Page 37 - 1957-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !

a celei de a W -a

çgcoagags"*.rnrjiu .

După frumoasele realizări obţinute in întrecerea socialistă in cinstea zi-

lei de 1 Mai, siderurgişiii hunedoreni au păşit, in cea de a cincea lună a

anului, cu hoiârirea de a continua şirul succeselor. Bilanţul de încheiere

a lunii mai a arătat că. hotărirea lor a fost tradusă în fapt. Patria a pri- sută ; vor reduce cu 8 la sută Anul IX. Nr. 776 Miercuri 12 iunie 1957 4 pagini 20 bani
mit din partea lor, peste sarcinile de plan din această lună, 8.305 tone rebutui sub admis, vor realiza
aglomerat 792 tone fontă, 804 tone oţel şi 1.846 tone laminate, economii la preţul de cost, în
valoare de 750.000, lei din care
In primele zile ale lunii curente, în Combinatul siderurgic Hunedoara 450.000 lei pînă la 23 August.
au avut loc consfătuiri de producţie pe grupe sindicale şi secţii. Analizin-
du-se In aceste consfătuiri, posibililă ţile existente în ce priveşte sporirea ...şi ale celor de la Căîan
producţiei, a productivităţii muncii, şi reducerea preţului de cost, aglomera-

toriştii furnaliştii, oţelarii şi lamina, torii hunedoreni şi-au luat următoarele Furnaliştii de la uzina „Vic­ Plenara Comitetului regional Expoziţia gazetelor de sa tiri şi umor
angajamente în intimpinarea celei de a 13-a aniversări a eliberării patriei toria“ Călan sînt hotărîţi să în- de partid
noastre şi a celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ tîmpine şi ei cu noi succese cele Ieri după amiază a avut loc Comitetului Executiv al sfatu­
tombrie. două aniversări. Ei au hotărît în sala jestivă a Sfatului popu­ lui popular orăşenesc, activiş­
« aef ggga na »»¦¦¦ g—n— să dea patriei, pe perioada 1 lar orăşenesc Deva deschiderea ti de partid şi ai organiza­

Angajamentele siderurgiştilor din Hunedoara... Mai — 23 August, 1.100 tone In zilele acestea a avut loc organizaţiile de partid în dome­ expoziţiei gazetelor de perete ţiilor de masă, agitatori, mem­
fontă peste plan, prin îmbună­ plenara extraordinară a Comite­ niul muncii de transformare so­ de satiră şi :umor. bri ai colectivelor de redacţie ai
La fabrica de aglomerare se vor realiza economii la preţul tăţirea indicilor de. utilizare a tului regional de partid Hune­ cialistă a agriculturii, combătînd gazetelor de perete şi alţi oa­
va da peste plan, pînă la 7 de cost al fontei, în sumă de volumului util cu 4 la sută, iar doara. In cadrul plenarei, s-au cu tărie aspectele negative şi a Cuvintul de deschidere a fost meni ai muncii din întreprinde­
Noiembrie, 40.000 tone aglome­ 300.000 lei, din care 100.000 lei pînă la 7 Noiembrie vor mai dezbătut unele probleme actuale indicat măsurile necesare pen­ rostit de tov. Ion Sîrbu, redac­ rile şi instituţiile oraşului Deva.
da încă 600 tone fontă peste _alc muncii de partid. tor şef al ziarului „Drumul so­
rat de bună calitate, din care pînă ia 23 A ugust; productivi­ plan, îmbunătăţind indicele de tru îmbunătăţirea muncii. cialismului'', membru supleant In cuvintul său, tov.- Ion Sîr­
pînă la 23 August, 25.000 tone; tatea -muncii va creşte cu 2 la utilizare cu 4,1 la sută pe pe­ A fost adoptat un plan de Analizînd aceste probleme im­ în biroul Comitetului regional bu a subliniat importanţa ga­
sută faţă de planificat; declasa­ rioada 23 August — 7 Noiem­ măsuri cu privire la sărbători­ P.M.R. Hunedoara. zetelor de perete şi contribuţia
se va reduce preţul de cost cu tele vor fi reduse cu 1 la sută. brie. rea a 40 de ani de la înfăptui­ portante ale muncii de partid, lor la lichidarea lipsurilor exis­
3 la sută pe tonă, faţă de pla­ rea Marii Revoluţii Socialiste La deschidere au fost de faţă tente, a arătat că cele mai bune
nificat ; productivitatea muncii La oţelăr-ia Siemens Martin, Vor da ţării pînă la 23 Au­ din Octombrie. plenara a accentuat îndeosebi tov. David Lazăr, secretar al gazete de perete de satiră şi
va creşte ou 2 la sută. vor fi elaborate, pînă la 7 No­ gust, 3.000 tone zgură granula­ Comitetului regional de partid, umor din regiunea noastră vor
iembrie, 4.000 tone oţel peste tă peste plan, i-ar pînă la 7 Plenara Comitetului Regional asupra necesităţii desfăşurării Nicolae Triteanu, prim secretar
La secţia I-ia furnale se va Noiembrie încă 1.000 tone. a analizat desfăşurarea şi în­ de către organizaţiile de partid al Comitetului orăşenesc de participa la expoziţia pe ţară,
da peste plan, pînă la 7 Noiem­ pian, din care 2.400 tone pînă la
brie! 4.500 tone fontă, din care 23 A ugust; se va reduce rebu­ Se va îmbunătăţi coeficientul cheierea învăţămîntului de par­ a unei munci de conducere con­ partid Ioan Niculescu, secretar organizată de revista de satiră
crete. şi ştiinţifice, pentru îmbu­

2.700 tone pînă la 23 A ugust; tul cu 20 la sută faţă de adm is; de creştere a productivităţii tid şi politic U.T.M. la sate pe nătăţirea întregii activităţi de al Comitetului orăşenesc de şi umor „Urzica", in cinstea lui

se va mări productivitatea mun­ se vor realiza economii la pre­ muncii pe perioada 1 Mai — anul 1956/57 şi a tras conclu­ partid, de stat şi economice. partid, Henţiu Ion, preşedintele 23 August.

cii cu 3 la sută faţă de plani­ ţul de cost, în sumă de 3.000.000 23 August, cu 3,2 la cută, iar zii corespunzătoare în vederea vssaBDOianBORionDDBanaaBBKnaBBUHDnBBiEZBnaaHHanRBBcaBaaHiiasBa
lei, din care 1.900.000 lei pînă pe perioada 23 August — 7 No­ pregătirii noului an de învăţă-
ficat ; declasatele la fontă vor la 23 A ugust; productivitatea iembrie, cu 3,5 la sută. mînt. ------ -
fi reduse ou 2 la sută ; la preţul muncii va spori cu 4,5 la sută
de cost se vor realiza economii faţă de planificat; se va depăşi Declasatele la fontă cenuşie, Pe baza indicaţiilor C.C. al ±jCEh m At mernk cosPoniHiE
totale de 2.300.000 lei, din care vor fi reduse atît pe prima cît R.M.R., plenara a stabilit mă­
indicele de utilizare a cupto­ şi pe a doua perioadă, cu 11,5 suri pentru înfăptuirea tuturor
1.500.000 lei pînă la 23 A ugust; rului Siemens Martin cu 3,20 la sută.

indicele de utilizare a furnalelor

1—4 va fi mărit cu 16 ia sută la sută faţă de planificat. Sectorul furnale va realiza e- sarcinilor trasate de hotărîrile

fată de anul 1956. Lamin-atorii vor da peste plan, conomii operative la preţul de conferinţelor de partid, precum

La secţia Il-a furnale se va pînă la 7 Noiembrie, 5.100 tone cost faţă de anul trecut, de lei şi sarcinile in vederea pregătirii Obiectivele întrecerii sînt realizabile
laminate, din care pînă la 23 600.000 pînă la 23 August, iar alegerilor organelor locale de
da peste plan, pînă la 7 Noiem­ August — 3.700 tone; vor mări conducere ale organizaţiilor de Am citit în coloanele ziarului piu, se propune ca pe lingă fie­ mai întîi cu salată, spanac, ridi­
brie, 2.000 tone fontă, din c.are productivitatea muncii cu 5 la pînă la 7 Noiembrie de încă partid. „Drumul socialismului" chema­ care stînă de oi să se înfiinţeze chi şi ceapă, culturi care se re­
400 tone pînă ia 23 A ugust; se 300.000 lei. rea la întrecere a colectiviştilor cîte o îngrăşâtorie de porci. A- coltează pînă la plantarea verzsi
De asemenea, plenara a anali­ din Pricaz pentru titlul de „Cea cest lucru se poate face la gos­ de toamnă.
• IN VIZITĂ LA TINERII zat rezultatele obţinute de către mai bogată gospodărie colecti­ podăria colectivă din Pricaz, şi
vă". Consider că obiectivele pro­ la alte gospodării colective care Propunerea de a se planta
—O—: puse sînt mobilizatoare şi rea­ au stina aproape de sediul gos­ pomi fructiferi de fiecare gos­
lizabile şi, aşa cum mi-au dat podăriei. Se ştie că numai cu podărie colectivă pe terenurile
de pe şantierul naţional dinU rieani Furnaliştii şi turnătorii mie de gîndit, au pus şi pe alţi zer porcii nu se pot îngrăşa şi supuse eroziunii, pe cele slab
raportează colectivişti din regiunea noas­ au nevoie şi de furaje concen­ productive, marginile drumuri­
tră pe gînduri. trate. Mă întreb : cum vor putea lor din perimetrul gospodăriei,
Oraşul creşte, dar şl cu trudă, migală şi frământare tori „gratuiţi" — tineri şi tinere de Muncitorii furnalişti şi turnă­ transporta colectiviştii care au terenurile din jurul construcţiilor
ia amploare In luptă cu greutăţile, ridică tinerii pe şantier. Pe terenul de volei, a- tori de la uzina „Victoria" Că­ Referindu-mă la obiectivele precum şi din grădinile sediilor
de pe şantierul naţional din Uricani fiat în apropiere, am găsit pe bri­ lan, au realizat planul de pro­ propuse, trebuie să arăt, mai iu­ stînele la munte (la zeci de ki­ (ca să ajungă în următorii doi
u ricanii noi, „oraşul nou al mi­ noua aşezare minerească. gadierii Petra Sjirlogea, Nicolae Tă- ducţie pe luna mai la furnale cu tii, că unele dintre ele se pot lometri de sediul gospodăriei) ani la cel puţin 35—40 pomi
nerilor", cum spun oamenii de ranu, Marin Iacob despre care ni s-a 104,2 la sută şi la turnătorie aplica numai în anumite gospo­ furajele necesare care se ridică pe cap de familie) este bună.
prin partea locului, creşte, se lăr- De această muncă entuziastă şl spus că sînt iot atit de inimoşi şi cu 128 la suta. dării colective. Aşa, spre exem- la cantităţi destul de mari. Pen­ Intrucît gospodăria noastră nu
geşte, ia amploare. eroică îşi va aduce aminte cu rccu- pe şantier, cîtid este vorba de mun­ tru acest motiv, eu cred că ar are terenuri supuse eroziunii şi
Alături de blocurile noi terminale, că. Nici în prima săptămînă a A 8-a întovărăşire fi mult mai bine ca pe Ungă nici slab productive, vom plan­
cu cîte două şi trei caturi cu apar- noştinţă şi admiraţie cetăţeanul de lunii iunie nu s au lăsat mai fiecare stînă să se crească pur­ ta cit mai mulţi pomi pe mar­
tamente confortabile, ce-şi răsfaţă mline al noului oraş cind va cili în Nu fără mîndrie, un iinăr din jur prejos. în această perioadă, ei înfiinţată în acest cei, care au nevoie de mai pu­ ginea drumurilor din perimetru
culorile deschise pe fondul verde al cartea de onoare a şantierului ce se spunea : au realizat planul de producţie ţine furaje concentrate. şi in jurul construcţiilor.
va păstra cu sfinţenie la Sfaiul ora- în proporţie de 102,3 la sută, an în raional
munţilor împăduriţi din fur, în noul şuiul numele lui Nicolae Marin din — Duminica irecuiă am bătui pe la sectorul furnale, si în pro­ Atelierele de fierărie şi rotă-
oraş se pot vedea clădiri in roşu Bălţaţi — R. Sărat, Nicolae Dorea porţie de 128,9 la sută, la sec­ Hunedoara Răspuns la chemarea rie din cadrul gospodăriei noas­
înconjurate de scheletele metalice ale din Lisa — T. Măgurele, Vasile ( Continuare în pag. 2-a) torul. turnătorie. tre, au adus anul trecut un
schelelor ridicate de lencuitori, ziduri Baboi din Buzău, Mircea Forţu din Zilele trecute s-a maugurat colectiviştilor venit în sumă de 136.000 lei.
peste care se plimbă majesioasc a- Slneşli — Tg. M ureş,. Radu Ilinca <i de calificare De aceea, sîntem de acord cu
proape' fără încetare braţele uriaşe din Sileşieni — Cosleşii, Mihai Io- în satul Băţălar din raionul Hu­ din Pricaz obiectivul propus, şi sfătuim
nescu din Răzvad — Tirgovişte, Fer­ La cursul nedoara întovărăşirea agricolă toate gospodăriile colective ca­
re nu au astfel de ateliere să
ate macaralelor şi chiar săpături me- dinand Chişghereţ din Birzova Re- Cînd ies din şut, ajutorii de torul II şi Tocaci Alexandru. „Scînteia“. Aceasta este a 31-a In ceea ce priveşte extinderea le înfiinţeze, deoarece ele con­
?iţa> Traian Mărgineanu din Cugir, mineri, vagonetarii şi alţi mun­ Aceşti tovarăşi vin regulat la întovărăşire agricolă din raionul suprafeţei cu legume şi zarza­ tribuie mult la mărirea venitu­
rute să devină culcuş îndelungat Wculina Robii din Piteşti, Constan- citori de la mina Vulcan, care cursurile de calificare, răspund Hunedoara şi a 8-a înfiinţată vaturi, în aşa fel ca ea să ajun­ rilor băneşti ale gospodăriei.
fin Nedelcu. din Vinju Mura şi al vor să-şi însuşească meseria de întotdeauna la întrebările profe­ în cursul anului 1957. gă în următorii 2 ani ta 10 la
noilor blocuri ce se vor ridica încă arjor zcci şi 2eci de tineri şi iinere miner, merg la şcoala de califi­ sorilor şi capătă calificative bu­ sută din suprafaţa arabilă a Cît priveşte constituirea unor
din toate colţurile patriei care prin care a minei. ne la materiile predate. In felul întovărăşirea a luat fiinţă cu gospodăriei, sîntem întrutotul echipe de zidari-, noi vom stu­
în vara acestui an. Panorama ti- munca şi comportarea lor exemplară, acesta, ei îşi vor însuşi teoretic 14 familii de ţărani muncitori, de acord. Noi ne-am convins de dia posibilităţile pe care le avem
Printre cei mai silitori re­ tehnologia profesională, studiul care au unit la un loc 13,48 ba veniturile mari, care se pot ob­ pentru a forma o echipă din trei
nerei aşezări minereşti — cea mai teren arabil. ţine din valorificarea legumelor zidari, deoarece sîntem convinşi
materialelor, şi alte materii care şi zarzavaturilor, şi de aceea că ea va da rezultate bune.
ttnără aşezare minerească din Va- le sînt. necesare în munca prac­ Printre cei dinţii care s-au am mărit suprafaţa de grădină,
tică din mină.' înscris în întovărăşire sînt ţă­ chiar in acest an, cu 3 hectare. Referindu-mă la obiectivul ca­
tea Jiului — coloritul viu al pădu- ranii muncitori Simion lonaşcu, re prevede ca fondul de bază să
Ioan Morar şi Ion Iordan. se dezvolte în aşa fel Incit va­
rilor înconjurătoare şi mlreazma de prin contribuţia deosebită adusă la levi“, se numără Gheorghe Chi- loarea lui să crească în fiecare
an cu cel puţin 40.000 lei la
ozon ce se stmie purtată în adierea construirea oraşului şi-au cîşiigat rilă, care lucrează în echipa lui fiecare 100 hectare teren agri­
col, consider că acest lucru se
uşoară a vînlului, seninul cerului de preţuirea şi stima iuturor. Csiki Emeric, Costică Zahia, poate realiza de toate gospodă-
din grupa lui Vişan de la sec­
iunie, par minunate aici la Uricani, ... , ... , IOSIF SZEGEDY

Iăslndll-[lo ' cilsc p o ci, l n t , m P U l l l b e r = S p O r t , Acum, noi avem 10 ha cultiva­ preşedintele gospodăriei colective

de plăcută. distracţie, voie bună te cu legume şi zarzavaturi, „Petofi Sandor" din Deva

Dar mai presus de toate, mai mi- * m intrat în, incinta taberei şan- plus două hectare cartofi de

nunaţi, sînt aci flăcăii aceştia tineri, tierului naţional al tinerelului vară, şi avem posibilitate să

veniţi la chemarea Uniunii Tinere- din Uricani înir-o după amiază în- mărim suprafaţa incit să cu­
tului Muncitor din ioate colţurile soriiă, după ce vizitasem mai îniii
prindă 10 la sută din suprafaţa
ţării şi care cu palmele lor, cu tril- oraşul şi şantierul,
arabilă a gospodăriei, lucru pe
da muşchilor şi creierului fac să Curtea largă, pare un adevărat
care îl vom şi face. Pe Ungă
crească văzînd cu ochii în mijlocul furnicar în plină mişcare. Tudor Pei-
i că vom mări suprafaţa, noi vom
naturii sălbatice şi pitoreşti noul ca, Ion Ioncscu, Ion Radu şi alţi 19
> căuta să folosim sistemul cui-
oraş destinat minerilor. Cu entu- brigadieri se întreceau cu zel pe a- neuitat \ turilor duble pe o suprafaţă de

ziasmul caracteristic tineretului nou je n a de joibal sub privirile admi- / cel puţin trei hectare. Terenu-

al patriei noastre, cu cîntec pe buze raloare ale ciiorva zeci de specia- 9 iunie. Orăşelul Brad s-a deş- ional al tineretului. Şi întrecerile curia zilelor noastre, de realizările ]/ rile care se vor planta------------------------ cuO LV varzăI U I < - H
'

teptat într-un zumzet de veselie, îm- pultural-sportive au început, înfăptuite în anii regimului democrat- î de toamnă, le vom însămînţa

Mersul lucrărilor de întreţinere brăcat în haine de sărbătoare. Parcă ,i ir>..i popular, V-
ooapt.. Tulnicerele dm Bulzeşti
,„,„1 « schimbase Cînd tulnicele au încetat un ropot

a culturilor în raionul Hunedoara Drapele cu emblema festivalului fii- Să fi trecui o oră de la deschi- puternic de aplauze, pornit din mii S ă rb ă to a re şi la Hunedoa ra
fîiau în adierea uşoară a vîntului, dere. Deodată orăşelul fu străbătut de perechi de tnîini au exprimat mul­
In perioada aceasta, cîtid tim­ 280 ha de porumb. Rezultate iar pe străzi grupuri, grupuri de ti­ de un sunet prelung, care răsună ţumirea adusă de spectatori fetelor Este o dimineaţă obişnuită de na­ cooperativei „Drum Nou". Aceaşlă
pul s-a menţinut favorabil lu­ asemănătoare au fost obţinute neri, îmbrăcaţi în diferite costume, pînă departe peste dealurile cu bră- din Bulzeşti. ră. S- ar părea că Hunedoara îşi brigadă, care este formată aproape
crărilor în cîmp, colectiviştii, şi la Călan, unde, din 535 ha discutau zgomotoşi, îşi strîngeau prie­ det. irăieşte aceleaşi întîmplări cotidie­ numai din fete, a entuziasmat prin
întovărăşit» şi ţăranii muncitori îusămîntate cu porumb, au fost teneşte mîinile. Pe estradă se pregăteau să-şi spu­ ne. Şi totuşi, nu esie aşa. Drape­ jocul simplu şi convingător. Elisa-
cu gospodării individuale, din prăşite 494 ha. Erau tulnicerele din Bulzeşti. lele alb-albaslre, cu emblema festi- beta Sălăgean, Viorica Emailov şi
raionul Hunedoara .au fost pre­ In jurul orei 11, grupurile au în­ nă „cuvîntu!“ membrii brigăzii artis­ oaiului, care au impvnzit oraşul, a- Mariana Hobjilă s-au mişcat foarte
zent’ la muncă şi au reuşit să ...Şi comune codaşe ceput să se strîngă, formînd o co­ ...Buciumul tulnicului în trecut su­ trag atenţia amintindu-ţt că azi, în bine pe scenă.
realizeze o bună parte din lu­ loană. Echipele de dansuri, corurile, na jalnic şi trist, plîngea parcă pen­ tice de agitaţie din Băiţa. acest oraş, se întimplă ceva deose­
crările de întreţinere ce trebu­ Nu peste tot, ţăranii munci­ brigăzile artistice de agitaţie, spor­ tru toate suferinţele moţilor din ve­ bii. Şi grupurile de tineri rare trec Destul de bine au jucat şi dan­
iau făcute la culturile de po­ tori au lucrat cu aceeaşi rîvnă tivii şl toţi cei care au venit să chea ţară a Zăran dubii. Pe estrade - cîntec şi grăbiţi in sus, spre arena sportivă, satorii de la I.C.S.H. De altfel, a-
rumb. sfeclă de zahăr, floarea- la întreţinerea culturilor. In co­ concureze ta faza festivalului ra­ veselie sau ia grădina „I. C. Frimu", iti ceasta a fost una dintre cele mai
soarelui şi cartofi. muna Simeria, de exemplu, din ional, s-au îndreptat în sunetul fan­ Astăzi, tulnicele au un buciumat confirmă din plin atmosfera aceas­ bune echipe de dansatori care s-au
cele 520 hectare însamînţate cu farei spre stadionul sportiv. Aci, a vesel. Viorica Rusu, Zoriţa Aslău şi Dar nu numai pe o singură estra­ ta de sărbătoare. Da, azi are loc prezentai la faza orăşenească a fes­
Situaţia generală pe raion se porumb au fost prăşite abia 130 celelalte tulnicere din Bulzeşti, au dă s-au desfăşurat întrecerile cul­ sărbătoarea tinereţii — Festiva'ui o- tivalului.
ha. Această situaţie nesaiisfă- avut loc deschiderea festivalului ra­ turale. In parcul „Filimon Sîrbu“ din răşenesc.
prezintă Îmbunătăţită. Au fost cătoare se datoreşte sfatului făcut ca din tulnic să ţîşnească acel Brad, erau trei estrade pe care par­ Sub orice critică s-a prezenta!
efectuate pînă acum lucrări pe popular comunal şi, mai ales, buciumat vesel, care vorbeşte de bu- ticipanţii la festivalul raional şi-au Niciodată n-a cunoscut grădina brigada artistică culturală a combi­
o suprafaţă de 2.703 ha, din to­ tov. ing. Aurel iu Marele, care disputat întîietatea. Cei peste 8.000 „/. C. Frimu“ o asemenea anima­ natului. Singurul punct din pro­
talul de 4.765 hectare însărnîn- nu au îndrumat ţăranii mun­ a* de spectatori au ascultat aci pe ţie. Erau aici tineri îmbrăcaţi obiş­ gram care a plăcut — asta s-a vă ­
tate cu porumb, s-a terminat citorii să execute lucrările de fluieraşii din Rişcuiiţa, coriştii din nuit de sărbătoare, sau in frumoa­ zut şt după aplauzele spectatorilor
¦praşila I-ia la sfecla de zahăr întreţinere a culturilor la timp. TULNICERELE DIN BULZEŞTI Gura-Barza şi de la cooperativa sele costume de dansuri, româneşti, — a fosl potpuriul de muzică uşoa­
De asemenea la Strei-Sîhgeor- Aloţu!" din Baia de Criş, cele 7 sovietice, maghiare. S-au auzit pe ră germană, avînd o interpretă bună
— 179 ha şi la floarea-soarelui, giu, comună de care răspunde tarafe de muzică populară din Băiţa, această scenă cântece în loale lim­ în Angela Stanciu.
iar la cartofi a fost făcută pră­ tov. Simion Dragotă, din cele Sălişte, Ribicioara, Ţebea etc. Au vă­ bile — de la doine pînă la cîntecul
şită Il-a pe 1.761 hectare din 544 ha porumb, au fost nrăşite zut dansurile interpretate cu multă vioi german, de la cazaciocul în­ S-au mal produs pe scenă şi ar­
1.901 ha cîte au fost însămin- abia 274 ha. La Rapoltu-Mare vioiciune şi talent de către artiştii focat pînă la romanţa maghiară. tiştii amatori de la şcoala profe­
ţate. — tehnician Nicolae Groza — amatori din Gura-Barza, "aia de sională, T.U.G. şi conslructorii de
au fost prăşite 160 ha din 243. Criş, Băiţa şi din alte comune. Ce imagine semnificativă / ia şantierul 4f4.
Comune fruntaşe... Au rămas în urmă cu lucrările
de întreţinere a culturilor şi co­ Pînă la 9 seara, pe estradele tine­ Asculiind corul combinatului, in­ Pes/e puţine zile juriul vd decide
Lucrările de întreţinere a cul­ munele Hăşdiat, Namir u şi Bă- reţii s-au perindat 32 de formaţiuni terpretarea perfectă — ce păcat că
turii de porumb — praşila I-a cia. culturale, care au delectat cu fru­ repertoriul esie aşa de sărac şi cine va participa la festivalul regio­
— au fost terminate în comuna nal.
Teliuc. Colectiviştii şi ţăranii Tehnicienii agricoli sprijiniţi moasele lor programe pe spectatori.
muncitori din Sîntandrei au rea­ de. sfaturile populare respective, vechi — precum şi salini calitativ In întrecerile sportive, performan­
lizat pînă acum 215 hectare din trebuie să îndrume ţăranii mun­ Iar pe stadionul sportiv echipele pe care . l-au făcui coriştii de la ţe frumoase au înregistrat următorii
citori pentru a executa la timp Trustul 4 Construcţii, erai purtat pe tovarăşi: Stela Pop, Zoica Suclu.
cele 252 ha însămînţate cu po­ şi în condiţiuni bune lucrările de de fotbal, volei, oină, trîntă şi cei aripile nevăzute ale melodiei. Aurel Ciuciu, Ilie Vasile, Gheorghe
rumb. La Gristur au fost pră­ Vintilă, Aurel Cruceam şi alţii,
şite 320 ha din 357 lja. La Pşş- întreţinere a culturilor. 120 de atleţi, şi-au disputat o vie O bună impresie, au făcut mem­
tiş au fost prăşite 250 ha din întrecere. brii brigăzii artistice de agitaţie a Al. ălEAGU

EL ROMULUS