Page 36 - 1957-06
P. 36
Pag. 4 VRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 775
M l lui N. 9. Bulpin ţi E S. Hruşciov
IN F I N L A N D A
Festivitatea organizată în cinstea înalţilor oaspeţi
HELSINKI (Agerpres) TASS membru al Prezidiului Sovietu rilor economice. El a declarat
anunţă : La 8 iunie cu prilejul lui Suprem ăl U.R.S.S. In cu- printre altele că Uniunea So
vizitei în Finlanda a lui N. A. vîntarea sa N. S. Hruşciov a vietică a plasat şi va plasa şi
Bnlganlm, preşedintele Consiliu spus că prietenia finl.andezo-so- de acum înainte comenzi pen
Sesiunea încheierea lucrărilor lui de Miniştri al U.R.S.S. şi vietică are o însemnătate inter tru industria finlandeză.
N. S. Hruşciov, membru al Pre naţională deoarece ea este o do N. S. Hruşciov şi-a exprimat
zidiului Sovietului Suprem al vadă convingătoare a faptului satisfacţia faţă de bunele rela
Consiliului Mondial conferinţei de partid din Budapesta U.R.S.S., Asociaţia „Finlanda — că bunde relaţii de prietenie pot ţii cu Suedia, Norvegia şi Da.-
al Păcii de la Colombo Uniunea Sovietică" a organizat fi stabilite între state cu sisteme nemarca. Aceste relaţii, a spus
BUDAPESTA 10 (Agerpres). iile din activitatea organiza- în cinstea lor o festivitate. sociale diferite. el, se întăresc neîntrerupt. El a
relevat de asemenea comerţul
M.T.I. anunţă : La 9 iunie s-au ţiilor de partid ale unor minis- Imensa sală Messulialli, cu o N. S. Hruşciov a amintit cu larg cu Anglia.
capacitate de cîteva mii de lo- vintele defunctului preşedinte al
încheiat lucrările conferinţei de tere şi departamente, au pre- ouri, « fost arhiplină. In sală se Findandei, Paasikivi: „De Aso Noi am salutat întotdeauna şi
afla U. Kekkonen, preşedintele ciaţia „Finlanda — Uniunea vom saluta, a spus N. S. Hruş
partid din Budapesta. zentat propuneri consrete pen
La discuţiile pe marginea ra- tru îmbunătăţirea muncii de Sovietică" avem nevoie în veci. ciov, întărirea relaţiilor paşnice
Este vorba nu de un fenomen dintre Finlanda şi Uniunea So
La Colombo, capitala Ccylo- guvernelor care posedă armele portului de activitate, prezentai partid, economice, ideologice şi Republicii Finlanda, K. A. Fia- de conjunctură ci de linia fun vietică. Toţi acei oare sînt in
nulul, mică ţară asiatică situa- atomice sînt, după cum se ştie, gerholm, preşedintele Parlamen damentală a politicii externe a teresaţi în menţinerea păcii în
tă la sud de India, s-a deschis diferite. In timp ce Uniunea de G. Marosan. au luat parte culturale. tului, primul ministru V. I. Suk- ţării". nordul Europei sînt bucuroşi de
ieri sesiunea Consiliului A\ori- Sovietică depune necontenit e- selainen, ministrul Afacerilor faptul că relaţiile dintre Uniu
dial al Păcii. Constituind un forturi considerabile pentru 29 persoane. Pe baza unei ho- După discuţii, G. Marosan a Externe I. Virolainen şi alţi Nu „exportul comunismului", nea Sovietică şi Finlanda se în
eveniment de o importanţă de- realizarea unui acord în cea tărîri a conferinţei, toţi delega- rostit cuvîntul de închidere, membri ai guvernului finlandez, a spus N.S. Hruşciov, ameninţă temeiază pe baza trainică a tra
osebită în actuala evoluţie a mai importantă problemă a zl- S. K. Kilpi preşedintele Asocia pacea ci exportul armei atomi tatului nostru comun de prie
situaţiei internaţionale, sesiu- Ielor noastre — dezarmarea — Iii care nu au putut lua parte făcînd bilanţul discuţiilor. El a ţiei „Finlanda — U.R.S.S.“, de ce, crearea de baze militare pe tenie, colaborare şi asistenţă
nea aceasta, prima care se ţine cercurile conducătoare din la discuţii îşi vor transmite în răspuns apoi la întrebările de putaţi în parlament şi alte per teritorii străine. Uniunea Sovie mutuală.
într-o ţară asiatică, are nuni- S. U. A. şi Anglia ridică tot soane oficiale, reprezentanţi ai tică nu se îndeletniceşte cu a-
rea de a contribui la obţinerea felul de obiecţii în calea reali- scris obseivaţiile noului cerni- legaţilor, vieţii publice, cetăţeni din Hel ceasta. Ea nu orează baze mili N. S. Hruşciov a exprimat
de noi succese în lupta pe ca- zării unui acord, tergiversînd sinki, tare pe teritorii străine. Uniu convingerea că guvernul finlan
re o duc popoarele din întrea- de ani de zile rezolvarea aces- tet orăşenesc. Conferinţa a adoptat o hotă- nea Sovietică şi-a lichidat baza dez şi poporul finlandez vor con
ga lume pentru apărarea păcii, tei probleme. In locul unor Apariţia în sală a lui N. A.
Delegaţii care an hiat cuvfn- rîre Pe marginea raportului de Bulganin, N. S. Hruşciov şi a
tul la conferinţă au subliniat activitate. Apoi au fost aleşi
.. . ,, .. . . , ,, membru comitatului orăşenesc
necesitatea^ de a se lichida c.t Budapesta ai P.M.S.U. 'şi clele-
mai grabrne urmările intrare* gşaţii lia conferinţa de partid pe
voluţiei, au criticat aspru lipsu- ţară.
pentru preîntîmpitiarea declan- măsuri concrete şi radicale ca- persoanelor care îi însoţesc în militară de la Porkkala Udd de tribui cu succes ca în nordul
şării unui nou război mondial re sa ferească omenirea de In Liban au în c e p u t vizita lor în Finlanda, a fost în- pe teritoriul Finlandei. Europei să domnească o pace
care, in actualele condiţii ale coşmarul războiului, aceste
tîmpinată cu ovaţii de întreaga Noi recomandăm şi altora, a trainică.
tehnicii militare, ar aduce mari cercuri propun — ca o conce- alegerile parlamentare asistenţă. In oadrul festivităţii subliniat N. S. Hruşciov, să pro Noi, a declarat N.S. Hruşciov,
prejudicii omenirii şi civiliza- sie făcută omenirii - - o aşa-
a rostit o cuvîntare S. K. Kilpi, cedeze la fel. sîntem împotriva încordării în
ţiei contemporane. ^ zisă „înregistrare anticipată a BEIRUT 10 (Agerpres). —¦ Militarii care fac serviciul în preşedintele Asociaţiei „Finlan Experienţa relaţiilor noastre ori ce parte a lumii. Dorim ca
TASS a n u n ţă : La 9 iunie în armată, poliţie, jandarmerie şi da — U.R.S.S.“. cu dvs. arată că existenţa sis toate ţările, mari şi mici, să
Sesiunea de la Colombo a exploziilor". înţelege oricine Liban au început alegerile par în organele securităţii de stat temelor sociale diferite nu ne trăiască fără teama de ziua de
lamentare. Alegerile se vor des nu iau parte la vot. Persoana S. K. Kilpi a subliniat că pre împiedică să trăim în prietenie mîine.
Consiliului Mondial al Dacii cşţ aplicarea unei asemenea făşura pe circumscripţii în zi care şi-a desemnat candidatura zenţa conducătorilor de stat ai şi să colaborăm, neamestecîn*
lele de duminică în tot cursul pentru un mandat de deputat Uniunii Sovietice ia festivitatea du-ne reciproc în treburile In N. S. Hruşciov a subliniat în
începe în condiţii în care asu- propuneri nu ar aduce nici un lunii iunie. Pe baza noii legi e- este obligată să depună la tre organizată de Asociaţia „Finlan terne, a declarat N. S. Hruşciov. acelaşi timp că Uniunea Sovie
lectorale, în parlament vor fi da — U.R.S.S.“ constituie una tică nu poate trece cu vederea
pra lumii planează pericolul serviciu omenirii... alese 66 persoane pe termen de zoreria stratului o garanţie de 3 din manifestările oale mai de In relaţiile dintre state, a spus că unele ţări oare sînt vecine cu
4 ani. Votul este universal şi mii lire libaneze. seamă ale acestei asociaţii, in el, sînt importante nu numai Uniunea Sovietică şi Finlanda,
înarmărilor atomice. Marea Sesiunea Consiliului Mon- secret. Poate fi ales deputat continuare S. I\. Kilpi a sp u s: manifestările sentimentelor, ci şi sînt atrase în pregătirea unui
orice libanez care -a atins vîrsta La 9 iunie au avut loc ale Dorinţa noastră comună, speran în special afacerile. Prietenia se nou război prin diferite pacte şi
majoritate a omenirii, plinire dial al p ăcîi de ţa Colombo de 25 ani şi se bucură de drep gerile la Beirut şi în regiunea ţa noastră unică este pacea, prie întăreşte şi se consolidează a- alianţe agresive primejduind
turile cetăţeneşli şi politice. Se Libanul de sud. Capitala Liba tenia şi o viaţă asigurată în bă- tunci cînd se dezvoltă pe larg astfel viitorul lor.
care savanţi atomişti cu renu- mai prezintă încă şi o altă bucură de dreptul de vot atît nului este împărţită în două trtna noastră Europă. Noi le legăturile de afaceri dintre ţâri,
bărbaţii cît şi femeile avînd circumscripţii electorale. In construim ai oi în nord în ca cînd se întăresc legăturile poli Noi, a declarat N. S. Hruş
nîei.nlon^ll din Uniunea So- partiCularitate. Ea marchează vîrsta de 21 ani împliniţi. fruntea listei guvernamentale drul latitudinilor noastre geo tice, economice şi culturale, cînd ciov, facem tot oe putem pen
yietică, ^ Republica Federala creşţerea şţ intensificarea miş- de candidaţi se află actualul grafice. se dezvoltă comerţul, schimbul tru a convinge aceste ţări da
Deschiderea prim ministru Sami Solii. In reciproc de produse ale muncii. utilitatea pentru ele de a nu
Germana, Statele Unite, carjţ pentru pace, pentru inde- fruntea listei opoziţiei figurea In încheiere Kilpi a urat oas Referindu-se la întărirea legătu continua pe acest drum peri
tîrgului internaţional ză fostul prim ministru Abda- peţilor sovietici bun venit la săr rilor politice, economice şi cul culos.
dia, Japonia, au a.ras atenţia pendenţ& naţională în unele Hali Iafi. bătorirea prieteniei. turale dintre Finlanda şi Uniu
de la Poznan nea Sovietică, N. S. Hruşciov a In încheierea festivităţii a
asupra pericolului pe care- re- ţărj de pe continentul asiatic, In cursul alegerilor serviciul Asistenţa a întîmpinat cu a- spus că acordurile comerciale avut loc un concert dat de a r
de ordine este încredinţat ar plauze furtunoase apariţia la pe termen lung dintre cele două tiştii de balet de la Teatrul
prezintă pentru omenire folosi- T . , , ,1owdeste matei, căreia îi sînt subordo tribună a lui N. S. Hruşciov, ţări asigură stabilitatea legatu Mare al U.R.S.S. oare se află
nate poliţia şi jandarmeria. în Finlanda precum şi de corul
rea in scopuri razbomlce a ce- c j m|$caret parlteam |or păcii finlandez unit Kullervo şi Koitto,
lei mai mari realizări a .ninţii
şi gîndirii omului. Un pericol este o forţă puternică care nu
deosebit pentru sănătatea şi poate fi ignorată de către cer-
viata şigepneenrtar.ţ.u.i.i.l.co..er..a..a..ac..t.u.u.a.rltmeu,araşoilrroeăr-zbo™in'iiclcă.. c? r<: P«***8“ 0 ave"-
cum
noştri, îl constituie în momen La Colombo va răsuna pu
tul actual continuarea experien ternic glasul unit al popoare
ţelor cu armele termonucleare. lor care cer interzicerea expe-
In aceste condiţii, încetarea rienţelor cu armele atomice şi
oricăror experienţe cu armele cu hidrogen. Reprezentanţii po- POZNAN 10 (Agerpres). •
După cum transmite agenţia
dtomice şi cu hidrogen a deve- poarelor Iubitoare de pace se P.A.P., la 9 iunie la Poznan a
fost inaugurat tradiţionalul tîrg
nit cerinţa vitală a întregii o- V0I‘ strădui să găsească noi internaţional. La festivitate an C riza de guvern din Franţa ??
meniri, iar mişcarea care re- soluţii care sa contribuie la a- participat I. Cyrankiewicz, pre
vendică această cerinţă a cu- tenuarea actualei încordau a şedintele Consiliului de Miniş La 9 iunie N. A. Bulganin, preună cu oamenii de scat fin
preşedintele Consiliului de Mi landezi şi oaspeţii sovietici, în
prins întreaga omenire, situaţiei internaţionale, la în- tri al R. P. Polone, membri ai Bourges jf c p iu r t L întlmpină mari niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş loja de onoare se aflau condu
ciov, membru al Prezidiului So cătorii Uniunii Centrale a Sin
Mişcarea mondială pentru « ta re a războiului rece. soluţii vietului Suprem al U.R.S.S., şi dicatelor din Finlanda.
persoanele care îi însoţesc în
pace are în momentul de faţă care sa ducii evitarea dez- dificultăţi in formarea noului cabinet călătoria lor în Finlanda au luat E. Antikainen, preşedintele 11-
parte la serbarea cu prilejul ce niunii Centrale a sindicatelor
ca ţel principal, de asemenea, lănţuirli unui război atomic, lei de a 50-a aniversări a miş din Finlanda, a rostit o cuvin-
cării sindicale din Finlanda. tare consacrată celei de a 50-a
lupta pentru interzicerea expe- Prin reprezentanţii săi, poporul Biroului Politic a] C.C. al P ar PARIS 10 Corespondentul A- simţitor şansele lui Bourges aniversări a mişcării sindicale
rienteior cu armele nucleare, roniîn îşi va exprima, ca şi tidului Muncitoresc Unit Polo gérpres anunţă : Bourges Mau- Pe stadionul olimpic s-au în finlandeze. El a înfăţişat' dru
Biroul Consiliului Mondial al pînă acum. hotărîrea de a lup- nez, miniştri şi alte personali noury, însărcinat cu formarea Maunoury“. trunit mii de locuitori ai capita mul parcurs de sindicatele fin
tăţi. Au fost de faţă membrii !De asemenea, partidul repu lei finlandeze. La serbare au landeze şi a subliniat marea
Păcii, care şi-a tinut de curind ta cu toată energia pentru a- delegaţiilor guvernamentale şi noului guvern francez, a conti luat parte U. Kekkonen, preşe însemnătate pentru dezvoltarea
sesiunea la Berlin, a cerut în- pararea păcii, — condiţie esen- nuat în tot cursul zilei de dumi blican social a hotărît să nu par dintele Republicii Finlandeze, K. lor a revoluţiei din Octombrie.
cetarea neîntîrziată a experien- ţială pentru păşirea cu succes nică consultările cu reprezentan ticipe la un viitor guvern con A. Fagerholm, preşedintele P ar In încheiere E. Antikainen a
ţii diferitelor partide politice. dus de Bourges Maunoury. Par lamentului, V. I. Sukselainen. spus că menţinerea legăturilor
ţelor cu armele atomice şi a pe drumul ales de poporul nos- comerciale străine, şefi ai am tidul UDSR (foştii gaulişi), în primul ministru. Cei prezenţi, au de prietenie cu toate ţările este
După cum subliniază obser frunte cu Rene Pleven şi Mitte- salutat pe conducătorii sovietici o sarcină de onoare a mişcării
chemat guvernele să încheie un tru — construirea socialismu- basadelor şi legaţiilor acredi vatorii politici, Bourges Mau rand, şi-a exprimat rezerve se oare au sosit la stadion. îm sindicale finlandeze.
taţi la Varşovia. noury întîmpină mari dificultăţi rioase şi au condiţionat parti
acord în acest sens. ’ ' Iul. ’¦***’' şi optimismul manifestat de el ciparea la viitorul guvern de a-
La tîrgul din anul acesta iau la sfîrşitul săptămînii trecute a min-area ratificării tratatelor „pie
In această privinţă, poziţiile -s,. C. MACOVEI ţii comune" şi „Euratomului".
îîiceput să scadă simţitor. Acest 0 r , se ştje că socialiştii condi
parte aproximativ 3 mii orga fapt se datoreşte între altele ţionează adoptarea oricărui pro-
Ibn Saud vizitează Iordania nizaţii comerciale poloneze şi A?nr>*r*' -adoptate de parhdul gnam guvernamental tocmai de
MRP, cu 28 voturi pentru, con- includerea punctului cu privire
străine, precum şi firme din 30 tra 16 de a nu participa la un vi- ţ.a ratificarea tratatelor „pieţii
itor guvern condus de Bourges
DAMASC 10 (Agerpres). — regele Iordaniei, probleme po de ţări. Printre participanţi se Maunoury. „Hotărîrea MRP, comune" şi „Euratomului".
TASS anunţă : La 8 iunie, Ibn litice, economice şi militare, în subliniază United Press, scade Dificultăţile întîmpinate de
Saud, regele Arabici Saudite, special problema acordării u- află Uniunea Sovietică, R. P.
a sosit în Iordania într-o vizi Bourges Maunoury se oglindesc
tă oficială. nui ajutor financiar Iordaniei Chineză, Cehoslovacia, R. D. 32.059 militari americani staţionaţi
în străinătate au fost acuzaţi
Ocupîndu-se de scopurile a- în legătură cu faptul că Siria Germană, R. P. Romînă, An de diferite crime
cestei vizite, ziarele arată că şi Egiptul au hotărît să sisteze glia, Franţa, S.U.A., R. F. Ger
Saud va discuta cu Hussein,
ajutorarea actualului guvern mană, India, Japonia, Brazilia
iordanian. *> şi alte ţări.
în comentariile presei franceze WASHINGTON 10 (Ager- cazuri de violare a ’egilor ja
de dreapta al cărei ton este
Ne ocol oni al i s mul american mult mai puţin optimist decît gres). — Potrivit unui raport poneze de către militari ame
cu două zile înainte. „Presa
franceză, subliniază United dat publicităţii de Ministerul A- ricani.
Press, referindu-se la ziarele de
dreapta, şi-a pierdut din opti părării ai S.U.A., în ultimii 3 Agenţia Asociated Press re
mismul manifestat vineri şi ani un număr de 32.059 de mi produce declaraţia iul igniki
( Urmare din pag. IU-uJ 1 1. York", „Frigidaire" ele., care sîmbătă. Din nou înlîlnim tonul
fabrică autoturisme, autocami sceptic şi pesimist oare a carac litari americani staţionaţi în Sakai, soţul japonezei ucise de
nuă să utilizeze dumpingul ca Cine sînt beneficiarii şi cine sînt păgubaşii oane, maşini agricole, maşini terizat comentariile de presă de
metodă de luoru. programelor americane de scris, utilaj electric, etc. la începutul crizei". străinătate au fost acuzaţi de Girard care a spus că „ameri
deci produse pe oare Anglia în diferite crime. In Japonia nu canii care insistă pentru jude
In luna septembrie 1956, pre de „ajutor pentru străinătate“ In acelaşi timp ziarele demo mărul militarilor americani a- carea de către un tribunal a-1
crate continuă să ceară forma
sa americană a dat publicităţii săşi le exportă. Situaţia se rea unui guvern de stingă, sub cuzaţi de a fi săvîrşit în aceas merican a ucigaşului soţiei me
liniind că numai în acest fel se
prezintă în mod analog în va puteq rezolva în mod just tă perioadă delicte împotriva le consideră pe japonezi ca pe
depoziţia făcută de Lawrence Canadei pe 1956, care, după Franţa, unde capitalurile ame .actuala criză. Avertizînd împo nişte cîini. Indignarea mea
Wiftft, pntrvo^foecsrowr Hdae eprcAoHnAotmTlii’ep aL1- c..u..m_i•_se _ş_tii_e, _e_s_t_e__u_n_a d.1i•n prin din cauza „surplusurilor" de ricane s-au investit de aseme triva primejdiei ca Bourges japonezilor şi a altor locuitori personală, a subliniat Sakai,
grară la Universitatea din Mi- cipalele „beneficiare“ iale aju orez ale S.U.A.; Argentina a nea în ramuri în care există Maunoury să formeze un gu civili a fost de 12.581. In ulti este împărtăşită de întreg po
chigan în faţa unui subcomitet torului american. Deficitul ba înaintai în luna ianuarie a «- o industrie autohtonă înalt dez vern în oare să fie reprezentate
pentru probleme vamale a Ca lanţei de plăţi a Canadei s-a cestui an un protest oficial voltată. şi partidele de dreapta, al că mul an s-au înregistrat 9.944 porul japonez“.
merei Reprezentanţilor. Witt a ridicat în cursul anului trecut guvernului american din cauză ror sprijin l-a cîştigat datorită
avertizat că clacă S.U.A. vor la 1398 milioane de dolari, că griul din „surplusuri" livrat Capitaliştii americani au includerii în programul său gu M AGAZIN=
continua .politica de dumping fiind de două ori mai mare în Braziliei de către S. U. A. a izbutii să beneficieze de sute- vernamental al punctului cu pri
„ele trebuie să se aştepte la comparaţie cu deficitul din 1955. produs dificultăţi exporturilor mul preferenţial stabilit în ca vire la continuarea războiului MIERCURI 12 IUNIE 1057
Acest uriaş deficit s-a creat mai Argentinei în această ţară. dr,ul Co„mmonwealthului şi tot- din Algeria, ziarul „lTIumanite“
represiuni din partea străimită- a jes ţn urma politicii comorcia- ? aa . sa pătrundă nestingheriţi subliniază că unitatea între co SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ţii. Enumerînd apoi o serie de Toate aceste surplusuri se ex- munişti şi socialişti este astăzi
portă în oadrul programelor de mai necesară decît orieînd. DEVA: Risete în paradis; Parada NEA : Dragoste de vară; ORAŞiiE:
lui Charlot (grădina de vară) ; AL-
ţări care sînt .afectate de dum- |e de discriminare practicată ajutor. D ar nu numai exportu- in P!ete‘e tradiţionale afe Frian* BA-IULIA: Doi acri de pămînt; Soarta toboşarului; PETROŞANI:
pingul american, profesorul a- cţe S.U.A. faţă de Canada şi tei. Mal dureros este peniru ca APOLDU DE S U S : Un pahar cu Tinereţe sbuclumată; S E B E Ş : Pa
merioan a amintit de Danemar- c;)re se exprimă în special în rile de produse agrare cauzea pitaliştii englezi şi francezi fap bere; BARU A1ARE: Contele de rada lui Charlot; SIMERIA: Ro
ză pagube ţărilor c? primesc tul, oare se conturează din ce Monte Cristo seria II : BRAD: Doi manţa berlineză : TEIUŞ t Cadrilul;
ca care este lovită în exportu- stabilirea de tarife avantajoase ajutorul. Modul în oare se fac în ce mai clar, că penetraţia
rile de oar-ne de porc şi unt, E- monopolurilor americane, la investiţiile de capitaluri în a- capitalului american, în sferele căpitani; Haţeg : Recunoaştere pe ZLATNA Mi-e sete ; HUNEDOARA Ci-
gipţul căruia i se face concu- mărfurile exportate în Canada ceste ţări le cauzează de ase lor de influenţă, se va face în
rentă pe piaţa bDuummbDaaccuuluuui, şi ]a refuzul de a desface măr- menea pagube. Astfel, în ţă- viitor în asociaţie cu capitaliş fluviul lan tez; 1LIA: Infidele: LO- nema „Bluming“ : Drum insingerat. ,
rile dezvoltate clin punct de ve tii vest-genmami.
Cuba la zahăr, Grecia şi Tur- furile canadiene pe piaţa ame- dere economic, ele se Îndreaptă SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
cia în exporturile de fructe iis- ricana. Aceleaşi procedee sînt
„Doctrina Eisenhower" Programul l : 6,15 Melodii popu te bună copii „O fi avut Noiori-ul
cate şi tutun. Witt a avertizat folosite şi în cazul ţărilor în primul rînd către industria _In ţările slab dezvoltate, ca lare rotnîneşti ; 6,45 Bună dimineaţa, cap" basm m ongoli 21,34 Muzică u-
co p ii; 7,30 Muzică populară romî- şoară. Programul II: 15,00 Program
că această situaţie va determina CLl 0 industrie dezvoltată şi în prelucrătoare, firmele america- pitalurile americane sînt inves în acţiune... nească ; 9,(90 Muzică de estradă ; • 9,30 de muzică populară) 15,40 Muzici u-
Prietena noastră cartea: „Mihail d i şoară romînească) 18,55 Sfatul me
aceste ţări „să nu mai menţină cazul ţărilor slab dezvoltate. ' ne producînd de cele mal mul tite numai în industrie extrac BEIRUT 10 (Agerpres). - ne de circ" de Jak London i 11,03 Tea dicului „Anaciditatea gastrici) 19,06
tru la microfon: „Angello tiranul Pa- Cîntă orchestra Dinu Şerbănescu!
şi să nu mai întărească anga- Lovi (una dată este deobicei du- te ori mărfuri asemănătoare ce- tivă, unde rata profitului este După cum anunţă coresponden dovei" de Victor H u g o ; 13,05 Mic 20,05 Concert de muzică populari ro
concert de muzică populară romîneas- mînească ; 20,45 Muzică uşoară; 21,05
jamentele lor de aliaţi ai blă. Pe de o parte se invadea- lor produse de industria autoh- foarte ridicată. Li mod c_o_n_s_e_c- tul din Beirut al agenţiei Reu c ă i 14,10 Muzică uşoară romînească ! Compozitorul săptămînii.
14,45 Muzică populară romînească din
S.U.A.".Avertismentul lui Wut z$ pţ,aţ,a internă a ţării respec- tonă, deşi aceasta ar fi în sta- ven*: 'monopolurile din S U. A. ter, la 8 iunie 4 avioane ame Ardeal; 16,25 La microfon R odica; BULETINE DE ŞTIRI:
16,30 Muzică de estradă; !7,30 Vreau 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; »3,00; 15,00?
este doar unul dinlr-un şir în- (!ve cu mărfuri americane de re .să. acopere necesităţile In- ?e să contribuie la în ricane au adus din Germania să ştiu; 19,10.Muzică populară romî
17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
treg. Dar. interesele monopolu carc acestea s-ar putea lipsi şi, terne şi să producă peniru ex- dustrializarea acestor ţări, lu occidentală în Liban, în baza
rilor primează şi S.U.A. nu o- pe de altă parte, se face o ’con- port.' Nu încape îndoială, de cru care ar pulea slăbi depen-
bişnuiesc să considere ţările'în curenţa neloială pe pieţele ex- pildă, că. Anglia în nici im. faz denţa lor economică faţă de „doctrinei Eisenhower" primul
feudate lor drept „aliaţi“. terne. Birmania şi Tailandn, nu resimţea lipsa unor filiale ^ U.A. şi în acest caz reiese
transport de echipament mili
In cursul lunii martie 1957, de pildă, care produc orez, nu ale societăţilor americane „Ford" i: ' nu interesele ţărilor tar. Corespondentul subliniază
Biroul canadian de statistică a fost lipsite de pieţele lor de „General Motors“. „Vauliall“.,- dezvoltate stau în atenţia că armamentul a sosit cu mal
dat publicităţii date cu privire desfacere tradiţionale. — Ja- „Remington’’, „International celor ceadministrează ajutorul puţin de 24 de ore înaintea a-
legerilor parlamentare din Li nească interpretată de am atori; 19,45 I): 14,00: 16,00: 18,00 : 20,00 ; 21,00:
la deficitul balanţei de plăţi a ponia, India şi Hongkong — General Electric Co, of New american'. . ban. . i •-> i Răspundem ascultătorilor'!.!19,55! Noap 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telejon: 188—189, Taxa plăiilă tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale 1949 — Tiparul întreprinderea Poligra)P.TJ,R. nr. 236MO din 6 noiembrie led „1 Mai" — DEVA.