Page 33 - 1957-06
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I Citiţi m pag. a IV-a 1• . . -
J& ecjiooáU i i • Vizita lui N. A. Bulganin şl Succesele Ansamblului
N. S. Hruşciov în Finlanda. C. F. R. - Giuleşti în
H u í),L'-í Íi><!re*.-I ) « y a ţ
» Sesiunea Consiliului Mondial al j ATENA 8 (Agerpres). - Ziarele dovedit prin primirea caldă,
din Atena continuă să publice cro ziastă făcută artiştilor romini da
Păcii de la Colombo nici' elogioase despre spectacolele către publicul grec, -,prin" aplauzele ¦
date de Ansamblul de cîntece şi dan frenetice' la scenă .deschisă, bisuri.
• Bourges Maunoury întîmplnă
REGIONALP.M.R, HUNEDOARA Şl ALSFATULUI fOPULAR REGIONAL suri C.F.R. Giuleşti pe scena tea cerute cu insistenţă, . bătăi din ţ i - '
mari dificultăţi în formarea nou trului „Rex" din capitala Greciei. cioare şi strigăte de „bravo" care
ajungeau pină la delir. AnsdmtiluL ¦
lui cabinet. Intr-un articol din ziarul „Elefte-
Marţi 11 iunie 1957 4 pagini 20 bani • încheierea lucrărilor conferinţei ria" din 7 iunie, cronicarul Haman- Giuleşti ne-a dovedit că In Rominia
Amil IX, Nr. 775 de partid din Budapesta. dopulos scrie intre a ltele: „Cirul, am de azi se duce o muncă intşjiiâ 'pen
culturale auzit muzica populară românească tru dezvoltarea artei .populare.. Să
DIN CUPRINSUL REGIUNII N O A ST R E Aspecte Fie ca această valoroasă for am avut o tresărire, simţind cit de . luăm exemplu -. şti să creăm şi.; noi
maţie de amatori să ne viziteze aproape este ea de muzica populară asemenea ansambluri pentru a- fi -
mai des. Noi o aşteptăm cu greacă. Am putut constata din nou bine. pregătiţi. atunci cînd vom. • vi
braţele deschise. că muzica populară este cel mai zita R o m i n i a I.
sigur mijloc ca popoarele să se cu
Ne corespondenţii de pescriu Eveniment artistic TOMA ERDOS
în oraşul Brad corespondent noască între ele. Orchestra are foar Sălile teatrului ¦„Rex" : unde.-. au •
Vis împlinit te buni interpreţi in frunte cu Nicu loc spectacolele artiştilor romini'au
De mult visau tinerii din ora Stănescu care ne-a dovedit cit de fost pline pină la refuz.
şul Haţeg să-şi înjghebeze un
Zilele trecute a avut loc în ansamblu al lor. Astăzi acest vie este muzica pe care o interpre In timpul liber¦artiştii-romini: m
sala de festivităţi a clubului vis s-a împlinit.
şantierul laminorului muncitoresc „7 Noiembrie“ din tează. Pentru publicul nostru a' fost vizitai portul Pireu; Acropole, -Mu
oraşul Brad, un frumos şi va In urma consfătuirii intelec
Au început lucrările loros spectacol prezentat de echi tualilor din oraş, în luna decem o mare desfătare“. zeul naţional de arheologie' din-Ale
de montaj ale utilajului pa artistică din Stei intitulat „Cu brie a anului trecut, s-au pus
mecanic la masa turnantă noi prin lume“. Spectacolul este bazele ansamblului, mai întîi Sub semnătura poetului loanis na ele. fiind primiţi cu 'vutlă;.prie-,
compus din două acte şi 7 ta prin înfiinţarea unui cor format
şi calea cu role blouri, de Mirceaw Popescu şi din 22 de tineri. Prin munca de Riţos, ziarului „Aoghi scrie: „An tenie de populaţie. La : arhiva de
Tibi Vilan. Printre altele au lămurire dusă de zi cu zi, la
Constructorii de la Trustul construcţii metalice de la halele Risipă de materiale fost interpretate melodiile: instituţiile existente în oraş, samblul romînesc Giuleşti vine să folclor din Atena' a avut loc. joi un
IV, şantierul 2 Bluming, ter- laminorului Bluming._ „Pescăreasca“ de I. Dunaevschi s-au putut atrage mai mulţi ti
minînd lucrările de fundaţie la Pe şantierul laminorului Blu „Buharest-Buharest“ de Tabaci- neri, dîndu-se posibilitatea ast întărească legăturile prieteneşti In schimb de experienţă Intre' dansa
masa turnantă si calea cu role CORNEL' SASU ming, sînt unii muncitori, ce-i nicov, „Garofiţa“ de H. Măli- fel, ca, în momentul de fată, să
la termenele stabilite în grafi drept, putini la număr, care nu neanu, „Iubesc Parisul“ şi alte existe 60 de corişti. Pentru bu tre popoarele noastre. Aceasta s-a' torii romini şi folcloriştii greci.'
cele de execuţie, au dat posibi- grupul de şantiere 5 înţeleg să folosească în mod le. Atît orchestra, cît şi soliştii na desfăşurare a activităţii a-
’itate montorilor de la I.C.S.H. raţional şi cu grijă materialele vocali şi dansatorii au prezentat cestui ansamblu, Comitetul ra L
să înceapă lucrările de montare montaj-tnstalaţii de construcţii cu care lucrează. un program bogat şi variat, bu- ional U.T.M. Haţeg 1-a luat
a maşinilor şi utilajelor meca curîndu-se de atenţia publicului sub îndrumarea sa directă. Di împotriva folosirii armelor
nice. Execută lucrări Cazul cel mal semnifeativ de spectator. rijorul corului, este utemistul
de calitate pe acest şantier, este acela al Victor Zatrîncea, profesor la nucleare ;;1
Lucrările de montare a maşi brigăzii de betonişti condusă de S-au remârcat tovarăşii Ro- şGoala medie din Haţeg.
nilor, se desfăşoară într-un ritm Pe Ungă lâcătuşi-montori, su Gheorghe Marinescu. Oamenii dica Săveanu, care, cu o voce La cinematograful de vară uzina cocso-chimică a., combina
viu. dori, electricieni, instalatori şi cM.i brigada lui în loc să dez caldă şi plăcută, ne-a cîntat fru Din bogatul repertoriu al a-
alţi muncitori, în cadrul grupu lege sacii cu ciment şi să-l moasa melodie de muzică uşoa cestui cor fac parte lucrările „I. C. Frimu“ din Hunedoara tului, a spus — nouă ne :este
PAVEL' CIOBANU lui de şantiere 5 montaj-instala- toarne uşor şi cu grijă în cupa ră „Ne-am certat“ şi Sever Cre- „Imnul F.M.T.D.” de Novicov,
ţii, lucrează şi o brigadă de vop betonierii, ei îi sparg în două ţulesou, care a interpretat cu o „Cîntec pentru partid“ de Toan s-au adunat duminică 9 iunie dragă viata şi, pentru apărarea
tehnician şantierul A. 2 B. 2 sitori. cu lopata, şi apoi aruncă cu lo notă clară şi armonioasă, în Arsin, „Mult mă întreabă ini
pata în cupa betonierii cimen ma“ de Ilie Micu, „Sus munci peste 1.500 de siderurgişti, con ei sîntem hotărîti- să ' luptăm:
Brigăzi de montori Lucrările de vopsire a con tul împrăştiat pe jos. limba maghiară, cîntecul „In tori“ de Sandu Iorgu şi altele.
fruntaşe strucţiilor metalice cu miriiu de Tinerii ansamblului au preocu structori, gospodine, tineri din Sţim că alături da noi s în t,toţi
plumb, la halele F. şi G. şi stri- Risipa de ciment este mare. periferia oraşului“. Trebuie de parea continuă de a-şi îmbogăţi
In executarea lucrărilor de a- paj, sînt executate de vopsitorii Aproape la fiecare sac se risi programul cu noi varietăţi de acest centru siderurgic pentru oamenii harnici şi .cinstiţi . -din
samblare şi montare, a cons din brigada condusă de comu pesc cca. 5 kg. Pe zi, brigada asemenea amintite minunatele cîntece. S-au remarcat, prin
trucţiilor metalice la depozitul nistul Gheorghe Voina. Deşi lu lui Marinescu foloseşte cca, 75 participarea lor activă şi boga a-şi spune cuvîntul lor de pace lumea întreagă. Cercurjle , im
intermediar (laminorul blu- crează la mare înălţime, vopsi saci de ciment, deci risipa pe clipe prilejuite de dansul Cor tă, utem iştii: Ana Epure, Petru
tning), s-au evidenţiat btigăzile torii din această brigadă exe care o fac ei într-o singură zi Crişovan, Liviu Morar.u, Caştin şi pentru a protesta împotriva perialiste .războinice vor.. tr'ebui
de lâcătuşi-montori din cadrul cută lucrări de bună calitate. se ridică la cca. 375 kg ciment. neliei Lipan, care- a interpretat Beanca şi alţii. Cîntecele învă
grupului de şantiere 5 montaj- ţate, au avut o largă difuzare şi celor, care experimentează arma să. tină cont de glasul popoare
instalaţii al Trustului 4 cons Brigada de vopsitori a comu Dacă facem o mică socotea- ou măestrie şi vioiciune un joc popularizare prin deplasările
trucţii.' nistului Gheorghe Voinea este iă, vedem că într-o lună dc zile făcute în comunele Pui, Toteşti atomică. lor iubitoare de pace, !să ’înce
una dintre brigăzile fruntaşe ele ei risipesc o cantitate de ciment popular romînesc şi unul sovie şi prin transmisiunile la stafia
Aceste brigăzi s în t: brigada grupului nostru de şantiere. Ea din care s-ar putea turna mai de radioficare. Judecătorul Teodor Mandrea, teze cursa înarmărilor şi expe
de lâcătuşi-montori condusă de a obţinut o depăşire a normelor mult de 18 m. c. beton. tic. S-au mai evidenţiat: Gina
Ivan Măceanu, care şi-a depăşit de producţie de 109 la sută. Din V. COCHECI de la Tribunalul Suprem al rienţelor. cu arme nuclearei
norma cu 137 la sută, brigada această brigadă, se evidenţiază Conducerea şantierului 2 Blu Vereş, Petrută Dorobanţu, Ro- corespondent
lui Gheorghe Golcea, care exe vopsitorii Dumitru Domşa, Pe ming, unde lucrează această R.P.R., a vorbit despre primej Ca mamă - a doi .copii, .şi ca
cută lucrările de asamblare şi tru Leontescu şi Francisc Si- brigadă, este chemată să la mă meu Iscrulesau, Maxim Maxim, dia pe care o prezintă pentru cetăţeană a Republicii "Populare
montare de la hala F. şl hala lagtj. suri pentru a pune capăt risipei omenire pregătirile războinice Romîne — a spus -în !cuvîntul
platforme-carcase, care a obţi de ciment care aduce statului Mircea Popescu şi alţii. Condu -ale imperialiştilor şi, îndeosebi, său Aurora Marinescu funcţio
nut o depăşire a normei de 116 ELISEI G1DEA pagnbp însemnate. continuarea experimentării, ar nară la Trustul 4 ¦construcţii'.-r
la sută şi brigada condusă de cerea muzicală a avut-o Tibi Vi
tehnician utilaje grupul GH. V1SLAŞD melor atomice. îmi"exprim protestul meu ală
lan, iar direcţiunea de scenă şi
de şantiere 5 montaj-instalafii şantierul 2 Bluming Au luat apoi cuvîntul nume turi de toate femeile' iubitoare
prezentarea Mircea Popescu, de pace, împotrivă.acelora .care
roşi participanţi la adunare. vor să turbure pşcaa- şi lirtiş;
— Noi avem ginduri lumi tea căminelor noastre.
noase ; vrem ca patria noastră In numele tinerilor de! p<ş
să înflorească — a spus con şantierele de construcţii 'din
structorul siderurgjst .Petru Ma Hunedoara şi-a spus cuvîntul
de protest tînărul Ioan MoldOr
rian. — agregatele siderurgice van. .'. : L ,.."
puternice pe care le construim,
noul oraş muncitoresc, toate In încheiere, participanţii' ‘lţ
sînt construcţii de pace, menite
să ducă la ridicarea nivelului
de: trai al celor ce muncesc. adunare au adoptat o moţiune
Sîntem însă indignaţi de pregă de protest, ¦prin care-.per. înceta
tirile pe care cercurile'imperia rea imediată a experienţelor :-cu
liste le fac pentru turburarea armele nucleare ':,$i •îhfiej<ea'ză
păcii şi progresului, pentru dis- manevrele ??rcurilor"imperialis
in gerea omenirii. Noi cerem cu. te de turburate a'.păeiUşi. liniştii
Nicolae Foltozan, ce lucrează-la ¦hoterîre- să înceteze experienţele -omenirii. •. ..TAvU •. "•
confecţii, preasamblarea şi mon cii armele termo-nuclearş. .. A, ,ZAHA,RI,E .
tarea construcţiilor metalice, la Tiberiu Niaimandy, muncitor la ,¦ , 'cţrespontfMit
depozitul intermediar şi care a
realizat o depăşire de normă de
84 la sută. -Ifc.-rSk.«tw-íTs Sporesc veniturile colectiviştilor
Din brigada lui Ivan Măcea
Veselia, cîntecul şl jocul nu l-au nplătite din plin în ziua sărbătorii S-ar putea povesti multe despre Intr unul din birourile G.A.C. fiecărui colectivist. Se vede că nici reuşesc" în tot' ce«a<"ce îşi
nu se evidenţiază lăcătuşii mon oprit pe artiştii amatori din raio tinereţii. strădania, entuziasmul şi felul „23 August“ din Vinerea, erau venise vremea să dea avansul propun,^ chiar dacă în : cale1 •Îs
tori Nicolae Bucur, Grigore Ef- nul Sebeş să fie fruntaşi în produc bănesc colectiviştilor. mai stau unele greutăţi,, i
timie şi Marcel Dobrescti. ţie şl pe ogoare. După orele de La festivalul raional, cînd au in care au muncit tinerii din raionul adunaţi zilele trecute, preşedin
muncă ei se duceau ia repetiţie. A- terpretat cu atîta foc „Fecioreasca“ Sebeş, pentru pregătirea festivalului tele, socotitorul şi cîtiva şefi de — Am învăţat şi noi multe O bună •parte", din ¦producţia
Un ajutor deosebit îl dă bri desea seara tîrziu se auzeau pînă aplauzele nu mal conteneau. Echipa raional. Şi strădaniile lor vor fi răs echipă. Ploaia, care căzuse cu din experienţa altor gospodării de grîu şi porumb a gospodă
găzilor de lăcătuşi-montori, me departe cîntecele coriştilor din co de cor a căminului cultural din Săs- plătite. Toate echipele clasate pe lo nemiluita, strînsese oamenii de colective, cum se cîştigă banii, riei vom vaiorifica-o, aia-,; cym
canicul Constantin Ionete, de pe muna Săsciori. Sala căminului cul ciorl s-a clasat pe primul loc şi va cul I, 11 şl III vor merge la festi spunea preşedintele. Iată — şi propun cei de la-Pricaz,.în’che
macaraua „Maxima” 325.024, tural era mereu martora pregătirilor merge Ia Hunedoara, Sraşul gazdă valul regional. pe cîmp şi, acum, unii dereticau
care nu precupeţeşte nici un lor intense. Şi roadele muncii ti prin curtea gospodăriei, alţii, deschise un dosar ros pe deasu marea la întrecere, spunea un
efort pentru a ridica stîlpii uriaşi neretului din Săsciori au fost răs- al festivalului regional. Ca dar din Şl acum, să povestim reva şl des profitînd de cîteva clipe de ră colectivist. E în folosul nostru
de metal, fermele şi celelalte partea juriului au primit un aparat pre după-amiaza de odihnă pe care gaz, siăteau la taifas, destâi- pra de mult ce se umblase cu el
la G U R A B A R Z A de radio „Zvezda". Nici coriştii din a organizat-o Comitetul raional nuindu-şi unii altora necazuri să facem acost-lucru.:Pică:vbrri
!NST A N I A N E E de Poiana nu s-au dat bătuţi cu una U.T.M. şi Comisia de organizare a sau bucurii. Un grup de colec — mai acum cîteva zile am pri valorifica^ produse multe -.. vom
cu două. La concursul artistic ei au festivalului raional din Sebeş, pen tivişti discuta chemarea la în avea si bani mai mulţi.'- Prip.ci-
ocupat locul II. tru tineret. trecere socialistă pentru titlul mit 20.000 lei pentru lina tigaie palu-i să avem ? recoltă-bună,
de „Cea mai bogată gospodărie pe care am vîndut-o, alte 8.000
colectivă“ lansată de către co
Rînd pe rînd s-au perindat prin ...S-a lăsat amurgul. S-a încins lectiviştii din Prioaz. şi atunci totul va fi-în regulă.
Sîntem siguri că vbmţavea. Oa
— De! Sînt cam îndrăzneţi
faţa spectatorilor echipele de cor, mare veselie tinerească în jurul ce meni harnici, care muncesc cît
pricăzenii, dar se vede că au de zece, avem destui. Să; nu amin-*
apoi brigăzile artistice şi, în sfîrşit, lor două focuri de tabără. Limbile ce — zicea, un latrinei care să
tot fi avut vreo 60 de toamne.
echipele de dansuri. Măestrla şi gra roşiatice care se înălţau spre cer, Ne-om strădui şi noi pe cît vom tsse decît cîtiva dirjtre aceştia,
ţia cu care au interpretat tinerii din îmbujorau feţele tuturora. Se prin avea puteri să nu rămînem în lei pentru nişte miel Apoi, am pe Nicolae Romoşan, pe Cazăf
coadă. Că doar sînt destui oa
echipa de dansuri germane din Do- seseră în hore, ceardaşuri şi ardele meni harnici în colectiva noa mai primit bani şi pentru nişte Filimon, pe Mihăilă Crăciun.s'au
stră.
bîrca, i-a îneîntat mult pe specta ne, şi bărtînii cu ghiocei pe la Um zarzavaturi:.. pe Aviron Bărboi şl tot^ ar fi
Aproape că eram neobservat
tori. Cînd s-a hotărît cine să mear ple. în mijlocul acestor gospodari, în Poate că mi-af mai fi înşirat de ajuns," '¦ ' ; • > ‘ A ¦;
vorbele cărora citeam lesne do
gă la festivalul regional, tinerii de Pe oglinda cristalină a lacului din rinţa sinceră de a-şi făuri o multe preşedintele, dacă tocmai
naţionalitate germană din Dobîrca au parc, plute şl bărci îmbrăcate ca de viată din :e în ce mai tihnită
fost primii. După el au urmat cei carnaval cu capete de lebede, alune atunci nu ar fi fost strigat de Poate că membrii gospodăriei
din Daia, Sîngătin şi Apoldu de Jos. cau uşor. Plimbau pe artiştii care de Sînt chibzuiţi colectivişti cineva, în curte. colective, din Vinerea- mal-,, au
din Vinerea. Banii necesari pen
La solişti vocali au ocupat locul I dimineaţă se întrecuseră în concurs. tru împărţirea avansurilor mem Dar eram mulţumit cu cît a- încă m ulte. greutăţii de întîmpU
brilor gospodăriei, nu mai con flasem. Ba, mai aflasem încă,
şi II Paraschiva Nibu din Şugag şl N-au lipsit în seara aceasta de basm stituie o problemă. Preşedin nat. Dar hărnicia" lo r şi- sigu
tele, tov. Bogolea Vasile, un om de la cei cu care rămăsesem în ranţa că marea familie'în :care
Melania Voicu din Apoldu de Jos. nici jocurile de artificii, nici horele firav, dar tare hotărît în tot
ceea ce face, stătea la o masă
Şi, în sfîrşit, a venit rîndul celor şi nici bătutele romîneşti. O seară şi, împreună cu socotitorul, so birou, că colectiviştii se glndesc s-au unit le va asigura--orviaţă
coteau atenţi zilele-murică ale
mai mici artişti. Cortina se ridică şi de carnaval cum numai în basm o acum să-şi facă un eleşteu pen din ce în" ce mai îmbelşugată’le
pe scena improvizată apar pionierii. poţi întîlni. De aici n-au lipsit nici
Corul de la şcoala elementară din eroii ca „Scufiţa roşie“ „Harap Alb“, tru peşte. $i nu mă îndoiesc că . dau putere să " în v in g ă o ric e
Poiana le-a plăcut mult spectatori
vor izbuti sa facă acest lucru. greutate.' ’ ‘ ' ;
lor. Şi el merge la festivalul regio sau îndrăgiţii „Făt Frumos şi Ileana Sînt "convins că oamenii har . . I. GAVRILESCU '
Salariaţii Trustului aurifer din Gu ra Barza ştiu să folosească din plin nal. Despre fluieraşii de la Jina s-a Cosînzeana“ cu pletele de aur. Îm Conferinţa U. R. C. M. şi Casei regionale
imput liber. dus vestea în tot raionul Sebeş. Tra brăcaţi in asemenea costume, erau asigurări sociale
diţia echipei e de mulţi ani, şi nu cei mai mici artişti, pionierii.
IN . CLIŞEU : Un aspect din sala de şah al clubului. mără multe primăveri şi toamne. Dar In zilele de 8 şi 9 iunie a. c. Pe marginea dării de seamă au
fluieraşii au mai plecat din sat ca Pină seara tîrziu, cînd acele cea
tilP i să înveţe o meserie şl în alte părţi. sornicului arătau ora 1, voioşia ti
neretului nu a cunoscut margini. Des
Ei au avut grijă să-şi lase însă ur Au obţinut insigna
maşi. Echipa fluieraţilor de la Jina pre această seară vor vorbi muit ti „PRIETEN AL CĂRŢII“ a avut Ioc în sala festivă a Sfa discutat numeroşi .participanţi,
tului popular regional cea de-a făcînd propuneri pentru- îmbu-
a interpretat un program de muz'ică nerii din raionul Sebeş şi clipele pe In cinstea celui de-al VMea doua conferinţă a Uniunii re . nătătirea muncii de viitor. •
Festival Mondial care va avea
ardelenească cu melodiile jieneas- trecute la festivalul raional vor ră- loc Ia Moscova, un număr de 7 gionale a cooperativelor meşte Darea de. seama -a- Casei - re
tineri utemişti, de la Atelierele
ca, răureana şi hafegane. S au cla mlne neşterse în amintirea lor. Centrale Criscior, s-au hotărît şugăreşti şi a Casei de asigu gionale de asigurări; şoci-âle,
să obţină insigna „Prieten al
sat şi ei tot pe locul I. E. CHIRAN cărţii“. Cu ajutorul dat de bi rări sociale. La această confe prezentată de tovarăşul Anton
bliotecara clubului muncitoresc
din Gura-Barza, ei an putut să rinţă au participat numeroşi de Lovacz, preşedintele casei,1a o-
citească cărţile indicate pentru legaţi ai cooperatorilor meşte glindit felul tn care,.s-ă muncit
Din realizările tineretului din Lupeni concurs, şi astfel au dat răspun şugari, conducători ai U.R.C.M. pe . linia de asigurări^ 'sociale-în
suri mulţumitoare în faţa comi
Şi tineretul din oraşul Lupeni în- S-au evidenţiat în buna deservire siei de examinare. şi U.C.O.M., activişti de partid, cadrul cooperaţiei. .
tîinpină Festivalul de la Moscova cu a consumatorilor brigăzile de tineret Viorica Guran, Maria Dră- reprezentanţi ai organelor dc Un alt punct al'conferinţei a
gan, Ioan Marincescu, Oswald
noi realizări în producţie, în acti de la magazinele nr. 65 şi ne 62. Zatosehill, Ilie Badea, Nicolae stat. fost alegerea noilor organe de
Călcîi şi Avram Stingă, au ob
vitatea artistică, sportivă şi în alte Prima brigadă este condusă de tova ţinut insigna „Prieten al cărţii“. In darea de seamă a U.R.C.M., conducere a' Uniunii1*' Regionale
acţiuni. răşul Nicolae Florea, iar cea de-a BADEA ILIE prezentată de tovarăşul Petru a_cooperativelor .meşteşugăreşti
O frămîntare deosebită se observă doua de Florica Munteanu. corespondent
8 şi în rîndul tineretului de la maga Pentru înfrumuseţarea oraşului, ti- Moisiu, preşedintele Uniunii, au , .şi Casei regionale, de .asigurări
Elevii şcolii profesionale din Gura Barza se pregătesc pentru a deveni zinele din oraş. ¦Numai în ultimele nerii din Lupeni , au amenajat un fost scoase în evidentă realiză sociale. Preşedinte.aLconsili-ului
buni muncitori. Fotoreporterul nostru a surprins pe elevii fruntaşi V'iorel zile. s-au confirmat 5 magazine şi o parc al tineretului, unde s-au efec
Senilă şi Petru Benea, din anul II C. — mecanici de mină-studimd o rocă librărie a festivalului. La fiecare, din tuat peste 8,000 ore de muncă vo rile obţinute de către cooperaţia de conducere al U.R.C.M. .a fost
auriferă. aceste magazine există cîte o vitrină
meşteşugărească în perioada ce ales tov. Leontin Blăjan, iar al
a festivalului. luntară s-a scurs de la prima conferin Casei regionale, de asigurări
ţă ce -a avut loc în iunie 1955. sociale tov. Anton Uwacz,