Page 33 - 1957-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
Amil IX, Nr. 775
DIN CUPRINSUL REGIUNII N O A ST R E
Ne corespondenţii de pescriu
şantierul
Au început lucrările
de montaj ale utilajului
mecanic la masa turnantă
şi calea cu role
Constructorii de la Trustul
IV, şantierul 2 Bluming, ter-
minînd lucrările de fundaţie la
masa turnantă si calea cu role
la termenele stabilite în grafi­
cele de execuţie, au dat posibi-
’itate montorilor de la I.C.S.H.
să înceapă lucrările de montare
a maşinilor şi utilajelor meca­
nice.
Lucrările de montare a maşi­
nilor, se desfăşoară într-un ritm
viu.
PAVEL' CIOBANU
tehnician şantierul A. 2 B. 2 sitori.
Brigăzi de montori
fruntaşe
In executarea lucrărilor de a-
samblare şi montare, a cons­
trucţiilor metalice la depozitul
intermediar (laminorul blu-
tning), s-au evidenţiat btigăzile
de lâcătuşi-montori din cadrul
grupului de şantiere 5 montaj-
instalaţii al Trustului 4 cons­
trucţii.'
Aceste brigăzi s în t: brigada
de lâcătuşi-montori condusă de
Ivan Măceanu, care şi-a depăşit
norma cu 137 la sută, brigada
lui Gheorghe Golcea, care exe­
cută lucrările de asamblare şi
montare de la hala F. şl hala
platforme-carcase, care a obţi­
nut o depăşire a normei de 116
la sută şi brigada condusă de
Nicolae Foltozan, ce lucrează-la
confecţii, preasamblarea şi mon­
tarea construcţiilor metalice, la
depozitul intermediar şi care a
realizat o depăşire de normă de
84 la sută.
Din brigada lui Ivan Măcea­
nu se evidenţiază lăcătuşii mon­
tori Nicolae Bucur, Grigore Ef-
timie şi Marcel Dobrescti.
Un ajutor deosebit îl dă bri­
găzilor de lăcătuşi-montori, me­
canicul Constantin Ionete, de pe
macaraua „Maxima” 325.024,
care nu precupeţeşte nici un
efort pentru a ridica stîlpii uriaşi
de metal, fermele şi celelalte
!NST A N I A N E E de
Salariaţii Trustului aurifer din Gu ra Barza ştiu să folosească din plin
imput liber.
IN . CLIŞEU : Un aspect din sala de şah al clubului.
tilP i
8 şi în rîndul tineretului de la maga­
Elevii şcolii profesionale din Gura Barza se pregătesc pentru a deveni
buni muncitori. Fotoreporterul nostru a surprins pe elevii fruntaşi V'iorel
Senilă şi Petru Benea, din anul II C. — mecanici de mină-studimd o rocă
auriferă.
Citiţi m pag. a IV-a
J& ecjiooáU i i
H u í),L'-í Íi><!re*.-I ) « y a ţ
REGIONALP.M.R, HUNEDOARA Şl ALSFATULUI fOPULAR REGIONAL
Marţi 11 iunie 1957
laminorului
construcţii metalice de la halele
laminorului Bluming._
CORNEL' SASU
grupul de şantiere 5 înţeleg să folosească în mod
montaj-tnstalaţii de construcţii cu care lucrează.
Execută lucrări
de calitate
Pe Ungă lâcătuşi-montori, su­
dori, electricieni, instalatori şi
alţi muncitori, în cadrul grupu­
lui de şantiere 5 montaj-instala-
ţii, lucrează şi o brigadă de vop­
Lucrările de vopsire a con­
strucţiilor metalice cu miriiu de
plumb, la halele F. şi G. şi stri-
paj, sînt executate de vopsitorii
din brigada condusă de comu­
nistul Gheorghe Voina. Deşi lu­
crează la mare înălţime, vopsi­
torii din această brigadă exe­
cută lucrări de bună calitate.
Brigada de vopsitori a comu­
nistului Gheorghe Voinea este
una dintre brigăzile fruntaşe ele
grupului nostru de şantiere. Ea
a obţinut o depăşire a normelor
de producţie de 109 la sută. Din
această brigadă, se evidenţiază
vopsitorii Dumitru Domşa, Pe­
tru Leontescu şi Francisc Si-
lagtj.
ELISEI G1DEA
tehnician utilaje grupul
de şantiere 5 montaj-instalafii
Veselia, cîntecul şl jocul nu l-au
oprit pe artiştii amatori din raio­
nul Sebeş să fie fruntaşi în produc­
ţie şl pe ogoare. După orele de
muncă ei se duceau ia repetiţie. A-
desea seara tîrziu se auzeau pînă
departe cîntecele coriştilor din co­
muna Săsciori. Sala căminului cul­
tural era mereu martora pregătirilor
lor intense. Şi roadele muncii ti­
neretului din Săsciori au fost răs-
la G U R A B A R Z A
1• . . -
• Vizita lui N. A. Bulganin şl Succesele Ansamblului
N. S. Hruşciov în Finlanda. C. F. R. - Giuleşti în
» Sesiunea Consiliului Mondial al j ATENA 8 (Agerpres). - Ziarele dovedit prin primirea caldă,
din Atena continuă să publice cro­ ziastă făcută artiştilor romini da
Păcii de la Colombo nici' elogioase despre spectacolele către publicul grec, -,prin" aplauzele ¦
date de Ansamblul de cîntece şi dan­ frenetice' la scenă .deschisă, bisuri.
• Bourges Maunoury întîmplnă
suri C.F.R. Giuleşti pe scena tea­ cerute cu insistenţă, . bătăi din ţ i - '
mari dificultăţi în formarea nou­ trului „Rex" din capitala Greciei. cioare şi strigăte de „bravo" care
ajungeau pină la delir. AnsdmtiluL ¦
lui cabinet. Intr-un articol din ziarul „Elefte-
4 pagini 20 bani • încheierea lucrărilor conferinţei ria" din 7 iunie, cronicarul Haman- Giuleşti ne-a dovedit că In Rominia
de partid din Budapesta. dopulos scrie intre a ltele: „Cirul, am de azi se duce o muncă intşjiiâ 'pen­
culturale auzit muzica populară românească tru dezvoltarea artei .populare.. Să
Aspecte Fie ca această valoroasă for­ am avut o tresărire, simţind cit de . luăm exemplu -. şti să creăm şi.; noi
maţie de amatori să ne viziteze aproape este ea de muzica populară asemenea ansambluri pentru a- fi -
mai des. Noi o aşteptăm cu greacă. Am putut constata din nou bine. pregătiţi. atunci cînd vom. • vi­
braţele deschise. că muzica populară este cel mai zita R o m i n i a I.
sigur mijloc ca popoarele să se cu­
Eveniment artistic TOMA ERDOS
în oraşul Brad corespondent noască între ele. Orchestra are foar­ Sălile teatrului ¦„Rex" : unde.-. au •
Vis împlinit te buni interpreţi in frunte cu Nicu loc spectacolele artiştilor romini'au
De mult visau tinerii din ora­ Stănescu care ne-a dovedit cit de fost pline pină la refuz.
şul Haţeg să-şi înjghebeze un
Zilele trecute a avut loc în ansamblu al lor. Astăzi acest vie este muzica pe care o interpre­ In timpul liber¦artiştii-romini: m
sala de festivităţi a clubului vis s-a împlinit.
muncitoresc „7 Noiembrie“ din tează. Pentru publicul nostru a' fost vizitai portul Pireu; Acropole, -Mu­
oraşul Brad, un frumos şi va­ In urma consfătuirii intelec­
loros spectacol prezentat de echi­ tualilor din oraş, în luna decem­ o mare desfătare“. zeul naţional de arheologie' din-Ale­
pa artistică din Stei intitulat „Cu brie a anului trecut, s-au pus
noi prin lume“. Spectacolul este bazele ansamblului, mai întîi Sub semnătura poetului loanis na ele. fiind primiţi cu 'vutlă;.prie-,
compus din două acte şi 7 ta­ prin înfiinţarea unui cor format
blouri, de Mirceaw Popescu şi din 22 de tineri. Prin munca de Riţos, ziarului „Aoghi scrie: „An­ tenie de populaţie. La : arhiva de
Tibi Vilan. Printre altele au lămurire dusă de zi cu zi, la
Risipă de materiale fost interpretate melodiile: instituţiile existente în oraş, samblul romînesc Giuleşti vine să folclor din Atena' a avut loc. joi un
„Pescăreasca“ de I. Dunaevschi s-au putut atrage mai mulţi ti­
Pe şantierul laminorului Blu­ „Buharest-Buharest“ de Tabaci- neri, dîndu-se posibilitatea ast­ întărească legăturile prieteneşti In­ schimb de experienţă Intre' dansa­
ming, sînt unii muncitori, ce-i nicov, „Garofiţa“ de H. Măli- fel, ca, în momentul de fată, să
drept, putini la număr, care nu neanu, „Iubesc Parisul“ şi alte­ existe 60 de corişti. Pentru bu­ tre popoarele noastre. Aceasta s-a' torii romini şi folcloriştii greci.'
le. Atît orchestra, cît şi soliştii na desfăşurare a activităţii a-
raţional şi cu grijă materialele vocali şi dansatorii au prezentat cestui ansamblu, Comitetul ra ­ L
un program bogat şi variat, bu- ional U.T.M. Haţeg 1-a luat
curîndu-se de atenţia publicului sub îndrumarea sa directă. Di­ împotriva folosirii armelor
Cazul cel mal semnifeativ de spectator. rijorul corului, este utemistul
pe acest şantier, este acela al Victor Zatrîncea, profesor la nucleare ;;1
brigăzii de betonişti condusă de S-au remârcat tovarăşii Ro- şGoala medie din Haţeg.
Gheorghe Marinescu. Oamenii dica Săveanu, care, cu o voce La cinematograful de vară uzina cocso-chimică a., combina­
cM.i brigada lui în loc să dez­ caldă şi plăcută, ne-a cîntat fru­ Din bogatul repertoriu al a-
lege sacii cu ciment şi să-l moasa melodie de muzică uşoa­ cestui cor fac parte lucrările „I. C. Frimu“ din Hunedoara tului, a spus — nouă ne :este
toarne uşor şi cu grijă în cupa ră „Ne-am certat“ şi Sever Cre- „Imnul F.M.T.D.” de Novicov,
betonierii, ei îi sparg în două ţulesou, care a interpretat cu o „Cîntec pentru partid“ de Toan s-au adunat duminică 9 iunie dragă viata şi, pentru apărarea
cu lopata, şi apoi aruncă cu lo­ notă clară şi armonioasă, în Arsin, „Mult mă întreabă ini­
pata în cupa betonierii cimen­ ma“ de Ilie Micu, „Sus munci­ peste 1.500 de siderurgişti, con­ ei sîntem hotărîti- să ' luptăm:
tul împrăştiat pe jos. limba maghiară, cîntecul „In tori“ de Sandu Iorgu şi altele.
Tinerii ansamblului au preocu­ structori, gospodine, tineri din Sţim că alături da noi s în t,toţi
Risipa de ciment este mare. periferia oraşului“. Trebuie de parea continuă de a-şi îmbogăţi
Aproape la fiecare sac se risi­ programul cu noi varietăţi de acest centru siderurgic pentru oamenii harnici şi .cinstiţi . -din
pesc cca. 5 kg. Pe zi, brigada asemenea amintite minunatele cîntece. S-au remarcat, prin
lui Marinescu foloseşte cca, 75 participarea lor activă şi boga­ a-şi spune cuvîntul lor de pace lumea întreagă. Cercurjle , im­
saci de ciment, deci risipa pe clipe prilejuite de dansul Cor­ tă, utem iştii: Ana Epure, Petru
care o fac ei într-o singură zi Crişovan, Liviu Morar.u, Caştin şi pentru a protesta împotriva perialiste .războinice vor.. tr'ebui
se ridică la cca. 375 kg ciment. neliei Lipan, care- a interpretat Beanca şi alţii. Cîntecele învă­
ţate, au avut o largă difuzare şi celor, care experimentează arma să. tină cont de glasul popoare­
Dacă facem o mică socotea- ou măestrie şi vioiciune un joc popularizare prin deplasările
iă, vedem că într-o lună dc zile făcute în comunele Pui, Toteşti atomică. lor iubitoare de pace, !să ’înce­
ei risipesc o cantitate de ciment popular romînesc şi unul sovie­ şi prin transmisiunile la stafia
din care s-ar putea turna mai de radioficare. Judecătorul Teodor Mandrea, teze cursa înarmărilor şi expe­
mult de 18 m. c. beton. tic. S-au mai evidenţiat: Gina
V. COCHECI de la Tribunalul Suprem al rienţelor. cu arme nuclearei
Conducerea şantierului 2 Blu­ Vereş, Petrută Dorobanţu, Ro- corespondent
ming, unde lucrează această R.P.R., a vorbit despre primej­ Ca mamă - a doi .copii, .şi ca
brigadă, este chemată să la mă­ meu Iscrulesau, Maxim Maxim, dia pe care o prezintă pentru cetăţeană a Republicii "Populare
suri pentru a pune capăt risipei omenire pregătirile războinice Romîne — a spus -în !cuvîntul
de ciment care aduce statului Mircea Popescu şi alţii. Condu­ -ale imperialiştilor şi, îndeosebi, său Aurora Marinescu funcţio­
pagnbp însemnate. continuarea experimentării, ar­ nară la Trustul 4 ¦construcţii'.-r
cerea muzicală a avut-o Tibi Vi­
GH. V1SLAŞD melor atomice. îmi"exprim protestul meu ală­
lan, iar direcţiunea de scenă şi
şantierul 2 Bluming Au luat apoi cuvîntul nume­ turi de toate femeile' iubitoare
prezentarea Mircea Popescu, de pace, împotrivă.acelora .care
roşi participanţi la adunare. vor să turbure pşcaa- şi lirtiş;
— Noi avem ginduri lumi­ tea căminelor noastre.
noase ; vrem ca patria noastră In numele tinerilor de! p<ş
să înflorească — a spus con şantierele de construcţii 'din
structorul siderurgjst .Petru Ma­ Hunedoara şi-a spus cuvîntul
de protest tînărul Ioan MoldOr
rian. — agregatele siderurgice van. .'. : L ,.."
puternice pe care le construim,
noul oraş muncitoresc, toate In încheiere, participanţii' ‘lţ
sînt construcţii de pace, menite
să ducă la ridicarea nivelului
de: trai al celor ce muncesc. adunare au adoptat o moţiune
Sîntem însă indignaţi de pregă­ de protest, ¦prin care-.per. înceta­
tirile pe care cercurile'imperia­ rea imediată a experienţelor :-cu
liste le fac pentru turburarea armele nucleare ':,$i •îhfiej<ea'ză
păcii şi progresului, pentru dis- manevrele ??rcurilor"imperialis­
in gerea omenirii. Noi cerem cu. te de turburate a'.păeiUşi. liniştii
¦hoterîre- să înceteze experienţele -omenirii. •. ..TAvU •. "•
cii armele termo-nuclearş. .. A, ,ZAHA,RI,E .
Tiberiu Niaimandy, muncitor la ,¦ , 'cţrespontfMit
-Ifc.-rSk.«tw-íTs Sporesc veniturile colectiviştilor
nplătite din plin în ziua sărbătorii S-ar putea povesti multe despre Intr unul din birourile G.A.C. fiecărui colectivist. Se vede că nici reuşesc" în tot' ce«a<"ce îşi
tinereţii. strădania, entuziasmul şi felul „23 August“ din Vinerea, erau venise vremea să dea avansul propun,^ chiar dacă în : cale1 •Îs
bănesc colectiviştilor. mai stau unele greutăţi,, i
La festivalul raional, cînd au in­ care au muncit tinerii din raionul adunaţi zilele trecute, preşedin­
terpretat cu atîta foc „Fecioreasca“ Sebeş, pentru pregătirea festivalului tele, socotitorul şi cîtiva şefi de — Am învăţat şi noi multe O bună •parte", din ¦producţia
aplauzele nu mal conteneau. Echipa raional. Şi strădaniile lor vor fi răs­ echipă. Ploaia, care căzuse cu din experienţa altor gospodării de grîu şi porumb a gospodă­
de cor a căminului cultural din Săs- plătite. Toate echipele clasate pe lo­ nemiluita, strînsese oamenii de colective, cum se cîştigă banii, riei vom vaiorifica-o, aia-,; cym
ciorl s-a clasat pe primul loc şi va cul I, 11 şl III vor merge la festi­ spunea preşedintele. Iată — şi propun cei de la-Pricaz,.în’che­
merge Ia Hunedoara, Sraşul gazdă valul regional. pe cîmp şi, acum, unii dereticau
prin curtea gospodăriei, alţii, deschise un dosar ros pe deasu­ marea la întrecere, spunea un
al festivalului regional. Ca dar din Şl acum, să povestim reva şl des­ profitînd de cîteva clipe de ră­ colectivist. E în folosul nostru
partea juriului au primit un aparat pre după-amiaza de odihnă pe care gaz, siăteau la taifas, destâi- pra de mult ce se umblase cu el
de radio „Zvezda". Nici coriştii din a organizat-o Comitetul raional nuindu-şi unii altora necazuri să facem acost-lucru.:Pică:vbrri
Poiana nu s-au dat bătuţi cu una U.T.M. şi Comisia de organizare a sau bucurii. Un grup de colec­ — mai acum cîteva zile am pri­ valorifica^ produse multe -.. vom
cu două. La concursul artistic ei au festivalului raional din Sebeş, pen­ tivişti discuta chemarea la în­ avea si bani mai mulţi.'- Prip.ci-
ocupat locul II. tru tineret. trecere socialistă pentru titlul mit 20.000 lei pentru lina tigaie palu-i să avem ? recoltă-bună,
de „Cea mai bogată gospodărie pe care am vîndut-o, alte 8.000
colectivă“ lansată de către co­
Rînd pe rînd s-au perindat prin ...S-a lăsat amurgul. S-a încins lectiviştii din Prioaz. şi atunci totul va fi-în regulă.
Sîntem siguri că vbmţavea. Oa­
— De! Sînt cam îndrăzneţi
faţa spectatorilor echipele de cor, mare veselie tinerească în jurul ce­ meni harnici, care muncesc cît
pricăzenii, dar se vede că au de zece, avem destui. Să; nu amin-*
apoi brigăzile artistice şi, în sfîrşit, lor două focuri de tabără. Limbile ce — zicea, un latrinei care să
tot fi avut vreo 60 de toamne.
echipele de dansuri. Măestrla şi gra­ roşiatice care se înălţau spre cer, Ne-om strădui şi noi pe cît vom tsse decît cîtiva dirjtre aceştia,
ţia cu care au interpretat tinerii din îmbujorau feţele tuturora. Se prin­ avea puteri să nu rămînem în lei pentru nişte miel Apoi, am pe Nicolae Romoşan, pe Cazăf
coadă. Că doar sînt destui oa­
echipa de dansuri germane din Do- seseră în hore, ceardaşuri şi ardele­ meni harnici în colectiva noa­ mai primit bani şi pentru nişte Filimon, pe Mihăilă Crăciun.s'au
stră.
bîrca, i-a îneîntat mult pe specta­ ne, şi bărtînii cu ghiocei pe la Um­ zarzavaturi:.. pe Aviron Bărboi şl tot^ ar fi
Aproape că eram neobservat
tori. Cînd s-a hotărît cine să mear­ ple. în mijlocul acestor gospodari, în Poate că mi-af mai fi înşirat de ajuns," '¦ ' ; • > ‘ A ¦;
vorbele cărora citeam lesne do­
gă la festivalul regional, tinerii de Pe oglinda cristalină a lacului din rinţa sinceră de a-şi făuri o multe preşedintele, dacă tocmai
naţionalitate germană din Dobîrca au parc, plute şl bărci îmbrăcate ca de viată din :e în ce mai tihnită
fost primii. După el au urmat cei carnaval cu capete de lebede, alune­ atunci nu ar fi fost strigat de Poate că membrii gospodăriei
din Daia, Sîngătin şi Apoldu de Jos. cau uşor. Plimbau pe artiştii care de Sînt chibzuiţi colectivişti cineva, în curte. colective, din Vinerea- mal-,, au
din Vinerea. Banii necesari pen
La solişti vocali au ocupat locul I dimineaţă se întrecuseră în concurs. tru împărţirea avansurilor mem Dar eram mulţumit cu cît a- încă m ulte. greutăţii de întîmpU
brilor gospodăriei, nu mai con flasem. Ba, mai aflasem încă,
şi II Paraschiva Nibu din Şugag şl N-au lipsit în seara aceasta de basm stituie o problemă. Preşedin nat. Dar hărnicia" lo r şi- sigu­
tele, tov. Bogolea Vasile, un om de la cei cu care rămăsesem în ranţa că marea familie'în :care
Melania Voicu din Apoldu de Jos. nici jocurile de artificii, nici horele firav, dar tare hotărît în tot
ceea ce face, stătea la o masă
Şi, în sfîrşit, a venit rîndul celor şi nici bătutele romîneşti. O seară şi, împreună cu socotitorul, so­ birou, că colectiviştii se glndesc s-au unit le va asigura--orviaţă
coteau atenţi zilele-murică ale
mai mici artişti. Cortina se ridică şi de carnaval cum numai în basm o acum să-şi facă un eleşteu pen­ din ce în" ce mai îmbelşugată’le
pe scena improvizată apar pionierii. poţi întîlni. De aici n-au lipsit nici
Corul de la şcoala elementară din eroii ca „Scufiţa roşie“ „Harap Alb“, tru peşte. $i nu mă îndoiesc că . dau putere să " în v in g ă o ric e
Poiana le-a plăcut mult spectatori­
vor izbuti sa facă acest lucru. greutate.' ’ ‘ ' ;
lor. Şi el merge la festivalul regio­ sau îndrăgiţii „Făt Frumos şi Ileana Sînt "convins că oamenii har­ . . I. GAVRILESCU '
nal. Despre fluieraşii de la Jina s-a Cosînzeana“ cu pletele de aur. Îm­ Conferinţa U. R. C. M. şi Casei regionale
dus vestea în tot raionul Sebeş. Tra­ brăcaţi in asemenea costume, erau asigurări sociale
diţia echipei e de mulţi ani, şi nu­ cei mai mici artişti, pionierii.
mără multe primăveri şi toamne. Dar In zilele de 8 şi 9 iunie a. c. Pe marginea dării de seamă au
fluieraşii au mai plecat din sat ca Pină seara tîrziu, cînd acele cea­
să înveţe o meserie şl în alte părţi. sornicului arătau ora 1, voioşia ti­
neretului nu a cunoscut margini. Des­
Ei au avut grijă să-şi lase însă ur­ Au obţinut insigna
maşi. Echipa fluieraţilor de la Jina pre această seară vor vorbi muit ti­ „PRIETEN AL CĂRŢII“ a avut Ioc în sala festivă a Sfa­ discutat numeroşi .participanţi,
tului popular regional cea de-a făcînd propuneri pentru- îmbu-
a interpretat un program de muz'ică nerii din raionul Sebeş şi clipele pe­ In cinstea celui de-al VMea doua conferinţă a Uniunii re­ . nătătirea muncii de viitor. •
Festival Mondial care va avea
ardelenească cu melodiile jieneas- trecute la festivalul raional vor ră- loc Ia Moscova, un număr de 7 gionale a cooperativelor meşte­ Darea de. seama -a- Casei - re­
tineri utemişti, de la Atelierele
ca, răureana şi hafegane. S au cla­ mlne neşterse în amintirea lor. Centrale Criscior, s-au hotărît şugăreşti şi a Casei de asigu­ gionale de asigurări; şoci-âle,
să obţină insigna „Prieten al
sat şi ei tot pe locul I. E. CHIRAN cărţii“. Cu ajutorul dat de bi­ rări sociale. La această confe­ prezentată de tovarăşul Anton
bliotecara clubului muncitoresc
din Gura-Barza, ei an putut să rinţă au participat numeroşi de­ Lovacz, preşedintele casei,1a o-
citească cărţile indicate pentru legaţi ai cooperatorilor meşte­ glindit felul tn care,.s-ă muncit
Din realizările tineretului din Lupeni concurs, şi astfel au dat răspun­ şugari, conducători ai U.R.C.M. pe . linia de asigurări^ 'sociale-în
suri mulţumitoare în faţa comi­
Şi tineretul din oraşul Lupeni în- S-au evidenţiat în buna deservire siei de examinare. şi U.C.O.M., activişti de partid, cadrul cooperaţiei. .
tîinpină Festivalul de la Moscova cu a consumatorilor brigăzile de tineret Viorica Guran, Maria Dră- reprezentanţi ai organelor dc Un alt punct al'conferinţei a
gan, Ioan Marincescu, Oswald
noi realizări în producţie, în acti­ de la magazinele nr. 65 şi ne 62. Zatosehill, Ilie Badea, Nicolae stat. fost alegerea noilor organe de
Călcîi şi Avram Stingă, au ob­
vitatea artistică, sportivă şi în alte Prima brigadă este condusă de tova­ ţinut insigna „Prieten al cărţii“. In darea de seamă a U.R.C.M., conducere a' Uniunii1*' Regionale
acţiuni. răşul Nicolae Florea, iar cea de-a BADEA ILIE prezentată de tovarăşul Petru a_cooperativelor .meşteşugăreşti
O frămîntare deosebită se observă doua de Florica Munteanu. corespondent
Pentru înfrumuseţarea oraşului, ti- Moisiu, preşedintele Uniunii, au , .şi Casei regionale, de .asigurări
zinele din oraş. ¦Numai în ultimele nerii din Lupeni , au amenajat un fost scoase în evidentă realiză­ sociale. Preşedinte.aLconsili-ului
zile. s-au confirmat 5 magazine şi o parc al tineretului, unde s-au efec­
librărie a festivalului. La fiecare, din tuat peste 8,000 ore de muncă vo­ rile obţinute de către cooperaţia de conducere al U.R.C.M. .a fost
aceste magazine există cîte o vitrină
meşteşugărească în perioada ce ales tov. Leontin Blăjan, iar al
a festivalului. luntară s-a scurs de la prima conferin­ Casei regionale, de asigurări
ţă ce -a avut loc în iunie 1955. sociale tov. Anton Uwacz,