Page 35 - 1957-06

Nr. 775 y.-r.-w--,. >*T- - - - m VM -UL SOCIALISMULUI Pag. 3

Agitatorul Anton Bistrian Cele mai frumoase

poezjjg p-Jar

Este un om simplu, modest, lor a făcut- posibil ca, în scurtă pusă în “‘aplicare şi, astfel, s-a ...Este tilul unei noi colecţii 4 CURS MOTO
stăpîn pe tainele meseriei cţe vrem>e, să se obţină produse de
reglor. Muncitorii îl ştiu, îi cer, ajuns ca în. fiecare lună să _se Ariniţiate de Editurş Tineretului;;
sfat şi îi spun- du încredere pă­ cea mai bună calitate. . V ,\
Existau însă şi alte necazuri. -facă o economie dé. aproximativ- Colecţia îşi propune--să popU
surile. 8.000 lei, lucru ce duce la creş­ larizeze poeziile pete mai' repre­
Unii tineri, ca de pildă, Cons­
In acest an, încă de la înce­ tantin Tomuş, aveau obiceiul să terea salariului real al munci­ zentative din creaţia marilor Timpul frumos a atras duminică de o mai bună pregătire, cîştigă teren pe o tură în urmă. In 11 ture, motoci-
put, la secţia mecanică III, a- poeţi ai omenirii, 5 contribuind un mare număr de spectatori la con­ îo turnante, începînd să se distanţe­ clistul Dobay Adalbert îşi asigurase
telierul de montaj a maşinii de lipsească de la lucru, să bea, să torilor direct productivi. ze. La această categorie s-au clasifi­ victoria, distanţîndu-se categoric. O
cusut, de la U. M. Gugir, se nu-şi respecte superiorii etc, Cu cat în ordine: 1. Dobay Adalbert, Cluj; defecţiune de motor, in ultima tură,
duce o muncă intensă pentru acesta, agitatorul Anton Bis­ Propuneri preţioase a făcut astfel la îmbogăţirea culturii cursul moto de viteză pe circuit 2. Sebeşten Ştefan, D eva; 3. lanoşi îl' face să abandoneze. Astfel proba a
îmbunătăţirea calităţii produse­ trian a avut mult de furcă dar agitatorul Anton Bistrian şi în generale şi la formarea"-'‘gustu­ închis, desfăşurat în localitate. Cu Iosif, Sibiu. revenit celor pe care nici nu se scon­
lor şi pentru realizarea de cît nu s-a dat bătut. In nenumă­ direcţia recuperării vopselei, a lui artistic alţ tineretului. ta. Pe primele locuri s-au calificat: I.
mai multă economie. Animatori rate rînduri a discutat cu el, i-a mult timp înaiqte de începerea con­ Categoria 350 cm.c. I.J. a adus la Lldold Alexandru, Timişoara l 2. Mar­
în această _ acţiune au fost şi arătat care sînt trăsăturile ce chitului şi a altor materiale ca­ Primul j volum ;cara deşchjde cursului) Ipe ‘ ambele- trotuare, de-a starţ cel mai. mare număr de concu­ ton Grigore, Deva; 3. Ştefan Ladislau,
sînt comuniştii şi agitatorii. Cel trebuie să caracterizeze pe un renţi, Încă djn primele ture lupta se Timişoara.
mai activ dintre ei s-a dovedit tînăr, mai ales cînd este şi ute- re nu erau folosite judicios şi colecţia este „Goetfie“' — o cu- lungul traseului, se postaseră o mul- duce între concurenţii Matefy Nicolae,
a fi însă Anton Bistrian. mist, ce greutăţi produce în datorită cărui fapt se făceau legere .deîverşuri di!n. apeera inva-,, Cluj, Horvath Ştefan, Deva, Anton Că- Proba de ataş a fost spectaculoasă.
procesul de producţie atunci Îi . răbşţ Galaţi. După 5 ture însă Atatefy Lupta s-a dus însă numai pe primele
S-a frămîntat mult să afle cînd are o atitudine nejustă fa­ mari pagube întreprinderii. Toa­ ' relui' 'clasic al literaturii''’gemă-* se distanţează, iar Cărăbăţ sufere o două trei ture. De aici încolo totul a
care sînt cauzele pentru care tă de muncă, şi cîte altele. te fiind dezbătue, analizate şi ne. Volumul cuprinde 12 cicluri Înainte de începerea competiţiei în defecţiune de motor şi astfel pierde decurs fără prea mari eforturi. Locurile
calitatea lasă de d o rit' şi pînă Munca perseverentă a gitatoru- puse în practică, au adus eco­ de', poezii, dintre care amintim : numele Comitetului organizatoric timp. Proba a fost cîşţigată în ordine au fost ocupate în ordine de echipa­
la urmă a aflat. Unii muncitori, lui şi-a atins scopul. Constantin de; 1. Matefy Nicolae, Cluj; 2. Hor- je le : 1. Heitz Edgar şi Dowitz Cris­
mai ales tineri, erau slab cali­ Tomuş a devenit un exemplu nomii' însemnate. „Cîntece de lume“, „Aproape-n regional A.V.Ş.A.P. Hunedoara şi yath Ştefan, D eva; 3. Anton Cără­ tian, Sibiu: 2 Blau Emerjk şi Dolgo
ficaţi şi dădeau produse de cali­ de disciplină demn de urmat, |lf : ' . . formă antică“, „Sonete“, „Ar­ a fedacţiei ziarului regional „Drumul băţ, Galaţi. Grigore, Timişoara. La categoria 500
tate slabă. Ce era de făcut? S-a evidenţiat în muncă, un tînăr Dar Anton Bistrian aré şi jal-i tă “, „Divanul apusului şi răsă­ socialismului“, organizatorii concursu­ cm.c, cîştigătorii au fost clarificaţi după
consultat cu cei din biroul or­ care inspiră încredere, fapt pen­ te calităţi, El ştie să se apro-' ritului“, „În chip de parabole“ lui tov. Eugen Pîrvu aduce un cald După primele patru ture proba de primele ture. In ordine au sosit la
ganizaţiei de bază şi le-ia spus tru care recent a fost ales în pie de oameni, să le asculte şi altele.' Versurile cuprinse în salut,- concurenţilor urîndu-le să în­ 350 cm-c. şport se anunţa a fi cea start: 1 Teodor Săbăduş, Alba-Iulia ;
biroul organizaţiei de bază păsurile şi să-i ajute la necaz. chine rezultatele pe care le vor obţi- mai spectaculoasă, caracterizîndu-se 2 Anton Cărăbăţ, G alaţi; 3 Sebeşten
părerea, făcînd totodată şi pro­ U.T.M. şi, cu cîteva zile în ur­ Aşa se face că, într-una din această culegere reuşesc să i- 'ne, sărbătorilor tineretului, cel de-ai printr-o luptă strînsă. Un grup com­ Ştefan, Deva.
puneri care, fiind găsite bune, mă, a fost primit în rîndul can­ zile, muncitorul Mircea Radu, lustreze marea personalitate a Vl-lea Festival Mondial al Tineretu­ pact de motociclişti, format din iacob
au fost puse în aplicare. Tinerii didaţilor de partid. reîntors de curînd din armată, poetului, să dezvăluie bogăţia lui şi Studenţilor de la Moscova şi Ladislau, Hunedoara, Dobay Adalbert, După terminarea concursului, con­
oare nu aveau o experienţă în­ oarecum suferind de pe urma de idei a operei sale. cel de-al 11-lea festival regional. Cluj, Marton Grigore, Deva şi Victor curenţilor li s-au împărţit premii. Au
Deşi a realizat multe lucruri unei fapte eroice, a venit la Sîrbu, Ilia, luptă fiecare pentru un primit menţiuni concurenţii: Teodor
delungată şi nu cunoşteau în­ bune, agitatorul Bistrian nu era Volumul a apărut î-n traduce­ Apoi la start sosesc primii concu­ loc cît mai bun. Această dispută are Săbăduş, Alba-Iulia, pentru cea mai
deajuns meseria au fost repar­ Anton Bistrian căruia i a a ră -, rea poetei Maria Bâniiş, care a renţi din cadrul categoriei 125 cm.c. mare viteză obţinută în traseu, Dowitz
tizaţi să muncească pe lingă multum.it. Nu se putea împăca tat că are multe greutăţi şi ne­ redat cu măiestrie frumuseţea şi •L’a această categorie au luat parte însă un sfîrşit „dramatic“. Cursa a în­ Cristian, Sibiu ca cel mai tînăr con­
muncitorii cu o calificare înaltă cu ideea că se făcea risipă de cazuri.. I-a explicat că nu are farmecul de neegalat al' versu­ 10 concurenţi. încă după primele ture curent (17 ani) şi Ştefan Ladislau;
pentru a-i ajuta îndeaproape. fond de salariu pentru cei 10 locuinţă şi că munca ce o pres­ rilor originale. concurentul Antoniu Osţrovăţ se do­ registrat cele mai multe defecţiuni Timişoara ca cel mai vîrstnic concu­
Personal agitatorul Ane^n Bis­ controlori de producţie pe faze tează este mult prea grea fată vedeşte a fi mai bun, distanţîndu-'se rent (43 de ani).
trian şi-a luat sarcina să-l ajute de operaţie, oare s-a constatat de starea sănătăţii lui. Anton Pentru aceeaşi colecţie, se a- de ceilalţi. tehnice, şl pe cind . b p n t a i con-
pe utemistul Remus Mărginea- Bistrian i-a înţeles necazul. A flă sub tipar şi în pregătire vo­ fil ¦ V. ! URIR
nu. Acesta dădea produse de că efectuau un control superfi­ lume de versuri din opera lui La această categorie sau clasat în
calitate slabă şi de cele mai cial. In mare măsură, dealtfel, CUrenÎii laeob Ladis,au- Victor Sîrbu
multe ori nu-şi realjza nici mă­ făcut ce-a făcut şi, în cîteva zi­ Lenau, Shelley, Shakespeare, ‘ar Marton Grigore rămîne cu aproa-
car norma de lucru. Anton Bis­ s-a dovedit că munca lor este le, lui Mircea Radu i-a fosţ re-, Hugo, Baudelaire, Villon, Fmi- următoarea ordine: 1 Antoniu Osiro-
trian a stat mult timp alături de prisos. Şi de astă dată a partizată o locuinţă confortabilă néscu, Ärghezi etc.
de el, i-ia demonstrat practic şi, în acelaşi timp, i s-a schim­ 3 Fuchs Otio, Petroşani. Sibi" :
oum să muncească, l-a îndru­ discutat cu membrii biroului
mat părinteşte, şi rezultatele nu organizaţiei de bază şi apoi, la bat şi locul de muncă- cu un al­ ^<>1* proba de 100 cm.c. au luat star-
ş-au lăsat aşteptate. Tînărul
propunerea lui, s-a organizat, tul mai uşor unde dă rezultate, tul 4 concurenţi dintre care două fe-
Mărgineanu, şi ca el mulţi al­ cu muncitorii atelierului, o con­
ţii, au devenit buni muncitori. dintre cele mai bune. . mei.. Lupta în această probă se dă —--------
Ridicarea calificării muncitori- vorbire. Cu această ocazie, toţi
şi-au spus părerea şi au propus Fiind mereu în mijlocul mun­ între concurenţii Dowitz Cristian, Si Rezultatul concursului Pronosport nr. 23
chiar conducerii administrative citorilor, îndrumîndu-i să urme-' biu (care deşi cel mai tînăr concu
să restructureze cele 10 posturi
de control. Propunerea a fost ze exemplul comuniştilor, mulţi înfiinţat de aurind, corul că­ rent — în vîrstă de 17 ani — a do etapa din 9 iunie 195?

dintre ei au cerut lui Bistrian minului cultural din comuna vedit o bună pregătire sportivă) ş

să i ajute pentru a se pregăti' Săsciori, raionul Sebeş, numă­ Galfi Elisabeta Hunedoara. După ulti 0 L Locomotiva Timiş. — Prog resul Sibiu (cat. BJ 2

să devină candidaţi de partid. ră astăzi peste 70 de persoane. ma tură ordinea la sosire a fost: 1 0 1 2. Energia Reşiţa — Energia Mediaş (cat. B) $:

Agitatorul nu s-a dat în lături; Pregătindu-se pentru concur­ Dowitz Cristian Sibiu; 2. Fekete Nico g 3. Ştiinţa Cluj — Locom. Arad (cat. B) (ANULAT)'

nici.de la această sarcină, şi,' surile artistice ale festivalului, lae, Alba-Iulia; la fete: 1. Galfi Eli ; o 4. Ştiinţa Iaşi — Dinamo Bac ău (cat. BJ’ i1
printr-o muncă, preseverentă, a corul din Săsciori ¦a învăţat 2
reuşit să-i pregătească pe lăcă­ pînă aourn 3-cîntece -muncitoreş­ sabeta Hunedoara; 2. Olga Butoiescu, ţ 5. Energia Cîmpina — Energ. 1 Mai PI. (cat. B) $
tuşul Pavel Colhon, Gh. Pri­ ti şi 4 populare. Calitatea in- Cluj. g 6. Energia Moroni — Progr. Focşani (cat. Bj
mara şi alţii care au şi devenit trepretării, oît şi zelul depus o 17. Locomotiva Const. — D inam o Bîrlad (cat. B) li!
candidaţi de partid. în pregătirea repertoriului, spe­ Una dintre cele mai spectaculoase g 8. Energia Baia Mare — En1erg. Huned. (cat. B)
răm că va asigura corului că­ g, 9.- Lazio — Torino (Câmp. Ita Han) li
Un ospătar comod.. Dacă Anton Bistrian ă reuşit minului cultural „Hori a” din probe a fost cea a categoriei de 250 o 10. Padova —¦ Fiorentina (Ca mp. Italian) x
ca în munca lui să obţină re­ Săsciori un' loc de frunte în o 11. Bologna — Internazionate (Câmp. Italian)
zultate bune, ele se datoresc concursurile viitoare. cm.c. Deşi încă de la primele titre con­ g 12. Juventus — Ţriestina (Ca mp. Italian) X
faptului că a primit un' sprijin
preţios din partea organizaţiei ' IOAN RADU curentul Dobay Adalbert din Cluj, cu ; g MECIURI DE REZERVA I
de partid, că el are încredere în Í
Cît nu dai ca atunci clnd e 1cald ospătarul loan Aioana încasa 4 lei. oameni, ştie să se apropie de corespondent o motocicletă „Triumph“, se distanţea­
ei, să le afle necazurile şi să le
şi iţi mai e şi sete, să bei conţinutul Şi de data aceasta am tăcut. După rezolve în măsura posibilităţi­ ză lupta se dă însă între Sebeşten Şt.
lor. De aceea oamenii îl stimea­
răcoros al unei sticle cu bere. Minat cîteva minute, pentru că nu era loc, ză şi-i urmează sfatul. Deva şi lanoşi Iosif, Sibiu oentru ocu­ x A. Energ. Uz. Tr. Or. S ta iin — En. Lupeni (cat. B x

de această dorinţă am nimerit la re­ cetăţeanul loan Curelaru din Teliuc V. PITAN parea locurilor 2 Şi 3.) Pînă la urmă, A . . La, acest concurs au foit depuse aproximativ 1.086.000 va-

staurantul „Cerna“ din Hunedoara. şi-a cerut voie şi s-a aşezat la masa co»nnccuurreenntul Sebeşten Ştefan, disnunînd * ri'ante. _,

M-am aşezat la o masă şi am făcut unde stăteam eu. A comaiidat şi el Sf.f . ' FOTBAL

un semn discret ospătarului. Parcă o sticlă cu bere, a achitat-o, dar tot ÎNGRIJITORUL d e a n im a le

înţelegîndu-mi dorinţa, s-a apropiat cu 4 lei sticla. Energia 108 — Energia

de masa unde mă aşezasem, dar nu Indignat de purtarea acestui ospă­ Arad 5 — 1 ( 2— 1)

şi fără a aduce o sticlă cu bere. tar necinstit l-am întrebat pentru ce Cînd a auzit vestea qă la Breţga poale imagina uşor. Cele '17 vaci şi cu soţia sa, 640 zile-muncă. Anul a-

Ca să evit a-l chema incă o dată, anume nu restituie suma exactă con­ B ţ i i 8 ' Muf.eşahă Iva lu a 'fiin ţăl ‘ gospodăria j viţei, cel 78 porci, cele 50 gîşte şi cesta nu vrea să aibă cu nimic mai Unele modificări în echipă cît şi sta­

am găsit că e bine să achit costul sumatorilor. Argumentul, destul de Cea de a 7-a întovărăşire colectivă, Petru Ardeleanu, a fost 88 *boboci, sînt pine întreţinute, puţin. Vrea ca vitele pe care le are bilirea compartimentelor de joc, a fă­

berei imediat. Aşa am şt făcut. 'Am banal, a fost că nu are bani mă­ zootehnică în raionul printre !!ţinui pare q făcut^ . cererea , Hrana dată la timp, adăpatul, cură- în grijă, să fie iot mai frumoase. Pen- cut ca echipa Energia 108 să presteze
* ... Petroşani ¦¦de înscriere,'^A adus'. în 'gospodărie ,pu- , fitul, fac ca acestea să sclipească de , tru munca tui plină de roade, gospo­ un joc de calitate, cu multă eficacita­
întins ospătarului o bacnotă de 5 lei. runţi şi că nu are timp să umble ţin -pămintr Atît ătt ajfşvu t. Dur .,a curăţenie, să fie sănătoase. te. Din jocul de ieri s-a observat că
dăria l-a ajutat să-şi ’ introducă în
Acesta, tacticos mi-a luat banii, mi-a aiurea pentru a-i procura. Realitatea

restituit'un leu-şi a plecat. era însă alta. Bufetiera avea bani De curînd Ph număr d e ;18' ''JfnA -'¦pft'c'otSiţisa eu iriulţă draşosţe Nu de puţine ori îl poţi vedea pe casă •curentul electric. Are ’şi difuzor, atît rezultatul cu Reşiţa cît şi cel cu

Nu m-am şezisat de nimic dar, mărunţi berechet însă, ospătarul, pen­ familii de ţărani muncitori cres­ 'de muncă. ' ‘* ' . îngrijitorul Petre Ardeleanu aplecat in ’faţa căruia se opreşte de multe ori, Oţelul roşu nu au fost întîmplătoare.

după cîteva minute, la o masă de tru a-şi însuşi necinstit same de cători de oi din satul Dealul Inc.ă de mic a avut o dorinţă. Să asupra¦unei cărţi, din care învaţă ne­ asculiînd sfatul zootehnicianului. De la gazde au marcat Călinescu

alături, am auzit discuţii. bani, nu se „deranja" să schimbe la Baleiei, raionul Petroşani, au poată ţine un cal sau o vacă. Ii plă- j gulile de hrănire şi îngrijirea ani- Munca de îngrijitor la animale i (2), Bulbucan, Viziru şi .Vlarcu l, iar
unit un număr de 366 oi, într-o se pare cea 'mai frumoasă şi pentru ca de ia oaspeţi a marcat Carpineţ.
— Bine frate, noi toţi, 8 la număr, bufet. De / „Picătură cu picătură...“ ' întovărăşire zootehnică pe ca­ ceau mult animalele. Tocmai de aceea mdletor. roadele ei să fie cît mai bune, învaţă
re au numit-o „Izvoarele“. mereu. Arbitrul Nemety, Peiroşani a con­
am consumat 1.6 sticle cu bere. Nor­ Credem că este necesar ca tovară­ s-a hoiărît atunci, la intrarea. în co­ In timpul regimului nostru a învă­ dus bine jocul.
Aceasta este cea de-a 7-a în­ lectivă, să îngrijească animalele co­ ţat carte. Acum citeşte de multe ori, Acum, Petru Ardeleanu este privit ca
mal ar fi trebuit să plătim 56 de lei, şii din conducerea T.A.P.L. să ia mă­ lectivei. Consiliul de conducere a a- împreună ca copiii săi, Jianu şi Pe- un colectivist de frunte. ,La Petroşani., în cadrul unui meci
tovărăşire zootehnică din raio­ probat cererea lui. Ardeleanu Petru, truţ, din cărţi şi ceea ce citeşte, aplică amical s-au întîlnit echipele Energia
pe cită vreme am fost încasaţi ca suri hotărîte împotriva acestui soi de nul Petroşani şi a 4-a înfiinţa­ împreună cu nevasla, au luai în pri­ în practică. Şi în casa lui creşte belşugul — are Petroşani—Energia Lonea. Intîlnirea
tă în acest an. Cele 7 întovără­ a luat sfîrşit cu scorul 6—0 (1—0)
î 64 de lei. oameni, care nu fac cinste comer­ şiri zootehnice cuprind în total vacă proprie şi in fiecare an taie cîte

1 Abia atunci mi-am dat seama că în ţului socialist.

I loc de 3,50 lei pentru fiecare sticlă, V. PANA mire vitele şi păsările colectivei. Cu Munca lui in , gospodărie este apre-

V^AV 174 familii cu peste 2.800 oi. cîtă grijă le priveşte pe acestea,, se ’ dată. Anul trecut a efectuat, împreună 2—3 porci graşi. pentru Energia Petroşani.

De lia introducerea „ajutoru­ egală măsură fiecăruia“. Tna- Neocolonialismul american altor ţări prin export de capi­ exporturilor noastre“. Studiul
lui pentru străinătate“ în arse­ tal. In legătură ou aceasta, co­ de care am amintit se mărgi­
nalul diplomaţiei americane, a- duoînd în limbaj obişnuit acea­ misia insistă oa misiunile di­ neşte însă la constatarea că a-
oest ajutor a îmibrăoat haina stă prezentare diplomatică, plomatice ameriaane din străi­ jutorul pentru străinătate con­
planului' Marshialil, a N.A.F.O., constatăm că secretarul de stai I I . nătate să contribuie la afluenţa tribuie Ia menţinerea exporturi­
a doctrinei Truman .şi a doctri­ amerioan •era deosebit de.1gri­ capitalurilor americane în stră­
nei Eisenhower. In perioada de juliu să insufle „încredere“ mo­ C in e sînt beneficiarii şi cine sînf păgubaşii p ro g ra m e lo r am ericane inătate. Comisia cere de ase­ lor S.U.A., fără a analiza natu­
după război acestea aiu consti­ nopolurilor am ericane' că nimic ra mărfurilor exportate şi dacă
tuit acţiunile mai spectaculoase nu le via sta în cale“ în obţi­ menea ca guvernul S.U.A. să aceste mărfuri corespund în-
de înrobire economică şi subju­ nerea profiturilor, „încrederea“ de „ajufor penfru sfrăinăfafe" acorde monopolurilor mari ,a- tr-iadevăr necesităţii ţărilor oa­
gare' politică a altor ţări, ac­ că popoarele „beneficiare“ nu
ţiuni oare s-au bucurat de o pu­ var pretinde să se fotosească tală; mai tîrziu fondurile s-au să admită că este îndoielnic că publicate de toate .!aceste comi- vantaje l a . plata impozitelor. re sînt în fapt nevoite să le
blicitate deosebit de largă, fiind ele însele de bogăţiile lor na­ îndreptat către Extremul Ori­ . regimurile din ţările respective sK devsţudiu arată 014.0 sjn- Pentru .îndeplinirea tuturor ia- importe.
prezentate opiniei publice din ţă­ turale, şi „încrederea“ că' so­ oesţor „sarcini ale politicii ex­
rile vizate oa o manifestare a cietăţile americane vor avea ent, pentru oa în momentul de s-ari Iputea menţine la putere ?erijate,,.cinică adevăratele sco- terne a S.U.A.“ comisia insistă Făcînd abstracţie de trimite­
„generozităţii” şi „dezinteresu­ posibilitatea să acţioneze după faţă să se îndrepte către Ori­ să se alpoe de Congres anual rile de armament, o cercetare
lui“ S.U.A. Datele şi argumen­ bunul lor plac în ţări străine. entul Mijlociu şi Africa. Legă­ „făfă acesT sprijin . * puiri ale ajutorului american oa nu m ai. puţin de 8 miliarde do- sumară a listelor de mărfuri
tele furnizate însă chiar de pre­ Chiar numai aceste condiţii e- tura între această succesiune şi exportate în cazul programelor
să sau oficialităţile americane numenate de Acheson ar fi în­ diferitele planuri agresive ur­ Concludente în privinţa mo- - mijloc de înrobire a ţărilor a- , ... de ajutor arată că locul prin­
dovedeau toarnăi contrariul. că suficiente pentru a arăta zite de S.U.A. în acest răstimp cipal îl ocupă articolele de lux,
„Din ce cauză oferă S.U.A. cine urma să fie adevăratul dului cum este privită această ' jutorigte şii-de subordonare a 'Propunerile din raportul lui
ajutor Europei — împrumutu­ beneficiar al programului punc­
rile şi darurile — o caile pen­ tului 4. 1politică în perspeotivă de către lor intereselor ’ mijiţare-strate-

tru a pune o stavilă depresiu­ in zeoe ani de cînd progra­ ' cercurile de răspundere ameri1 gjce ale S.U.A. “ ; ^ “
nii”, astfel era definită în mod mele de ajutor au intrat în
lapidar esenţa planului Mar- uzul politicii externe a S.U.A., nu-i greu de ghicit. N.A.T.O., cane sînt o serie de studii re- I In raportul dat publiicStăţiii la. ,Fairless, atestă deajuns de lim­ manufacturate şi bineînţeles
shall în titlul unui articol a- în publicaţiile americane iau în­ războiul din Coreea, acţiuni pi­ cent diate publicităţii de diferi- începutul- lunii---martie de co­ pede faptul că programul de a- produse agrare din „©urplusuri“.
părut în revista americană ceput să apară bilanţuri oare ratereşti în apele chineze, te com'isii oare primiseră sar- misia conduşă de Fairless, oa- jutor pentru străinătate consti­
„U. S. News and World Re­ dovedesc în mod neechivoc a- S.E.A.T.O., pactul de la Bag­ re ia vizitat timp.,de şase luni tuie de fapt un program de O asemenea profilare a expor­
port“ la 4 iulie 1947, Cît des­ devăratele ţeluri urmărite prin dad şi însfîrşit doctrina Eisem cina să studieze eficacitatea pro- de zile 18 ţări din Orientul A- autoajutorare al monopolurilor turilor nu poate fi decît în de­
pre faimosul punct 4 al doctri­ aceste programe de ajutor. La hower — iată cîteva etape ale po­ gramelor americane' şi .0 ajuto­ propiat şi îndepărtat, precum ameriaane. Publicaţiile Wall zavantajul ţărilor importatoa­
nei Truman, unul din autorii 31 martie 1957, agenţia, ameri­ liticii externe americane care co­ rului mllitar-economic pentru şi din Europa, s>e pledează pen­ Streetului nici nu analizează re. In baza acordurilor bilate­
ei, fostul seoretar de stat Dean cană Associated Press, în ca­ rale încheiate ou S.U.A., aceste
Acheson, a izbutit să definea­ drul unui asemenea bilanţ, dm asigurarea intereselor S. U. A.
scă în cîteva propoziţiuni un pă ce evalua valoarea totală a
întreg program de acţiune al sumelor acordate sub formă de incid perfect de bine ou orientarea în diferite regiuni ale lumii. tru continuarea politicii expan­ programele de ajutor decît sub ţări nici nu se pot opune prin
monopolurilor amari cane carie daruri sau împrumuturi la 50- dată proiectelor de „ajutorare Importanţa ce o acordăcercu­ sioniste laperioane şi se repetă aspectul profiturilor şi al ris­
urma să fie dus la îndeplinire 60, miliarde de dolari, menţiona a străinătăţii“. In momentul rile guvernante americane a- afirmaţiile despre „primejdia curilor, ca pe orice altă afacere. vreo legislaţie vamală de pro­
tocmai prin această doctrină. ca susţinătorii acestor progra­ tecţie a industriei naţionale, in­
Intr-o cu-vîntare ţinută la 30 me arată că ele sînt necesare de faţă, potrivit calculelor ia- ;cestor probleme reiese din fap- dominaţiei comuniste“ care ar Intr-un supliment al revistei vadării pieţei lor interrte de că­
martie 19.50 în' faţa Comisiei „pentru apărarea intereselor genţiei menţionate, jumătate riul că nu mai puţin de trei im­ exista „în numeroase regiuni „Magazine of Wall Street“ a- tre mărfurile ameriaane ci,
pentru afacerile externe a sena­ S.U.A. şi nu reprezintă simple din sumele acordate de S.U.A. portante aomisii, din oare două- ale globului pămîntesc“. Ga şi părut la sfîrşitul anului trecut
tului amerioan, Acheson, refe- cheltuieli nerentabile“. Deşi ni­ în cadrul programelor de „ia- 1 ale Congresului, au fost însăr­ în atîtea alte rînduri, pretextul ne este dată o explicaţie foarte dimpotrivă, sînt obligate să sca­
rindu-se la investiţiile ameri­ meni nu putea presupune că dă tarifele vamale la importul
cane prevăzute prin doctrina busiinessmanii americani ar jutor pentru străinătate“ consti­ cinate cu aceste studii,' iar' se­ „primejdiei comunismului“ este clară a avantajelor ce rezultă mărfurilor americane. Se ajun­
Truman, arăta că „cei oare in­ cheltui asemenea sume în mod tuie „ajutor militar“, o treime natul amerioan a pus la dispo; utilizat pentru a justifica res­ pentru aapitialiştii americani în
vestesc trebuie să aibă încre­ „nerentabil“, mărturisirea a- este alocată unei categorii de­ iziţiia unei comisii speciale ca­ taurarea dominaţiei militare a urma programului de ajutor. ge în acest mod la un adevărat
dere că .proprietăţile lor nu vor genţiei Associated Press are finite vag oa „sprijinirea :apă* re întocmeşte un asemenea-, ra­ S.U.A. sub camuflajul asigu­ Ajutorul economic, arată revista, dumping al mărfurilor ameri­
fi confiscate fără o despăgubi­ însemnătatea ei, contestînd im­ cane. In mod obişnuit, prin pre­
re echitabilă, că vor putea plicit teza gratuităţii ajutoru­ rării (oare intră de fapt tot în port suma de 300.000de do­ rării „securităţii colective“. Ra­ se acordă acum îndeosebi sub
scoate din ţară profiturile lor cadrul ajutorului militar), iar lari, Din cadrul comisiei spe­ portul recunoaşte făţiş că aşa- formă de împrumuturi care se ţuri de dumping se înţeleg pre­
legitime şi capitalul lor şi numai ceea ce rămîne reprezin­ ciale a senatului fac parte re­ numitul: „program de securita-, înapoiază cu dobînzi. Totodată ţuri mai reduse. Din cauză că
că vor avea libertatea de a-şi tă ajutorul economic şi tehnic. prezentanţi de seamă ai vieţii ie colectivă“, adică ajutorul mi­ revista subliniază în mod deo­ monopoliştii americani au în­
conduce afacerile conform legi­ „Şase ţări — . Corara de sud; politice ameriaane oa foştii am­ litar, va crea* pentru capitalul sebit faptul că cea mai mare lăturat orice posibilitate de con­
lor locale oare se vor aplica în Tiaivanul, Vietnamul de sud, basadori James Durui, David monopolist american „poziţii e- parte a ajutorului pentru străi­ curenţă prin clauzele tratatelor
Pakistan, Turelă' şi- Iranul — Pruce, Norman Armour, Hamil- comornice şi politice dominante nătate se întoarce acasă sub bilaterale, ţările ce primesc a-
se arată ,într-o relatare ia. a- ton Fish, redactorul şef -al pu în diferite ţări“. In acest scop forma plăţilor pentru mărfurile jutorul sînt obligate să im p or­
te mărfuri la preţuri mult mai
genţiei Associated Press — pri­ blioaţiei „Foreign Affairs“, pu­ comisia cere guvernului S.U.A. exportate de S.U.A. „Potrivit ridicate decît preţurile pieţei
mesc singure două treimi din blicistul ' Riandolph Hearst. In să nu „slăbească eforturile“ în unui studiu recent, din cele 30 mondiale. Acest aflux de m ăr­
totalul fondurilor. Coreea de afară de aceste comisii, anul direcţia menţinerii aşa numitului miliarde de dolari pe carp i-am furi americane provoacă tot­
sud şi Tiaivanul,' oare întreţin trecut preşedintele Eisenhower „sistem de securitate colectivă“ cheltuit pentru toate tipurile de
3 creat o comisie consultativ?, şi să nu reducă „cheltuielile ajutor pentru străinătate, între odată şi îngustarea pieţei ex­
fiecare cîte 20 de divizii, pri­ specială pentru a studia diferi­ colosale legate de realizarea a aprilie 1948 (începutul planului terne a acestor ţări, atît pen­
mesc cu mult peste 1 miliard

lui. In privinţa felului oum au de dolari anual“. Simţindu-se tele aspecte alp programului ia- cestui .sistem“. Raportul demon Marshall şi iunie 1956, 78 la tru produsele lor industriale,

fost repartizate aceste sume, a- obligat să lămurească criteriul 1 jutorului amerioan pentru ştră- strează în mod grăitor năzuin sută s-iau cheltuit pentru măr­ cît şi pentru cele agricole Măr­

oeeaşi agenţie arată că la înce­ oarecum bizar după care s-au inăfiafe, care a fost condusa de ţa S.U.A. de a obţine o situa furi americane. In anul fiscal turii recente confirmă faptul că
put programul de „ajutor pen­ ' acordat aceste sume im ense. Banjiamin Fairless, fostul pre­ ţie de monopol asupra pieţei
tru străinătate“ era destinat Coreei de sud şi Taivanului, a- şedinte al trustului „U. S. mondiale şi de a ocupa poziţii 1955 ajutorul nostru pentru . monopolurile americane contî-
străinătate a finanţat nu mai

numai pentru Ekiropa ooriden- genţiia americană este nevoită Steel Corporation“. Rapoartele şi resurse de materii prime ale puţin de 17 la sută din totalul ( Conţinuare. în phg. 4-a)