Page 34 - 1957-06
P. 34
P^e. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 775
nnsrrxirr- c
VALORI ZĂVORITE >9 Rîsete în paradis ii CULTURI SAU PEPINIERA
...... Trecînd pe la cîteva Intre prinderi din oraşul Deva In 1 Cu începutul săptămînii curente, oe un ipohondru bătrîn şi cicâlitor, în DE BURUIENI? vurilor rele şi a obiceiurilor
serviciul căruia nervii ei sînt puşi dăunătoare.
tr-un scurt raid, am cunoscut- citeva noi aspecte ale muncii ecranul cinematografului „Filimon Sîr- la grea încercare — şi e gata —
culturale-. Pe unde am trecut, se consideră că e deajuns să gata să nu-şi poată îndeplini condi De fapt, cum ar putea vorbi
se înşire într-un colţ de încă pere -cîteva sute de volume şi ( bu" din Deva, rulează copioasa pro ţia. Faptul că trăieşte viaţa zbuciu membrii comitetului executiv al
cam de trei ori atîtea broşuri, înregistrate cu mai multă sau mată de servitoare, îi. produce o pu sfatului popular comunal şi
mai puţină orînduiălâ într-un registru, pentru a putea rapor- ducţie a cinematografiei engleze „Rî ternică schimbare în felul de a gîndi, deputaţii ţăranilor muncitori
ta oricînd şi oricui, că în ca drul întreprinderii există o bi- şi ea se schimbă, reuşind acum să despre necesitatea plivitului şi
bliotecă şi deci, ca atare, şi activitate culturală. sete în paradis“! înţeleagă amarul de a fi angajata In tot hotarul comunei _Ro- tr-una din zile, nişte vorbe în nrăşitului la timp, atîta vreme
unui stăpîn sîcîitor. cit culturile sfatului popular
. Un faimos farseur, moare. Toată mos, culturile sînt frumoase şi ţelepte. t de pe lotul zootehnic sînt nă
Primul văr, după multe încercări, pădite de buruieniI Chiar lin
viaţa lui a fost un om .glumeţ, renu comite o infracţiu promit o recoltă bogată. Seca — Sînt la noi în sat oameni gă şosea, la intrarea in comu
ne şi ^ ajunge să nă, se află o bucată de teren,
mit pentru „originalitatea“ tempera fie condamnat la în ra, orzul şi griul au dat în spic. harnici care n-au nevoie să fie cit cuprinzi cu ochii, care, zi-
chisoare, , chiar de ce-se, ar fi cultivată cu plan
mentului său, mai puţin iubit însă de socrul său, şi lu Lanul de grîu al întovărăşirii împinşi de la spate cînd e vor te furajere pentru taurii comu
mea află taina pe nei. E greu însă să desluşeşti
La întreprinderea popularizare a cărţii, recenziile rudele sale, care-l considerau ca pe un care o păstrase pî din R o m o s este cel mai frumos ba de mers la săpatul cucuru cu ce e cultivată. Dacă te uiţi
etc., nU'SÎnt folosite de loc. La nă atunci — că din drum, nu vezi decit sca
1 „Mai“ Deva conoursul „Iubiţi cartea“ nu este ?m bogat. , •*&*»>***-* din tot cîmpul. zului, la cositul finului sau la ieţi înalţi de un metru, rapiţâ
înscris nici un tânăr. e l . este cel ce fabrică literatură • de înflorită şi alte buruieni Parcă
Există o' situaţia pe cit de Notarul convoa senzaţie. — Are paiul înalt şi gros şi alte lucruri. Aceşăa cînd ştiu ar fi o pepinieră de buruieni
curioasă, pe atât de condam O altă plagă care roade pro şi nu altceva. De la inginerul
nabilă. Aşa zisa bibliotecă se gramul, şi aşa modest al biblio că rudele defunctu Simon — tipul de pierde vară, se spicul este aşa .de' mare cum ' că. au treabă n-au astîmpăr agronom al sfatului popular co
găseşte în biroul directorului tecii, este numărul mare şi fe căsătoreşte cu nepoata valetului său munal, am aflat că acest teren
ca un obiect de inventar orna lurit de şedinţe ce se ţin tot în lui, pentru a le — o fetiţă drăguţă — pe care acesta rar s-a văzut prin împrejurimi. nici noaptea. Sînt însă şi din ar fi fost cultivat cu ovăz. „Ha
mental şi e compusă din cîteva sala sa, cu toate că există o i-a strecurat-o în cale, deoarece cu lal de ovăz dar mai halal de
volume de clasici, pierdute prin altă sală, rezervată anume în testamentul. Mcş-; noştea blauza testamentului şi ast Important este că tot lanul e aceia care trag timpul de coa aşa administratori ai lotului
tre lyorări tehnice nici ele prea acest scop. fel voia să-şi asigure familia. zootehnic” — spun oamenii
numeroase. La întreprinderea „1 tenitorii s în t: o so uniform. Nu găseşti porţiuni dă, care amină lucrul de azi din sat. Dacă culturile de pe
Mai“ n,u a existat un bibliotecar Va trece oare mult pînă cînd Herbert — timidul funcţionăraş de lotul zootehnic, care sînt chiar
anume însărcinat cu această biblioteoara Elisabeta Armăşes- , ră şi trei •veri. Plin bancă — după groaznice ezitări — de tăren pe cdre. griul 's ă fie pe mîine. Ş i încă ceva, sînt unii în marginea şoselii, în văzul
responsabilitate şl nici nu exis cu va fi ajutată să ducă o mun de. .gravitate, omul intră cu pistolul jucărie în mînă în mai mare sau altele pe care, să bărbaţi — nu-i spun cu nume lumii şi al organelor de con
tă. Şeful serviciului administra că temeinică ? camera directorului său, unde sur trol de la raion, au fost lăsate
tiv de .aici are cheile dulapului, legii citeşte ulti prinde pe nişte gangsteri autentici. fie mai mic. Totul e ca o masă. le, că se ştiu ei — care, deşi să fie năpădite de buruieni, a-
cumpără^ înregistrează şi îm-_ La I. R. I. C... Aceştia —intimidaţi de revorverUl tunci, e lesne de înţeles in re
parte cărţi atunci cî-nd acest mele dispoziţii ale !.poznaşului". Fie din mîna funcţionarului, ridică mîi- sînt sănătoşi tun, se plîng că-i situaţie se află culturile de pe
fenomen se petrece, ce-i drept, ...Munca de bibliotecar este nile sus. dor şalele, sau mai ştiu ne şi, loturile zootehnice mai îndepăr
cam rar.; Responsabilul cultu încredinţată tov. Elena Oatu. care din moştenitori, urma să pri Asemenea cuvinte am auzit pe acest motiv, fug de sapă şi tate de sat (sfatul popular are
ral ~ Ion Băţăjaru—este străin Ea are în primire o parte din După patru săptămîni — legatarii spunîndu-se de ' către ţăranii de coasă, lăsînd ca aceste lu terenul în mai multe părţi ale
de această preocupare şi oa să bibliotecă. In această muncă a mească, prin dispoziţia testamentară, testamentari sînt din nou convocaţi muncitori individuali despre la cruri să le facă soţiile sau co hotarului comunei).
scape ne-a îndreptat bucuros fost instalată încă de la 'începu nul de grîu al întovărăşirii.
spre alţi tovarăşi.' tul lunii ianuarie, dar nici pînă o mare sumă de bani, dar intrarea în de notar, care deschide un alt plic De ce culturile de pe lotul
aoum nu a preluat biblioteca sigilat lăsat de defunct. GonţinutuJ zootehnic al Sfatului popular al
Ne întrebăm cflm pot citi integral. Registrele de inventar posesia moştenirii era condiţionată. comunei Romos au ajuns în
mu-hoitorii o carte? Dacă e ple şi fişele de cititori nu se păs stîrneşte rîsetul de nestăvilit al ru tr-un asemenea hal ? Răspun
cat directorul întreprinderii, uşa trează la bibliotecă ci la conta Sora defunctului e Agnes, o fată Sînt frumoase şi culturile de pii. întotdeauna aceştia rămin sul este sim plu: proastă gos
e închisă. Dacă e în şedinţă, bilitatea întreprinderii. Nici aici, delor venite după moştenire. Ruda lor, podărire, nepăsare şi lipsă de
uşa e tot închisă. Dacă e ple cărţi nu s-au cumpărat din a- bătrînă şi arţăgoasă, care-şi teroriza le-a jucat ultima şi cea mai puternică cartofi şi legume care, prin hăr în urmă cu lucrările, şi, din a- răspundere din partea preşe
cat şeful administrativ uşa e nul trecut şi nici 'nu se poate farsă: murise ruinat. Totuşi, fiecare, dintelui şi secretarului sfatului.
iar închisă. Cînd şă. mai .iei vorbi de o muncă ou cartea, subretele. Ei i se impune ca să sş a cîştigat însă ceva. Au învăţat să nicia întovărăşiţilor şi,, a ţăra ceastă cauză, obţin recolte sla
cărţi ? Nu se poate găsi un loc desfăşurată susţinut şi metodic/ fie oameni. La toate acestea socotim că
mai pptr.ivit pentpu bibliotecă angajeze, măcar pe timp. de o lună nilor muncitori individuali, au be. . ar avea de spus ceva şl comi
şi nici .să _.se numească b bi Deşi vechi şi neglijate, aoeste Orchestra tetul executiv al sfatului popu
bliotecară. din multele tovarăşe biblioteci au totuşi multe cărţi de zile, ca slujnică. Neîmplinirea lii- fost terminate de prăşit pentru Moşul are dreptate. Intr-ade lar raional şi secţia agricolă
pe cape le-am găsit stând la valoroase,, oare însă nu ajung r .... prima oară şi o parte din ele văr, există la sate asemenea raională. Dorim să le cunoaş
taifas prin birouri ? Cînd se .va să fie puse la dispoziţia salaria nel în serviciu, îi atrage pierderea şi pentru a doua oară. oameni. Vorba aceea, „pădure tem părerile.
limpezi problema, bibliotecii ? ţilor, din cauza neglijenţei con
damnabile a celor răspunzători dreptului de moştenire.
Şi la T. R. C. L. H. cu această problemă. Datoria
organelor sindicale respective, Primul văr, ofiţer în retragere şi Nici porumbul nu s-ar pre fără uscături nu este". Este bi
Responsabilul cultural Petru a birourilor organizaţiilor U.T.M.
Lădariu, .manifestă aceeaşi ne şi, mai ales, de partid este de autor de romane senzaţionale, o m -se zenta slab dadă ar fi prăşit. ne ca asemenea năravuri să
păsare,, faţă de aotivitatea. cul a lua măsuri imediate pentru
turală, mo,tivînd-o ,printr-o ex ca aoeste valoroase mijloace de rios şi talentat, care voia să scrie Destul de rău este însă că nu
cesivă muncă de teren. La culturalizare să nu mai stea mai vreo 500 de hectare se a-
T.R.C.L.H., biblioteca nu a fost zăvorite ci să fie accesibile tu lucrări literare serioase, trebuie să fie satirizate prin gazeta de pe
împrospătată cu cărţi noi din a- turor salariaţilor. rete, prin căminele culturale.
nul trecut, ţar mijloacele de comită un delict oarecare, spre a fi flă în această situaţie. Pe o
CAROL’ RABINOVICl suprafaţă mai mare, de vreo 700
condamnat la închisoare pe 28 de hectare, porumbul nu a fost Dar trebuie arătat că acestea
prăşit şi, din această cauză, nu se peroctipă de asemenea
zile. * l-au cam acoperit, în multe lo- probleme. Şi vina o poartă or
!auri, buruienile. Ploile repetate ganizaţiile de bază şi sfatul
Al doilea văr, un tip de funcţionar sînt un motiv care justifică î.n- popular, care nu le ajută. Aşa
timid, distrat şi incapabil de iniţia trucîtva această situaţie, dar cum se întîmplâ, de altfel, şi
tive, trebuie să simuleze uri atac ban după părerea fruntaşilor comu în comuna Romos. Aici proble
ditesc — cu un pistol jucărie în mîriă nei mai este încă ceva. Un ţă ma întreţinerii culturilor nu se
— contra directorului de bancă <— ran muncitor, cu părul nins de bucură de sprijin din partea
unde este salariat. mulţimea anilor, spunea, în- sfatului popular şi nici din
partea organizaţiilor de bază
Cel de al treilea văr, un jucător din această comună. Munca lor
de cărţi, vînător de bani, un tip de
pierde vară, trebuie să se însoare cu se limitează doar la înregistra
prima fată sau femeie pe care o va
întîlni. pionierilor rea unor rezultate şi nimic nu
se întreprinde pentru mobiliza
Moştenitorii se revoltă la auzul
prevederilor testamentare ce li se im-, rea tuturor ţăranilor muncitori
pun, dar lăcomia de bani îi îndeam
nă să accepte. pentru executarea la timp a
Urmează, apoi, o serie întreagă de fiecărei lucrări, nimic nu " se
peripeţii hazlii, prin care trec moşte
nitorii, pentru împlinirea obligaţiilor face pentru combaterea năra
prevăzute în testament, . •
In b rig a d a lui G h e o rg h e Ivăşcan
Agnes se angajează servitoare la
Să preîntâmpinăm TETANIA de IARBA Brigada lui Gheorghe Ivăş Brigada a reuşit să mărească
can a ajuns vestită printre mi randamentul pe cap de munci
In sezonul de -primăvară a- gurătatea. Se culcă frecvent' şi Pentru a preîntâmpina aoeăs- La 'clubul din Călan in sălile de muzică, pionierii îşi petrec iimpal lor nerii Văii Jiului. Ea lucrează tor cu două tone de cărbune.
>are- o boală la toate speciile se scoală greu, se observă o în .tă boală, şe recomandă ca ani liber învăţînd cintece noi sau pregă itndu-se pentru viitoarele programe Meritul tov. Ivăşcan şl al bri
ie animale şi în special Ia ru- cordare a gîtului, a feţei, tremu- malele să fie adăpostite în timp artistice. Cînd se află că orchestra pionierilor dă concerte, sala clubului la abatajul frontal de la stra găzii sale este că a reuşit să
negătoarele mari, numită „te- rături musculare şi mers rigid. de 'noapte şi nu lăsate libere pe tul 15 al minei Vulcan.
anla de- iarbă“.- (Boala de pri- păşune sau prin păduri, iar în devine neîncăpăloare. califice Ia locul de muncă, pînă
îiăvară)'.” : ' *' • VETERINAR zilele ploioase şi reci să fie IN CLIE U : micii instrumentişti la o oră de repetiţie. Ivăşcan si ortacii săi dă toi la sfîrşitul lunii mai, 12 tova
ţinute la grajd. mai mult „aur negru“ patriei răşi, dintre care ..trei mineri şi
Vacile gestante, viacile oare Boala se agravează repede, noastre. Pe luna mai, brigada
iu fătat sau cele în lactaţiie sînt animalul se scoală greu, muş Trecerea de ta regimul ali a reuşit să-şi depăşească pla 9 ajutori de mineri. Cantitatea
crimele ta oare se manifestă a- chii sînt încordaţi, geme, lo mentar uscat ta cel verde să se nul de producţie la extracţie cu de cărbune dată peste plan de
:eastă“boală. Păşunile luxmian- veşte ou coamele şi se linge ne facă treptat. înainte de a le tri 134 la sută, iar la pregătiri cu brigada lui Ivăşcan, echivalează
:e, nopţile reci, umiditatea, căl contenit. mite la păşune, este obligatoriu 114 la sută. cu 127 vagoane de d te 20 tone
durile prea mari, oboseala, sur- fiecare.
nenajul ;sînt factorii favorizanţi Spre sfîrşitul bolii apar sem a li se administra un mic tain Salariul mediu, pe cap de mi
ai bolii, iar lipsa unui echilibru ne de tetianos cu temperatură de furaje grosiere oa : fîn de ner, pe luna mai s-a ridicat la
între, anumite -substanţe mine ridicată şi apoi vine moartea trifoi sau lucerna, furaje bogate 2.600—2.800 lei.
rale (oalciu, magneziu) declan animalului. în săruri minerale.
şează boala. • »BBnnBBBaBBBBBBBBBUMBBBBBBBBBBBBBBBtEBIlBBBBnBBBBBnBBlBBBBaBBBBBBtlBBBBIlrBBBBBBBBBniBBBBBBBaBBBBBBBBBOBBBBBBBBBBBBBBBBBBBÎ SBBBBBBBBBBBBSBBBBBBOBBWBIJa»"
Boala este destul de gravă. Boala cedează ta tratament,
:Boala apare de ta una la cin Gravitatea constă în aceea că dacă acesta este făcut la timp R Ä ID - A N C H E T Ă
ci 'săptămîni după oe iau intrat animalele se îmbolnăvesc în de către organele sanitare ve
în” păşune; Animalul bolnav îşi masă, fapt oe atrage după sine ORGANIZAT DE ZIARUL NOSTRU
scoaterea din producţie a aces terinare. întârzierea tratamentu
micşorează cantitatea de lapte, tora. lui duce ta pierderi pentru eco FIECARE mu P. DE SPAŢIU LOCATIV
nomia naţională.
nu are poftă de mînoare, este
LAZĂR ROPCEANU
trist şi-îi’ plaoe mai mult sin
medic veterinar
llllllllllll(lllllllllllllllllll!!lll!l!lll!llllllllllllli In ultimii ani, populaţia ora sit, Întru cît salariaţii respectivi fabricii foloseşte spaţiul opera pînită de neglijenţă faţă de in
şului Devia a crescut în mod au locuinţe în alte localităţi tiv, a dovedit că aici sînt ne teresele salariaţilor. Noi propu
artificială suplimentară simţitor. Pentru a rezolva ce din apropiere. Pentru elibera glijate interesele muncitorilor. nem ca tovarăşii din conduce
rinţele populaţiei de spaţiu lo rea spaţiului oare este în plus, De pildă, cei 12 funcţionari ai rea întreprinderii să deschidă
de sporire a producţiei la hectar cativ, anul trecut, prin grija am cerut părerea unui munci fabricii ocupă aproape 148 de larg uşile acestor camere pen
sfatului popular, s-au dat în fo tor de aici, „Ar ti bine ca in m.p., îp loc de 80 m.p. cît au tru rezolvarea, în-tr-o oarecare
Academicianul sovietic T. D. mare vigoare, va fi rezistent la torul acestuia se va colecta po losinţă două blocuri de pe stră stituţia să ne dea abonamente dreptul. Cei 88 de m.p. (două măsură, a spaţiului locativ pen
Lîsenko arată că seminţele ob boli, bine dezvoltat, iar, ca ur lenul, prin scuturarea spicelor zile Eminescu şi Dragoş Vodă. pe C.F.R. pentru ca noi să pu oamere) în plus adăpostesc cî tru salariaţi.
ţinute din culturile ce au fost mare, şi producţia va fi mai de porumb în cornet. Adunarea In acest an a început construi tem merge zilnic ta locuinţele teva dosare. Sub pretextul că
polenizate suplimentar sînt mare şi de calitate superioară. rea a încă 9 blocuri destinate noastre, iar unde este dormito una din încăperi este verandă Un calcul greşit
mult mai bogate . în substanţe In caz că din lipsa vîntului, pe polenului se va face dimineaţa, tot pentru locuinţe. De aseme rul şi magazia să se multe bi iar alta -arhiva contabilităţii, a-
nutritive, iar din aceste seminţe după ce rouă s-a luat. Se va nea, Sfatul popular orăşenesc rourile celor doi funcţionari, re- cestor camere nu li se dă o Se poate oare ca tocmai to
vor rezulta frlante mai viguroa stigmatul florii femele va ajun întrerupe lucrarea în timpul a- Deva, în colaborare cu orga zervînd astfel pentru locuinţe altă folosire. Nu se poate oare varăşii din conducerea U.R.C C.-
ge un număr mai mic de grăun- miezii, cînd temperatura este nele de partid a luat măsuri de cele două camere care se elibe oa cele cîteva dosare să fie ului, care se ocupă zilnic cu
se, cu o măi mare rezistenţă la ciori de polen, şi posibilitatea prea ridicată. Este recomanda comasarea unor instituţii, asi- rează". mutate într-un dulap din birou probleme de matematică să
boli, iar producţia va fi mult de alegere a florii femele este gurînd în felul acesta un spa rile respective, iar cei 88 de nu ştie -a calcula, -aşa cum se
sporită faţă "de culturile la care mult redusă. Ca urmare, Fructul bil a se colecta polen din tot ţiu în plus pentru locuit. Aceeaşi situaţie se află şi în m.p. să folosească drept spaţiu cuvine, spaţiu operativ necesar
n u «s-a-aplicat această măsură. lanul, ca astfel floarea femelă imobilul din strada Karl Miarx de locuit pentru muncitori ? salariaţilor săi ? Faptul că pen
rezultat va fi mic, sensibil la să aibă o largă alegere, pole Printr-o hotărîre a Consiliu nr. 11. Aici îşi au reşedinţa in* Conducerea întreprinderii oe tru cei 50 salariaţi oare exe
Este •ştiut că rodul plantelor boli, iar producţia va fi slabă nul fiind diferit în privinţa ca lui de Miniştri, se prevede că stituţiiile de Cruce roşie, părere are ? cută zilnic cîte 8 ore de birou
este rezultatul unor procese bio şi de proastă calitate. La ştîu- racterelor. In acest sens, vom pentru un salariat care prestea A.R.L.U.S., S.R.S.C., Consiliul s-au rezervat 375 m.p., deci
chimice, produse în interiorul Îeţii de porumb, Formaţi în a- colecta polen de la cea. 100 ză în mod efeotiv 8 ore de ser- regional A.S.I.T. şi Casa de Două lacăte stăpînesc
florii, procese care sînt condi- ceste condiţiuni. apar o serie de plante, mergînd pe 2 rinduri şi yiciu în birou se poate rezerva cultură sanitară. Cei 13 sala cu 125 m.p. în plus, ne face
ţionite de anumiţi factori ca : goluri; la spicele de secară a- 4-5 m.p. spaţiu operativ, iar riaţi ai acestor instituţii ocu 100 m. p. să credem că acest calcul este
temperatură, vînt, umiditate par spiculeţe seci (spice ştirbi colectând tot de la a doua plan pentru cei oare au muncă de pă, la un loc, nu mai puţin de făcut în mod tendenţios. Şi iată
etc. Aceste procese ar f i : pole te), mai ales la plantele margi tă, iar la întoarcere, revenim teren nu se admite nici un fel 13 încăperi. Aceste încăperi au A-m intrat întâmplător şi în de c e : U.R.C.C.-ul are aproape
nizarea, germinarea polenului, nale a lanului ele secară. pe aceleaşi rînduri şi colectăm de spaţiu operativ. Respectă şi unele dependinţe oa băi, că imobilul din strada 23 August
fecundarea, creşterea şi dezvol de la plantele rămase. Polenul oare toate instituţiile această nr. 14. Pe una din uşi am gă 45 salariaţi, ca revizori conta
tarea. Cum se face polenizarea astfel colectat se va aplica u- hotărîre ? Faptele dovedesc că mări etc. Ele ar putea fi folo sit scris I.C.R.A. Dezlegarea bili sau cei ce se ocupă cu pro
şor pe mătasea Fiecărui ştiulete. nu. Pentru aceasta, zilele tre site în bune condiţiuni pentru acestui rebus ne-a făcut-o por
Să vedem în ce măsură şi în a rtificială Intrucît o plantă poate avea cute ziarul nostru a întreprins locuinţe. Se pune întrebarea : tarul spunîndu-ne că înseamnă bleme organizatorice, oare exe
ces moment, .ar fi necesară in un raid-anchetă prin instituţiile unde să şe mute aceste i-nşttâ întreprinderea comerţului cu cută numai muncă de teren.
tervenţia omului pentru uşura La porumb polenizarea tre 2—3 ştinleţi ce nu vor mătăsî şi întreprinderile din oraşul tuţil ? Soluţia în această direc ridicata alimentar. După vizita Or, pentru această categorie
rea desfăşurării acestor proce buie începută cînd apare măta deodată, este bine a se repeta Deva. ţie e clară şi se poate rezolva rea tuturor birourilor am dat de salariaţi hotărî-rea interzice
se,'considerate ca cele mai im sea la un număr cît mai mare lucrarea, Nu se va eîecţua a- fără prea multe cheltuieli sau p.este o uşă, unde, cu toate stră rezervarea de spaţiu operativ
portante din viaţa plantei. Po de ştiulefi (mătăsitul maxim). ceastă lucrare ne timp cu vînt Iată cîteva constatări: pierdere de timp. Această posi daniile, ne-a fost imposibil să în birou. Ce are de spus con
lenizarea, adică-trecera polenu Este nevoie mai întâi de colecta puternic, ploaie, căldură exce bilitate le-o oferă cei 200 m.p. intrăm. Conducerea instituţiei a ducerea U.R.C.C.-ului în acea
sivă etc... Omul şi biroul de spaţiu operativ, care sînt li avut grijă oa -această încăpere, stă problemă ?
lui de pe partea masculă a flo rea polenului de la florile mas- beri în palatul justiţiei. în ur care -măsoară, 68 m.p., să fie
rii, pe; stigmat (partea femelă), cule, lucru ce sg- va face cu a- La floarea-soarelui, poleniza In imobilul din piaţa Unirii ma mutării întreprinderii ICRA. pusă în siguranţă. Pentru cine, W '^
se face prin. intermediul vîntu- jutorul unui cornet, confecţionai rea artificială se face cu ajuto nr. 3 se află o secţie de pre
lui sau prin insecte, la plantele din carton înait de 35—40 cm, rul unei mănuşi, sau cu o blă- parat brînză a întreprinderii Locatarii principali — nu se ştie. Ştim doar că ea este Cele arătate pînă acum sînt
cu polenizare străină. niţă de lînă, capabilă să prindă I.G.I.L. Simeria. Aici sînt doi o parte din constatările făcute
cu diametrul la baza de 25—30 nolenuî dar să şi cedeze uşor. funcţionari. Fieoare are cîte o dosarele plus de spaţiu şi nu se folo cu ooazta raldului-anchetă. Se
Dacă vîntu! a adus pe stig cm şi diametrul la vîrf de 3,2— Cu ajutorul mănuşii re va apă cameră pentru birou cu o su seşte. mai găsesc şi alte instituţii şi
matul plantei femele cîteva mii 3 cm. Cornetul va îi prevăzut sa uşor pe capitulul floarei-soa- prafaţă totală de 40 m.p. Ace La fabrioa de teracotă condu întreprinderi oa T. R. C. L. H.,
de grăurfeiorî de polen, posibili eaşi instituţie mai are la dispo cerea se văicăreşte mereu că Tot de I.C.R.A., aparţin Şi D.C.A., Centrofarm, O.C.L’. in
tatea de -alegere a florii femele înăuntru cu o sită de tifon şi o rclui, fără să se distrugă florile, ziţie, în afară de secţiile pro unii salariaţi de aici nu au lo cei 32 m.p. de spaţiu din pia dustrial şl altele, oare deţin
estp. deştul de largă şi cu cît a- altă sită, în afară, la vîrîul cor şi apoi se va trece ne capitulai ducătoare, încă două eamerc cuinţe. Din această cauză ei ţa I. V. Stalin nr. 2, care stau
ceastă alegere se face în mai netului, ce va servi pentru re cu o suprafaţă fotala de cca. spaţii operative în plus faţă de
parlizarea polenului pe mătasea vecin, repetîndu-se lucrarea. Alt 30 m.p., care sînt folosite una sî-n-ţ nevoiţi oa zilnic să bată de -asemenea sub stăpîntrea u-
mare . concordanţă cu cerinţele ştiuleţilor de porumb. Pentru a procedeu de polenizare suplimen ca dormitor pentru salariaţi iar nui lacăt. normele stabilite, spaţii oare
naturii, creditoare a plantei, pro tar-artificială, este ace’a de a alta drept magazie, unde se drumurile sfatului popular. S-ar
cesele dp jjprmare a unui viitor opri pierderea polenului în tim se prinde 2 capitule apropiate . ţin cîteva damigene. Dormito După cum se vede, cei 100 ar putea fi folosite în bune con-
fruct vor decurge repede şi în şi a le scutura fată îp fată. Mai rul mal tot timpul este nefojo- părea că vinovatul principal cr de m.p. de spaţiu care aparţin
condiţiuili optim?. Deci şi orga pul transportului de !a o plantă eficace este însă primul proce întreprinderii I.C.R.A. sînt stă- diţiuni oa locuinţe pentru sa
nismul ce va rezulta va avea o deu, fi secţia spaţiului locativ a sfa
la alta, sita de la vîrf va fi pre tului. Dar un calcul -amănunţit, DÎniti de două lacăte, iar con- lariaţi. ;
Ing. agr. ANA ORDEANU asupra felului cum conducerea duoeraa întreprinderii este stă*
văzută cu un căpăcel. Cu aju Este de datoria organelor
competente să ia măsurile co
respunzătoare.
” ' J. MANEA
