cînd s-au prelu­ „Vidra“ din Orăştie, comitetele
crat hotărîrile Plenarei C.C. al
moase. Cele mai multe comune Săcel, trebuie spus că membrii Duminică 2 iume 1957, la P.M.R. din decembrie 1956. A- de întreprindere n-au dezbătut,
ar realizat încheierea de con­ acesteia, în totalitatea lor, au gospodăria agricolă colectivă cest plan este bun. însă ar tre­
tracte pentru mari cantităţi de neglijat o acţiune îri care de ,*23 August“ din Vinerea, ra ­ Planurile de măsuri realizeze o economie de peste bui îmbogăţit cu noi propuneri. în adîncihie, în consfătuirile de
cereale. fapt ar fi trebuit să fie în frun­ ionul Orăştie, s-ia plătit primul 20.000 lei la preţul de cost. O Aplicarea sistemului de salari­
te. Faptul e cu atît mai regre­ avans în bani din acest am tehnico- organizatorice altă rhăsurâ, care a fost aplica­ zare îmbunătăţit ridică o sea­ producţie, problemele salariză­
Nu toate organizaţiile de ba­ tabil cu cit exemplul celor a- tă şi care a dus la creşterea mă de probleme care trebuie
ză s-au preocupat însă în sufi­ mintiţi a fost urmat şi de tov. Pentru fiecare zi-muncă, co­ sînt necesare productivităţii muncii cu 25 la rezolvate şi care trebuie să a- rii îmbunătăţite. Ele ihvoacă
cientă măsură de popularizarea Ionel Alexe, deputat raional, lectiviştii au primit cîte 5 lei. sută* a fost aceea de reducere sigure succesul acestei impor­
acestei probleme în rîndul ţăra­ care la fel n-a încheiat nici un Se ştie că una din sarcinile a ajutoarelor de numărătoare. tante acţiuni. motivul că n-au avut încă in­
nilor muncitori. Un asemenea contract. In felul acesta mem­ Cu toate că !avansul acesta principale în vederea pregătirii De asemenea, în cursul acestei
cpz îl oferă organizaţia de bază brii organizaţiei de partid şi nu reprezintă nioi 15 la sută şi aplicării salarizării îmbună­ luni se va termina si sb va pune La fabrica „Vidra“ din Orăş­ dicatoarele tarifare. Acest lucru
din satul Săoel, raionul Haţeg. alături de ei şi unii deputaţi, din suma ce o au de primit pe tăţite, o constituie întocmirea în funcţiune o instalaţie de fa­ tie, s-au aplicat pînă acum
Nu s-ar putea spune că ţăranii cei care de fapt trebuiau să fie întregul !ah — unii colectivişti planurilor de măsuri tehnice şi bricat ambalaje pentru oUă, mă­ multe măsuri tebnico-organiza- este adevărat. Dar discuţiile a-
muncitori din Săcel n-au con­ în frunte, au rămas în coada au luat peste 300 lei. organizatorice, şi punerea a- sură care va duce la depăşirea torice. Un fapt pozitiv, care
tribuit sau nu contribuie La rea­ maselor. Le este indicat să ur­ cestora în practică. In majori­ planului valoric al întreprinde­ trebuie remarcat, este acela că soipra sistemului de salarizare
lizarea hotărîrii partidului cu meze exemplul oamenilor sim­ Tovarăşul Nicolae Romoşan, tatea întreprinderilor de indus­ rii şi la realizarea de noi bene­ s-a acordat o atenţie deosebită
de pildă, a luat oa avans 755 trie uşoară din regiunea n o as­ ficii. punerii în valoare a unor re­ îmbunătăţit cuprinde probleme
le i; Nicolae Loga — 530 le i; tră, asemenea planuri au fost zerve interné. De pildă, s-aü
Simion Baboleâ II — 390 lei şi întocmite, iar în unele s-a şi Se prevede ca în cursul se­ luat măsuri de recuperare a lî- mult mai largi. Se puteau dis­
Herlea Aviron — 390 lei. trecut lâ realizarea lor, aducîn- mestrului II să se monteze o nii de la bazinul de spălat, ca­
du-se îmbunătăţiri reale în pro­ re aduc anual economii de a- cuta măsuri de îmbunătăţire a
Tovărăşii respectivi fac par­ cesul de producţie. La fabrica bandă tnans portoare la descăr­ proape 90.000 lei, s-a construit
te din rîndul colectiviştilor, dâre de hîrtie „1 Mai“ din Petreşti, carea oaolinei, fiapt oare va o presă pentru calotarea sca­ procesului de producţie, măsuri
!au realizat cele mai multe zile- planul de măsuri tehnico-orga­ duce La uşurarea muncii şi La mei de lînă si a deşeurilor, a
muncă în perioada 1 ianuarie 31 nizatorice s-a întocmit îhcă din început construirea unui şopron de ridicare a productivităţii
mai a.c. luna trecută, iar unele din sar­ creşterea productivităţii ou oca. pentru depozitarea deşeurilor
cinile propuse au şi fost aplica­ 50 la sută, să fie confecţionate argăsite şi înobilate şi a linii muncii şi reducerea preţului de
Printre aceştia se numără şi te. Bunăoară, măsura de a se scamă, în vederea valorificării
oel mai tînăr colectivist, oare reduce procentul de celuloză la încă 50 bucăţi de mese meta­ lor etc. De asemenea, s-au mai cost, măsUfi privind îmbunătă­
!are !abia 15 ani, M,ihaî Herlea, fabricarea hîrtiei cu pastă de aplicat unele măsuri de ordin
ou 61 zile-muncă. lemn de la 1 pînă la 2 la sută lice pentru triaosportal celulo- tehnic care au avut rezultate ţirea disciplinei în muncă,- pro­
şi înlocuirea acesteia cu brac Bune.
privire la asigurarea fondului pli ce trăiesc în iaceltaşi sat cu In totial la gospodăria !agri­ şi pastă mecanică, a fost apli­ ziâ la holendere. bleme ale întrecerii socialiste,
colă colectivă ,,23 AugUst“ din cată încă de la începutul lunii Desigur, acest plan de măsuri Este necesar însă ca acţiunea
centralizat al statului. Măsura în ei. De pildă, cel al tovarăşei Vinerea, aoest prim avans de­ măi. Acest fapt a făcut să se de pregătire a !aplicării salari­ căile de valorificare a rezerve­
păşeşte suma de 14.000 lei. nu esté definitivat. In fiecare zării îmbunătăţite să sfe desfă­
care organizaţia de partid de Maria Vlad, care, deşi are o şoare şi la fabrica „Vidra“, în lor interne, generalizarea expe­
lună, după consfătuirile de pro­ mod organizat. De aceea, ca o
aci i-a îndrumat către acest lu­ suprafaţă arabilă de numai 0,60 ducţie, el este îmbunătăţit cu sarcină importantă a conducerii rienţei înaintate etc., etc.
noi propuneri. întreprinderii, se impune întoc­
cru, e însă nesatisfăcătoare. ha din care abia 0,10—0,15 ha mirea planului de măsuri teh- Apoi, muncă politică de ma­
Un plan de măsuri téhnico- hico-organizatorice.
Pînă acum organizaţia de bază cu gria, a contractat totuşi 40 orgartizatórice în vederea pre­ să presupune o largă activitate
gătirii aplicării salarizării îm­ Munca politică de masă
din Săcel, n-a ţinut nici o adu­ kg de grîu, sau al bătrînei bunătăţite, s-a întocmit şi la a agitatorilor de la orii la om.
fabrica „Ardeleana“ din Alba- nu se desfăşoară la
nare generală în oare să se fă Domnica Murar, ce-n anii tre­ îulia. Majoritatea măsurilor Organizaţiile de partid însă,
prPpusC, ţihtesc sporirea pro­
prelucrat documentele de partid cuţi nici nu avusese cotă obli­ ductivităţii muticii, îmbunătă­ n-au îndrumat îndeajuns pe a-

ce vorbesc despre importanţa gatorie, dar care, anul acesta, ţirea calităţii încălţămintei, re gitatori să explice muncitorilor
contractărilor de cereale şi nici a fost printre primii ce s-au ducerea preţului de cost. De a-
despre avantajele ce le oferă ^prezentat să încheie contract. semenea, acest plan prevede toate aspectele pe oare le pre­
producătorilor oare contractează. Iată numai cîteva exemple de cîteva măsuri de ordin organi­
La fel, în oadrul organizaţiei, oameni oare au înţeles — şi-o zatoric importante. Cîteva e- supune aplicarea sistemului de
modul cum se realizează hotări- xemnle vor fi edificatoare. De
rea partidului, analiza contribu­ dovedesc faptele — chemarea pilda, s-a prevăzut introduce- salarizare îmbunătăţit. De a-
ţiei pe oare ţăranii din Săcel red Unei a treia rriaşihi de fre­
partidului. zat marginea tălpii, introduce; ceea unele consfătuiri de pro­
Datorită pasivităţii de care
ducţie se defă.şoară la un nivel
au dat dovadă unii membri !ai
scăzut şi nu toţi muncitorii sînt

antrenaţi să facă propuneri ca­

La G . A . C. din Simeria Veche re să îmbunătăţească procesul

şi-o dau la realizarea fondului organizaţiei de bază, s-iau înche­ de producţie, să ducă la' reali­

centralizat al statului, n-au con­ iat contracte pentru cantităţi zarea de economii, să dea un

stituit un obiect de discuţie. A- mici de cereale, deşi condiţii avînt şi mai mare întrecerii so­

gitatorii n-au fost instruiţi cu sînt — şi încă foarte mari, — cialiste. ;>¦-

nici o problemă a muncii pe ca !aci să se obţină rezultate Un rol deosebit trebuie să-l

care ei trebuie s-o desfăşoare, şi, mult mai bune. aibă în popularizarea măsurilor

bineînţeles, în această direcţie, Pentru acei despre care am de îmbunătăţire a salarizării şi

nici problema contractărilor ii-a vorbit, trdbuie să fie clare sar­ gazetele de perete. Organizaţii­

constituit o excepţie. De altfel, cinile pe care Plenara cîitl 27— le de partid !au datoria să îndru­

vorbind despre ffiunoa politică 29 decembrie 1956 le pune în me colectivele acestor publica­

desfăşurată în oadrul satului, faţa comuniştilor. ţii, pentru a dezbate cu curaj

trebuie spus că existenţa gaze­ „Desfiinţarea sistemului de şi temeinic diferite_;aspecte ale

muncii din întreprindere, să

i—- r - r- - combată lipsurile nemotivaţe,

rea Unor mecanisme de tivit si rebuturile etc. La gazetele de
şăhţiiit benzi dé talpă, Introdu­
ANUNJ un nivel corespunzător perete este necesar să apară
articole care să arate ee pre­
cerea croirii mecanice a pînzei
O.C.L. Produse industriale Orăştie, Cugir, Sebeş-Alba, şi péntrii căptuşeală, îhlPcUirea Dacă în ce priveşte luarea de judicii aduc aplicării sistemu­
înterraîonala Deva, aduce la Alba-Iulia, magazine de con­ tiparelor dé alamă cu tipare de măsuri tehnico-organizatorice lui de salarizare, lipsuri ca ce­
cunoştinţa cumpărătorilor că a fecţii cu plata în rate unde sa­ cartort şi áltele. s-au depus eforturi şi s-au ob­ le semnalte mai sus.
redeschis magazinul de solduri lariaţii întreprinderilor, insti­ ţinut rezultate îmbucurătoare,
Trebuie înfăptuită apoi o agi­

din str. V. I. lenin nr. 2 un­ tuţiilor, organizaţiilor coope­ Grădiniţa sezonieră a G.A.C. din Simeria Veche, este frecventată zilnic Deşi îri acest plan sînt preco­ nu acelaşi lucru îl putem spu­ taţie vizuală corespunzătoare,
de se găsesc diferite articole ratiste şi obşteşti pot cumpă­ de aproape 30 de copii. In timp ce părinţii lor lucrează pe ogoarele co­ nizate masuri importante, con­ ne despre munca politică de mobilizatoare. Acest lucru nu
de produse industriale spre ra în rate pînă în ziua de 31 lectivei, copiii învaţă cîntece, dansuri şi poezii sub supradegherea atentă a siderăm ictUsi ca el âr putea fi masă. In majoritatea întreprin­ s-a făcut pînă acum în nici o
vînzare cu preţurile reduse iulie 1957, diferite confecţiuni cdacaioatei Adela Nemeş. încă îmbunătăţit. In hotărîrile derilor, în afară de faptul că întreprindere din cele mai sus
convenabil. pentru bărbaţi, femei şi copii. Plemarei din decembrie a C.C. Ş-au prelucrat hotărîrile Plena­ amintite. Organizaţiile de par­
ÎN CLIŞEU: o parte din copiii care frecventează la grădiniţă —• prin­ rei C.G. al P.M.R. din decem­ tid respective au şi în această
De asemenea anunţă că a Vizitaţi cu încrederfe maga­ tre care se află şi fraţii Mircea şi Ioan Dobreanu — fii colectivistului al P.M.R., se acordă o impor­ brie 1956 şi, pe ici, pe colo,
deschis în localităţile Deva, zinele noastre. Ioan Dgbreanu, ascultînd explicaţiile educatoarei. tanţă deosebită valorificării re­ direcţie lipsuri oare trebuie li­
Hunedoara, Brad, Siffieflâ, zervelor interne. Planul de mă­ s-au scris cîteva articole la ga- chidate.

suri al întreprinderii „Ardelea­

n a“, însă, acordă m a; puţină a-

Neocolonialismui american *,ajutoare“ altor ţări si în mo­ tenţie acestei probleme. E ne
dul acesta posibilitatea de ex­ cesar să se stabilească si ase
i. port a capitalurilor americane. menea măsuri, îhtrucît valorifi­
carea rezervelor interne duc la
O nouă formă de manifestare a colonialismului american - In scurt timp programele „a- realizarea de economii conside
programele de „ajutorare" a străinătăfii jutorului pentru străinătate“ au rabile şi în consecinţă, la redu­
ajuns să constituie una din păr­ cerea preţului de cost
nici decum din propriul interes. ţile componente principale ale
Datorită poziţiei lor geogra­ politicii externe americane care De asemenea, considerăm că
au căutat să acrediteze ideea unele propuneri, incluse în pla­
fice, care, ţinînd seama de ar­ că acordarea unor subvenţii al­ nul de măsuri, ar putea fi a •
mele folosite în războaiele pre­ tor state ar fi o formă firească plicate într-un termen rrai scurt,
cedente, constituia un sout, SUA a relaţiilor economice între
Anul acesta se împlinesc zece re a avut loc expansiunea impe­ state. Ceva despre unele articole
ani de cînd s-au lansat faimoa­ rialistă americană au făcut doar nu au avut de suferit de pe
sele programe americane de „a- ca forma de cucerire colonia­ urma distrugerilor de război. Implicaţiile ajutorului ameri­ publicate în ziaruLUzîna !moastra
jufor pentru străinătate“. Deşi lă directă să fie mai !puţin Intrînd în război deabia după can au fost însă multiple, de­
de ani de zile această noţiune ce ceilalţi participanţi luptase­ păşind aspectul pur economic. Ne aflăm în faţa unei mari în­ pentru ei. Tinerii noştri au învăţat factori. Cred că statul unui băriîfl le­
figurează în vocabularul diplo­ adecvată. ră aproape pînă la epuizare, In afara tendinţei de a consoli­ curcături. Şi poate că noi mai lucruri mai frumoase şi sfidează ase­ gat de viaţa de familie de înţelege­
maţiei americane, nimeni din Fără a se da în lături de la S.U.A, au cîştigat în raport cu da poziţiile economice ale mo- sînt încă mulţi. Toate acestea por­ menea „sfaturi“. rea reciprocă, visurile de viitor şi
cei care s-au ocupat de această celelalte puteri imperialiste a- nopoliştilor americani, prin â- nesc de la un singur lucru. Este altele, ar fi fost rriai preţioase ti­
problemă nu mai încearcă azi folosirea puterii lor militare, lu­ tît sub raportul forţei militare cordarea de ajutor s-a urmărit vorbă de articolul „Sfaturi penitu în­ Şi pentru că tot am început cu nerilor noştri hunedoreni.
să facă vreo asociere între no­ cru dovedit de intervenţiile ar­ cît şi .al puterii economice. Ce­ totodată atingerea unor ţeluri drăgostiţi“ publicat îri ziarul „-Uzi­ uri articol să ne spunerii pe scurt
ţiunea de ajutor în accepţiunea mate ale S.U.A. împotriva po­ cu caracter politic. Astfel, prin na noastră“ rtr. 523 din 1 iunie părerea şi despre celefalte articole Fotografia „Idilă“ rămîne la Apre­
obişnuită a cuvîntutui şi feno-^ poarelor din Filipine, Mexic, rerile masive db armament ale intermediul programelor de a- 1957, organ al Comitetului orăşenesc publicate îri acelaşi ziar sub frumo­ cierea cititorilor* dacă este tocmai
menul care are loc sub denumi Cuba, Porto Rico, Nicaragua, celorlalte puteri imperialiste ca jutor s-a încercat să se consti­ P.M.R. Hunedoara şî al Sfatului sul titlti: „Eşti tînăr, eşti tînăr, eşti aşa.
rea de „ajutor american pentru Panama, Haiti, Columbia, Re­ şi comenzile enorme făcute de tuie un fel de contrapondere la popular orăşenesc. Căutaţi şi tînăr“. Titlul este destul de sugestiv,
străinătate1'. Această problemă statul american, fie comenzi mi­ succesele obţinute de politica voî cititorilor acest articol. Citiţi-1 riiai ales că la Hunedoara se poate Cu ocazia aceasta am mai revă­
care nu a Fgurat niciodată în publica Dominicană, Costa Ri- litare, fie pentru alcătuirea de externă de paoe sovietică, la !a- atent de la un capăt la altril. Sîn- afirma fără exagerare că totul este zut şi alte numere ale ziarului „Uzi­
sumarul revistelor americane e- ca, Honduras şi China, mono- stocuri strategice au determi­ tem siguri că vă veţi pune aceeaşi tînăr: uzina, oraşul, oamenii. na noastră“. Admirăm faptul că to­
ditate de societăţi filantropice poliştii americani au dat dova­ nat o dezvoltare impetuoasă a tracţia pe care o prezintă acea­ întrebare. Este sau nu nevoie să varăşii din colectivul redacţional au
ocupă în schimb de ani de zile dă de o adevărată măestrie în industriei americane. stă politică. Totodată, aceleaşi se dea sfaturi îridfăgo'stiţilor ? Toc­ Să întepem cu primul articol inti­ pornit pe 'un drum bun, acela de a
un loc de frunte în publicaţiile mînuirea -mijloacelor nelimitate programe urmau să constituie mai aici este dilema 1 tulat : „Două ifliml — Un singur da o formă şi un conţinut mei vin
economice editate de Wall In primii ani de după război, o pavăză împotriva „pericolu­ gînd“. Nu sîntem împotriva eroilor. Le ziarului. Dar acest lucru este bun
Street. pentru atingerea aceloraşi sco­ lui comunist“ sau, mai bine zis, Titlul sună d a r : „Sfaturi pentru urăm şi rioî acelaşi lucru pe câre-1 numai atît timp cît nu depăşeşte
puri. Credite acordate în con- cînd o parte a industriei de sub haina luptei împotriva co­ îndrăgostiţi“, iar ultima frază spu­ scrie autorul (autorii dacă sînt mai unele principii specifice presei co­
In ultimii ani, o campanie^ de diţiuni oneroase unor ţări secă­ război a trebuit transformată munismului se Urmărea posibi­ ne : „De un singur lucru riu au ne­ mulţi) în ultima frază. Ne întrebăm muniste. Ca ziar de partid, trebuie
propagandă savant dirijată a tuite de război, acorduri comer­ pentru nevoi obişnuite, cînd au litatea de imixtiune în treburile voie îndrăgostiţii: de sfaturi...“. însă care este gîndul celor doi tineri să privească viaţa în adevărata ei
căutat să prezinte sub cea mai ciale condiţionate de înlătura­ trebuit acoperite lipsurile crea­ interne ale altor state. căsătoriţi. Oare chiar aşa de „săraci" formă aşa cum ni se înfăţişează în
frumoasă lumină aşa-zîsul anti­ rea unor legi care fereau indus­ te de război, această producţie Ce-i de făcut îri această situaţie 7 în gînduri sînt tinerii respectivi îneît fiecare zi. Seriozitatea trebuie să fie
colonialism american. Se căuta tria autohtonă de concurenţă, sporită şi-a găsit cu uşurinţă In prima perioadă, aparatul Trebuie să alegi între conţinutul ar­ riu-şi au nici un vis legat de viitorul la baza tuturor materialelor. Noi nu
Şa se evidenţieze acest lucru în respectiv distrugerea de către o piaţă de' desfacere. După Un de propagandă american a în­ ticolului şi realitatea de toate zilele. lor ? Aşa îndrumăm noi tineretul să ne putem permite să dăm curs dife­
special în contrast cu colonia­ monopolurile .americane, embar­ scurt timp însă, datorită limi­ cercat să distrugă !atenţia de la De altfel, autorul acestui articol pa- păşească în viaTâ de familie ? Nu ritelor „idei riăstruşriice*1 ale anu­
lismul U nor puteri ca Anglia si tării puterii de cumpărare a re-se că este izolat complect de tot sfătuim pe nimeni să facă acest lu­ mitor oameni absenţi de ia cele ce
Franţa. Cu toată pălăvrăgeala goul şi boicotul economic, in­ maselor de oameni ai muncii adevăratul caracter al ajutoru­
în jurul acestui anticolonialism, tervenţia diplomatică centru a americani, datorită concurenţei lui american. Modul cum au
fost însă transpuse în practică
la o privire mai atentă se des­ !asigura !anumite concesii mono­ aceste programe, mărturisirile
coperă lesne că în fond este polurilor americane, trimiterea cinice şi făţişe ale unor oanleni
de consilieri şi controlori ame­
ricani — iată unele din meto­
dele folosite de Wall Street.

După al doilea război mon­

vorba de colonialism pur, a- dial, monopolurile •americane altor state capitaliste, datorită politici americani de vază au ceea Ce se îritîmplă în jurul ltîL El cru. Tineretului nostru îr sînt des­ se întîmplă în jurul lor*
daptat noilor condiţii istorice. îşi îmbogăţesc arsenalul cu o opoziţiei pieţei mondiale socia­ confirmat din ce în ce mai m'u't priveşte lrimea tinerilor îndrăgostiţi chise cele mai largi orizonturi, pot Trebuie să publicăm asemerieă ma­
Dacă în secolul XX, colonialis­ nouă metodă de acţiune, şi a- faptul că aceste programe de dintf-un turn de fildeş — mai înalt să-şi făurească cele mai îndrăzneţe
nurrie programele de ajutor. Ca liste, posibilitatea de absorbţie asa-zis ajutor nu au nimic co­ ceva decît cel al castelului de la visuri cu siguranţa că le vor vedea teriale din care cititorii să înveţe
mul american nu s-a putut ma­ în atîtea alte rinduri si de data a mărfurilor americane aMost mun cu filantropia şi că pe lin­ Hunedoara. Acest lucru este clar. Un ceva, să citească cu nesaţ fiecare
nifesta sub forma lui clasică, el aceasta o acţiune pornită din om care trăieşte îri mijlocul celor­ realizate. rînd. Hunedoara ne oferă posibilităţi
s-a manifestat în forme noi a lăcomia nesăţioasă a monopo limitată. In acest moment, pen­ gă rolul de instrument de ex­ lalţi nu poate avea asemenea „idei Cît despre articolul „Amintiri“ se multiple de a scrie lucruri multe şi
căror esenţă, dominaţia milita­ tru monopoliştii americani care ingenioase“. Probabil că mediul în frumoase. Ele trebuie însă găsite şi
ră, politică şi economică, a po­ liştilor pentru asigurarea de pansiune economică, li se re­ care a crescut el l-a învăţat aceste poate spune că este lipsit de con- fructificate de pe tribuna unui ziar
poarelor subjugate, nu se deo­ profituri maxime a fost prezen­ deţineau capitaluri imense,- s-a lucruri. II Sfătuim să-sî tină tofuf ţinut. Însurătoarea nu poate fi le­ de partid.
sebeşte cu nimic de colonialis­ tată ca o acţiune caritabilă, u- pus cu o deosebită acuitate zervă în primul rind rolul de gată de o vîrstă (25 de ani cum
mul puterilor europene. manitară, âzvorîtă chipurile doar problema posibilităţii de inves­ reiese din articol) ci de cu totul alţi V. FUR IR
unealtă în pregătirea unei a-
tire a acestor capitaluri. Formu­
gresiuni armate împotriva altor

împrejurările 'deosebite îff ca­ 'din' dragoste pentru aproape şi la găsif'ă a fost acordarea de state.