Page 32 - 1957-06

Pag. 4 DRUMUL socialismului Nr. 774

..WJaiiHHBiaMUÜUU

Pentru Încetarea experienţelor

si interzicerea armei nucleare

Laburiştii critică poziţia guvernului engiez proiectate, ceea ce trebuie să
premeargă realizării unui acord

LONDRA (Agerpres). Mişca­ se cere interzicerea armei nu­ cu privire la încetarea totală a
rea pentru încetarea experien­ cleare şi încetarea experienţelor experienţelor de pretutindeni".

Ziarele suedeze Cuvintarea rostită ţelor şi interzicerea armei nu­ cu laceaslă armă. BERNA (Agerpres). Potrivit
cleare, care se desfăşoară în relatărilor presei, participanţii
Anglia, e9te sprijinită din ce în Delegatul Tom Carra, care a la sesiunea Societăţii elveţiene
prezentat această rezoluţie, a de ştiinţe naturale care a avut
despre însemnătatea vizitei de Oft© Grotewohl ce mai mult de cele nţai largi declarat: „Sub presiunea opi­ loc la sfîrşitul săptămînii tre­
cercuri ale opiniei publice en­ cute la Berna, s-au pronunţat
niei publice guvernul nostru împotriva continuării exploziilor
gleze. trebuie să accepte propunerea
Ia uzina p entru re p a ra ţii de locom otive Unul din liderii partidului la­ guvernului sovietic de a se în ­ nucleare. Naturaliştii elveţieni
lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov In Finlanda burist, Aneurin Bevăn, luînd cheia un acord cu privire la au avertizat asupra pericolului
şi vagoane din Berlin cuvîntul la 6 iunie la conferiri încetarea experienţelor şi inter­ pe care îi prezintă creşterea
STOCKHOLM 8 {Agerpres). tivă şi pentru Suedia, mai ales zicerea armei nucleare“. Cuvin­ radioactivităţii de pe urma a-
în urma întăririi prestigiului in­ BERLIN (Agerpres). După Speidcl, Heusinger şi alţii, noi ţa sindicală a lucrătorilor din tele sale au fost întîmpinate cu cestor explozii, fapt care consti­
TASS a n u n ţă : Vizita conducă­ ternaţional al politicii de neu­ industria mobilei din Eastbour­ aplauze furtunoase. tuie un pericol pentru omenire
torilor sovietici în Finlanda se tralitate. cum relatează ziarul „Neues înşine am propus tinerea unor ne a criticat cu asprime guver­ şi este de natură să primejdu­
află în centrul atenţiei presei Deutschland“, la 5 iunie, Otto alegeri generale în întreaga nul pentru că refuză să încete­ După cum anunţă agenţia iască sănătatea generaţiilor vii­
suedeze. Majoritatea covîrşiioare a o- Grotewohl, primul ministru al ze experienţele cu arma cu hi­ Press Asociation, la conferinţa toare.
piniei publice suedeze, declară R. D. Germane, a rostit o cu- Germanie. Am elaborat si am drogen. anuală a sindicatului muncito­
Bunde relaţii dintre U.R.S.S. „Ny Dag", constată cu mare prezentat spre discutare opiniei rilor din industria electrotehni­ APELUL
şi Finlanda care. fără îndoială, bucurie că relaţiile dintre Uni­ publice o lege electorală. Atunci Bevan a dezminţit afirmaţiile că, care are loc la Folkstone,
se vor întări şi mai mult în unea Sovietică şi Finlanda de­ că ar.ma nucleară ar fi un mij­ (Uent), a fost adoptată de ase­ Prezidiului Academiei
urma vizitei lui N. A. Bulganin vin tot mal bune, iar prietenia vîntare la adunarea electorală existau anumite premise pentru loc de asigurare a securităţii. menea o rezoluţie în care cere
şi N. S. Hruşciov în Finlanda, tot mai strînsă. „Dacă ne apărăm astfel modul încetarea imediată a tuturor ex­ de Ştiinţe
a muncitorilor şi funcţionarilor ţinerea de alegeri generale li­ de viaţă, a declarat el, trebuie perienţelor cu bombele cu hi­
scrie ziarul „Ny Dag" sînt în­ Ne dăm seama că acest lu­ să ne întrebăm cu seriozitate drogen şi atomice şi distruge­ din Cehoslovacia
dreptate spre întărirea păcii şi de la uzina pentru reparaţii de bere, dar cercurile politice oare dacă acest mod de viaţă merită rea tuturor stocurilor existente
securităţii popoarelor nordice. cru este de folos de asemenea preamăresc astăzi aceste ale­ să fie apărat“. de aceste arme. PRAGA 8 (Agerpres). Prezi­
locomotive şi vagoane din Ber­ geri considerîndu-le ca o rezol­ diul Academiei de Ştiinţe a
Ziarul subliniază că vizita con­ pentru relaţiile dintre tara noa­ Condamnînd cu h’otărîre In rezoluţie se exprimă do­ Cehoslovaciei a adresat Acade­
ducătorilor sovietici în Finlan­ lin. vare !a problemei, s-au pronunţat cursa înarmărilor condusă de rinţa ca guvernul englez să or­ miilor de Ştiinţe din toate ţările
da va avea o importantă pozi­ stră si Uniunea Sovietică. Slatele Unite, Bevan a s p u s : ganizeze o întîlnire a şefilor lumii un apel în care se cere
Primul ministru a analizat a- încă de atunci împotriva lor. A sosit timpul ca partidul la­ guvernelor pentru a discuta sprijinirea prin toate mijloace­
burist să insiste ca guvernul problema armei nucleare. le a interzicerii depline a tu­
mănunţit problema reunificării Din aceste cercuri făcea parte englez să înceteze această ne­ turor tipurilor de arme nucle­
bunie. Este timpul să se tre­ Ziarul „Scotsman“ anunţă că are. Oamenii de ştiinţă ceho­
Complotul imperialist —o primejdie Germaniei. F.l a subliniat că a- şi Ollenhauer. zească conştiinţa poporului en­ la Edinburgh, la adunarea bi­ slovaci cer oamenilor de ştiinţă
firmaţiile guvernului vest-ger- Otto Grotewohl a subliniat în glez. Ea trebuie trezită nu nu­ sericii libere unite din Scoţia,
continuare că contradicţiile ca­ mai în Camera Comunelor, ci a fost readoptată în unanimi­ din toate ţările să protesteze e-
penfru exisfenfa R e p u b lic ii Indoneziene man după care răspunderea re s-au ivit ca urmare a scin­ şi în afara parlamentului. tate o rezoluţie de protest îm­
_ La 6 iunie, în cadrul confe­ potriva experienţelor cu arma nergic împotriva experienţelor
DJAKARTA 8 (Agerpres) — sonale şi de partid şi să se a- pentru scindarea Germaniei re­ dării Germaniei, nu pot fi li­ rinţei anuale a sindicatului mi­ nucleară. Rezoluţia, care este
adresată primului ministru al nucleare şi să ceară interzice­
La 7 iunie primul ministru al corde sprijin guvernului la re­ vine Uniunii Sovietice, contravin chidate prin alegeri. Pentru a- Angliei „cheamă guvernul să
renunţe la toate experienţele rea imediată a acestor experi­
Indoneziei Djuanda a răspuns zolvarea problemelor care stau întrutotul faptelor istorice şi a- ceasta sînt necesare tratative
în cadrul cărora ar trebui li­ enţe.
în parlament la interpelările în fata tării. devăratei stări de lucruri. chidate contradicţiile actuale.
Otto Grotewohl s-a referit la
deputaţilor pe marginea decla­ Djuanda ia sublimat că une­ Primul ministru a arătat că
recentele propuneri ale prezi­ militarizarea Germaniei occiden­
raţiei guvernamentale. Guver­ le cercuri şi unii oameni „care
nul, a declarat el, călăuzindu- încearcă să pescuiască în ape
se de politica asigurării inte­ tulburi“ dau amploare' în mod diului partidului social demo­ tale şi ocupaţia militară străi­

grităţii Republicii, va continua artificial tendinţelor separatiste. crat din Germania, Ollenhauer, nă împiedică exprimarea voin­ nerilor din Scoţia, care a avut

să-şi aplice programul în con­ El a avertizat împotriva ames­ în problema reunificării Ger­ ţei democratice a poporului şi loc la Eire, s-a adoptat în una­
formitate cu voinţa Parlam en­ tecului din afară spunînd că ţinerea de alegeri libere. nimitate 6 rezoluţie prin care
tului. După ce a făcut apel la tocmai imixtiunea străină orea- maniei.
unitatea întregii naţiuni, el a ză o primejdie pentru existen­
spus că trebuie să se lase la o Grotewohl a calificat drept o

parte toate neînţelegerile per­ ta Republicii. iluzie primejdioasă declaraţia Congresul Tinerelului Muncilor

lui Ollenhauer că ţinerea unor Congresul Partidului Comunist
alegeri libere în întreaga Ger­
Noul guvern italian a obţinut o majoritate manie trebuie să constituie în Ecuador din R. D. Germană

infimă în parlament primul rînd primul pas spre BUENOS AIRES 8 (Ager­ ral al Partidului Comunist din MAGDEBURG 8 (Agerpres) lui Politic al C.C. al P.S.U.G.
pres). După cum relatează zia­ Ecuador, a prezentat raportul ADN anunţă : la G iunie şi-a El a chemat pe membrii Uniu­
ROMA' 8 (Agerpres), — Vineri siderare voturile neofasciştilor atunci unificare. rul argentinian „Nuestra Pala- cu privire la situaţia politică şi început lucrările la Magdeburg nii Tineretului Liber German şi
bria“ în oraşul Quito s-a des­ sarcinile partidului comunist. congresul al IV-lea a] Tinere­ întregul tineret din Germania
seara au continuat în Camera de­ cînd va aprecia majoritatea obţinută. Acum cîţiva ani, a spus pri­ chis cel de al VI-lea congres al tului Muncitor din R. D. Ger­ să lupte mai hotârît împotriva
Partidului Comunist din Ecua­ La congres au fost citite nu­ mană. La Congres asistă re­ militarismului, pentru pace,
putaţilor dezbaterile în legătură cu Agenţia France Presse subliniază mul ministru, cînd pe teritoriul dor. meroase telegrame de salut din prezentanţi ai guvernului R. D. penfru construirea socialismu­
votul de încredere cerut de Adone că, ţinînd seama de această declara­ Germaniei nu existau două sta­ partea partidelor comuniste şi Germane, ai P.S.U.G., ai Uni­ lui în R. D. Germană. întregul
te, cînd tineretul din Germa­ Pedro Sabd, secretarul gene­ muncitoreşti frăţeşti. unii Sindicatelor Libere germa­ tinerel muncitor, a spus el, tre­
Zoii, care, după cum se ştie, a for­ ţie a lui Zoii, majoritatea reală ob­ nia occidentală nu era obligat ne, precum şi reprezentanţi ai buie să fie conştient că lui ca
mat la 19 mai noul guvern italian ţinută de acesta este atît de infimă să presteze serviciu militar 6- Cine finanţează campania electorală tinerelului din Germania occi­ şi întregii clase muncitoare ger­
alcătuit în exclusivitate din membri bligatoriu şi în fruntea armatei dentală. După deschiderea con­ mane, îi revine răspunde-ea
ai partidului democrat creştin. îneît nu se ştie încă dacă Zoii se va nu se aflau ucigaşi fascişti ca gresului s-a dat citire mesaju- pentru soarta Germaniei. Noi
hotărî sau nu să rămînă în fruntea lui de salut adresat participan­ vrem o Germanie paşnică si
După dezbateri îndelungate Came­ guvernului. ţilor la Congres de primul mi­ democratică, care să meargă
ra deputaţilor a acordat lui Adone nistru al R. D. Germane, O. pe drumul socialismului.

Zoii încredere cu o majoritate infi­ a partidului lui Adenauer? Grotewohl, apoi Karl Namokel, In continuare Kaw Schirde­

Yemenul nu acceptă „ajutoarele“ caremă de numai 50 voturi (305 pentru, prim secretar al Consiliului wan a consacrat o mare parte
255 contra, 11 abţineri). Pentru în­
crederea în guvern au votat depu­ aduc prejudicii independenţei ţării BERLIN (Agerpres). — Re- entarea politică a Uniunii creş- Central al Uniunii Tineretului din discurs problemei luptei ti­

taţii democrat creştini şl neofasciştii, CAIRO (Agerpres). — După caută să menţină- suveranitatea vista berlinezä „Die Wirtschaft“ tin democrate. Cu strîngerea a- Liber German a prezentat ra ­ neretului german împotriva
împotriva încrederii în partid au vo­ cum relatează agenţia MEN, re- care ar putea aduce prejudicii
tat comuniştii, socialiştii, social de­ ferindu-se la atitudinea Yeme­ independenţii şi suveranităţii a publicat recent un articol cu cestor fonduri se ocupă d re- portul „Cu privire la rolul ti­ transformării Germaniei occi­
mocraţii, republicanii şi liberalii. nului faţă de „doctrina Eisen- ţării sale. Mohamed El Kadi a
hower“, ministrul adjunct al privire la amestecul făţiş al mo- ţea întreagă de aşa zisa „orga- neretului muncitor“. dentale într-o bază de atac a
Sub presiunea puternicului val de Afacerilor Externe al Yemenu­ declarat că Yemenul este gata să
proteste a opiniei publice italiene şi lui, Kadi Mohamed, a declarat nopolurilor vest-germane în nizaţii de sprijin“ a căror cen- In şedinţa din 7 iunie a con­ N.A.T.O., î-ntr-o arenă de pre­
a nemulţumirilor existente chiar în că, deşi Yemenul are nevoie de primească ajutor din partea ori­
partidul democrat creştin din cauza cărui stat cu condiţia ca el să campania electorală din Ger­ trală se află la Köln. In acest gresului a luat cuvîntul K. gătire a războiului împotriva
faptului că în Senat Zoii a putut ajutor financiar, respinge to­ nu împiedice libera colaborare
obţine încrederea numai datorită spri­ dintre Yemen şi celelalte ţări mania occidentală. In articol se oraş există de asemenea o „a- Schirdewan, membru al Birou- lagărului ţărilor socialiste.
jinului neofasciştilor, acesta a decla­ tuşi orice plan care urmăreşte în cadrul intereselor comune
rat la deschiderea dezbaterilor Came­ ale naţiunii arabe si în cadrul arată că industriaşii vest-ger- sociaţie cetăţenească“ fondată
rei deputaţilor că nu va lua îri con­ să supună ţara unei influenţe acordurilor bilaterale încheiate
de Yemen cu Egipt, Arabia Sau- mani cheltuiesc sume de miliar­ în 1954 care încasează dona­
sau dominaţii străine. El a spus dită, Siria si Iordania“.
de pentru a influenţa rezulta­ ţiile directe de la mările con­
că regele Yemenului, Ahmed,
tele acestor alegeri. Influenţarea cerne în timp ce „organizaţiile
„opiniei publice“ este finanţată de sprijin“ se ocupă cu încasă­
sub diverse forme. In primul rile de la întreprinderile mici şi
mijlocii.
rînd concernele fac donaţii a- Un mijloc de presiune exer­ Comitetul organizatoric regional
celor partide care sprijină ori-
citat asupra unor ziare îl con­ A. V. S. A. P„ Hunedoara

stituie publicarea de anunţuri

comerciale care constituie sur­

ASPECTE DIN ORAŞUL PLZEN sa principală de existenţă a a- în colaborare cu redacţia ziarului
cestora. „ D r u m u l s o c i a 1i s m u 1u i“
Existe7 pe harta Cehoslova­ ca în zece ani să reconstru­ voie zilnic de mari cantităţi batul turn al primăriei. De­
Revista arată că mai există organizează
numeroase alte căi la care re­
curge capitalul vest-german

ciei un punct spre care con­ iască oraşul Plzen, distrus de ele metale. Dar într-un viitor parte spre sud-vest se profi­ pentru a influenţa campania e- în o r a ş u l D e v a
verg liniile multicolore repre­ bombardamente aeriene. Şi a- apropiat ea îşi va putea ex­ lează contururile muntelui lectorală. Printre acestea tre­

zentând căile de comunicaţie. cest oraş a avut de suferit tinde producţia: la Eipovice, Cerchov şi ale munţilor Su- buie incluse faimoasele „fon­ duminică 9 iunie 1957,
Este oraşul Plzen, cu o popu­ mai mult decît celelalte oraşe suburbie a oraşului Plzen, va mava. Acolo locuieşte popu­ duri secrete“ ale diferitelor or­
laţie de peste 120.000 de lo­ ale Cehoslovaciei. Vestita fa­ fi construită o fabrică de pre­ laţia hodă care şi-a păstrat ganizaţii oficiale a căror ges­ începînd de Ia orele 10,30 a. m.
cuitori, cel de-al cincilea oraş brică de bere, ca şi întreprin­ parare a minereurilor care va cultura sa originală: dialec­ tiune financiară scapă controlu­
din ţară ca mărime. derile ,,Skoda" au fost şterse avea ca bază de materii pri­ tul, costumele, cîntecele, ins­ lui parlamentului. In această un e o n c u r s m o t o sie viteză
de pe faţa pămîntului... me apropiatele zăcăminte de trumentele muzicale. Nu i-a privinţă cotidianul „Suddeut
Oraşul are o înfăţişare a sa minereuri aşezate aproape de fost uşor populaţiei liode să-şi sehe Zeitung“, care apare Ia m ------------------------------- --------- .. . ŢBTOf l IM,—'«»
proprie. Această înfăţişare îşi In prezent gigantica uzină suprafaţă. apere demnitatea naţională. München, a relatat că ..asocia­
schimbă expresia ca o faţă o- constructoare ele maşini „V. I. ţia cercurilor democratice“, fi­ pe circuit închis. Participă motociclişti din regiunile
menească. Ea este ba posomo­ Lenin", construită aproape din Oraşul Plzen este cunoscut Acum peste două veacuri nanţată din asemenea fonduri,
rită, chiar ursuză, ba pare că şi jumătate „răsculatul" Jan organizează întruniri pi discu­ H Hunedoara, Timişoara. Craiova . Cluj, G a l a ţ i O r a d e a , Baia
e luminată cti o rază de soare N O T E DE D R U M Kozina Sladkij, de origină ţii în aparenţă analitice, în ca­ !g Mare, Bacău, Stalin, Au lonomă Maghiară.
care o înseninează făcînd-o D 8N Ţ Ă R I L E P R I E T E N E hodă, a fost decapitat la Plzen drul cărora sînt lăudate măsu­ HBiletele se.^găsesc de vînzare la întreprinderi şi instituţii, iar
să strălucească de tinereţe şi pentru a-i înfricoşa pe cei ne­ rile guvernului. = în ziua concursului la oasele speciale.
prospeţime. Aceasta este im ­ supuşi. Dar micul popor nu
presia pe care o are vizitato­ i şi-a plecat capul în faţa boie­ MAGAZIN
rul cînd din vechile străduţe rilor germanizaţi. De aceea
întunecoase şi înguste trece temelie pe locul uzinelor de din timpuri străvechi pentru în rînclurile populaţiei hode se
deodată în torentul viu, cloco­ păstrează cu grijă amintirea
titor al uneia din arterele de armament ,.Skoda" livrează excelenta bere „Prazdroj". vremurilor eroice de altădată iO şi -l-l iunie i95 7
mare circulaţie. Ziua. dupăi- şi se păstrează aproape ne­
amiază, această expresie de cele mai variate produse. Maiştrii berari prepară o bău­ schimbat străvechiul centru al SPECTACOLE nească; 15,45 Muzică simfonică de
bucurie şi plenitudine a vieţii acestei populaţii — oraşul Do- CINEMATOGRAFICE compozitori romîni ; 16,30 Sfaturi gos­
este deosebit de pronunţată. Printre altele, în secţia ma- tură de cea mai bună calitate mazlice. podăreşti ; 17,19 Noi medicamente ro­ Iară românească; 15,15 Muzică uşoa­
Trecătorii se opresc în faţa vi­ DEVA: Rîsete în paradis; Parada mîneşti ; 17,30 „Concert pentru co­ ră; 16,30 Pentru fotograful amator;
trinelor magazinului univer­ şini-unelte a fost îndeplinită care ajunge proaspătă şi gus­ Dragostea pentru trecutul lui Gharlot (grădina de v a r ă ); ALBA pil" ! 18,30 Muzică uşoară: 19,30 Ra- 16,40 Cîntă Maria T ăn ase; 17,30 „Un
sal cu tot felul de mărfuri; istoric al patriei este puter­ IULIA: Secerişul: APOLDU DE diomagazin; 19,45 Prelucrări de fol­ tăciune şi-uu cărbune"; „Luceafărul"
recent o comandă pentru In­ toasă la consumatorii din 67 nică nu numai în ţinutul lo­ S U S : Un pahar cu bere; BARU clor; 20,30 Muzică uşoară: 21,00 de Cristina Petrescu; 18,50 Jocuri
gospodinele cu sacoşe pline cuit de populaţia hodă. Regiu­ MARE : Contele de Mente Cnsto ; Concert de muzică populară româ­ populare romîneşti; 19,10 Noi înre­
de alimente se grăbesc să a- dia : s-au construit două mori de ţări ale lumii. Stabilitatea nea Plzen constituie unul din BRAD : Doi căpitani; HAŢEG: Re­ nească : 22,30 Muzică uşoară ; 23,00 gistrări de muzică uşoară; 20,10 Me­
!ungă acasă la prînz. Grupuri focarele culturii cehe. Arhitec­ cunoaştere pe fluviul Iantez: ILIA : Concert de noapte. lodii populare rom îneşti; 20,45 Mu­
de copii cu feţe rotunde, fără care pot prelucra în 24 de şi durabilitatea, pe care lucră­ tura palatelor, castelelor şi Infidelele; LONEA: Dragoste de zică de dans; 23,15 Concerl de
cetăţilor păstrate din timpuri vară : ORAŞTIE : Soarta toboşarului; Programul II. — 14,05 Aăuzică popu­ noapte.
grijă, se îndreaptă spre parc ore 1.000 de tone de trestie torii de la institutul special străvechi oglindeşte măiestria PETROŞANI: Tinereţe zbuciumată; lară românească; 15,00 Arii şi duiete
neîntrecută şi marele gust ar­ SEBEŞ : Parada lui Charlot; SI- din operete; 16,20 Melodii de mu­ Programul Ii. — 14,03 Muzică uşoa­
sub supravegherea educatoare­ de zahăr. O altă secţie pro­ de cercetări caută să le dea tistic al poporului ceh. MERIA : Poteci primejdioase; TE- zică uşoară; 17,30 Program de mu­ ră; 15,00 „Sub soarele păcii"; 15,15
IUŞ : Cadrilul: ZLATNA ; Mi-e sete : zică populară ; 18,55 Sfatul medicu­ Muzică uşoară; 15,45 Jocuii popu­
lor. Poate că în acest parc duce turbine pentru rîuri mici berei, nu sînt cîtuşi de puţin Masivele pitoreşti acoperite HUNEDOARA: Drum însîngerat. lui : Bolile gingiilor; 19,00 „Amin­ lare romîneşti; 18,05 Program de
de verdeaţă ale munţilor Su- tiri muzicale"; 21,05 Teatru la micro- muzică populară; 18,55 Sfatul medi­
s-a plimbat cîndva şi Julius din Uniunea Sovietică, pentru calităţi inutile. mava atrag numeroşi iubitori SELECŢ1UNI DIN PROGRA­ ton: „Dincolo de zare"; 23,15 Con­ cului ; Hipotensiunea arterială; 19,00
ai naturii din toate colţurile MUL DE RADIO cert simfonic. Muzică vocală: 19,45 Muzică uşoară:
Fucik, originar din Plzen; hidrocentrale din China. Plzen nu este însă numai Cehoslovaciei. Drumul spre 20,03 Din viaţa muzicală a oraşelor
micile lacuri, rîuri înguste şi LUNI 10 IUNIE 1957. Progra­ MARŢI 11 IUNIE 1957. Programul şi regiunilor patriei; 21,45 Muzică
aici a crescut el, aici şi-a în­ Constructorii de locomotive un centru al industriei moder­ defileuri trece pe Ungă noile mul I. — 6,15 Să începem săptămîna I. — 6,15 Muzică populară româ­ populară românească: 22,30 Melodii
aşezări muncitoreşti, prin cîm- cu voie bună; 6,45 „Copiii cîntă": nească; 7,07 Concert de dimineaţă; de muzică uşoară; 23,15 Seară de
ceput activitatea ziaristică, execută de asemenea comenzi ne, el păstrează cu credinţă purile întinse ale cooperative­ 7,30 Jocuri populare româneşti; 7,50 9,00 Muzică din operele lui Masse- muzică de cameră.
lor agricole, cu varietatea ne- Muzică uşoară; 8,20 Din muzica po­ net; 10,00 Muzică distractivă; 10,20
aici a cunoscut viaţa proleta­ pentru multe ţări: în India se monumentele culturale ale mărgintă de nuanţe ale ’ culo­ poarelor ; 11,03 Cu cîntecul şi jocul Muzică de cameră; 11,03 Muzică u BULETINE DE ŞTIR I:
rilor verde si auriu. pe întinsul patriei; 12,10 Concert de şoară ; 11,30 Din cîntecele popoare
riatului din Plzen. expediază locomotive cu abur, Boemiei. Printre aceste monu­ prînz; 14,00 Muzică uşoară romî- lor; 13,05 Concert de prînz; 15,05 5,00 : 6,00: 11,00: 13,00; 15,00;
17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
De bună seamă numai oa­ în U.R.S.S. — locomotive e- mente figurează primăria ora­ I): 14,00: 16,00: 18,00 : 20,00 ; 21,00:

meni cu o voinţă, bărbăţie şi lectrice cu pluguri pentru des­ şului — clădire din epoca

hărnicie asemănătoare cu cele zăpezirea liniilor de cale fera­ Renaşterii. Un alt monument

ale lui Fucik au fost în stare tă. Proiectanţii uzinei au ela­ remarcabil al oraşului este

borat proiectul unui nou ex­ catedrala Sf. Bariolomeu, ca­

cavator de mare putere. El va re a fost clădită în decurs de

avea o capacitate de două ori trei veacuri. Turnul ei de 100
de m (cel mai înalt din iară)
mai mare decît cea a excava­ împodobeşte Piaţa Republicii.

torului existent. <ln zilele senine de pe acest

Uzina „V. I. Lenin" este un turn poţi vedea şesul unduios,

întreg combinat. Ea are ne­ sate şi oraşe dese cu neschim-

n ea scă ; 15,05 Muzică corală romî- Solişti şi orchestre de muzică popu 23,00 (programul II).

Redacţia ?i administraţia ziarului. Ştr, 6. Nurlie nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită tn numerar conform ' aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie^ 1949 — Tiparul întreprinderea Poligraf ied „1 Med" — DEVA