Page 38 - 1957-06
P. 38
Paff. 2 SÖCtÄLTSMl/EUl 5^e=bwwÍL®é Nr. 776 ^
feaassw»u ¦nMRWvrâxâfan^iâii
M asori p en tru trecerea Ia ap licarea PAL înlocuieşte lemnul şi cărămida Au fost făcute defrişări şi...
au crescut mărăcini
sistemului de salarizare Exploatare1 forestieră în Delta Du de tipul fenoplastelor sau aminoplas-
nării ? Ideea poate părea ciudată, dar telor, care leagă aşchiile într-o masă
Experimentarea sistemului de ducţie, întrucît, cu cît vor mun scurtării timpului de lucru şi, nu mai mult detít i-ai fi părut ciu rigidă şi rezistentă. COMENTARIU LA UN FAPT
salarizare îmbunătăţit are un ci mai bine, cu atît vor cîştiga legat de aceasta, posibilitatea dată unui neiniţiat, cu cîtva timp în
puternic răsunet . în rîndurile mai mult. In acest sens, încă urmă, ideea de a prelucra stuful pen Fabricile de la Brăila şi Gălăuţaş Cu îngăduinţa cititorilor o să îm- momentul de faţă, i se poate da
muncitorilor din întreprinderile de la prelucrarea hotărîrii par creşterii productivităţii muncii. tru a obţine celuloză, furfurol, maso vor putea livra plăci PAL fie pla părţim povestea asta în două ta calificativul de foarte slab gospo
industriale ale regiunii noastre. tidului şi guvernului cu privire In afară de măsurile tehnice, plastice, alcool. Salda, cara formează ne, fie celulare (avînd îh interior go blouri şi un epilog. Primul tablou dar. Toată munca depusă pînă a-
In întreprinderile şi ramurile la îmbunătăţirea sistemului de în Deltă adevărate păduri, nu e doar luri rotunde), fie cu diferite profile îl intitulăm: cum se vede că a fost zadarnică.
unde se experimentează siste care au început să fie înfăptuite un element decorativ, ci şi o bogăţie. necesitate de producţia mobilei. In ce După ce a fost făcută defrişare'a, ]j
mul îmbunătăţit, muncitorii, teh salarizare, s-au întocmit pla la fabrica „Sebeşul“, se preco priveşte structura, plăcile vor fi omo Entuziasm lucrările de întreţinere a j ăştinii pe *
nicienii şi inginerii, îşi dau pă nuri de măsuri tehnico-organi- nizează luarea unor măsuri de ...Dn şlep acostează la chei. Maca- gene sau stratificate. In sfîrşit, ele 1 la sfatul popular mai departe au fost lăsate în pă- j
rerea asupra felului cum vor fi ordin organizatoric. Definitiva telele descarcă buştenii grei de salcie, vor putea fi acoperite cu furnir sau
zatorice, care, puse în practică, rea acestora se va face odată care sînt transportaţi în fabrică. Aici,
vor asigura creşterea neîntre cu deplasarea unui colectiv de maşini speciale de aşchiere îi trans
încadraţi în viitor, dezbat pro ruptă a producţiei şi productivi aici, la o întreprindere similară formă în panglici de talaş. In secţia hîrtie melaminată. La Sfatul popular din Brănişca, răsire. Aci, oamenii au uitat şi de l
blemele legate de aplicarea noii t a t e muncii, realizarea de eco din Sibiu, unde se experimen de presare aşchiile sînt amestecate cu atunci cînd a fost luată măsura ca entuziasmul ce i-a cuprins la înce- i
salarizări şi fac propuneri pen nomii şi reducerea preţului de tează sistemul de salarizare îm lianţi sintetici şi presate sub formă de Cercetătorii la lucru pe suprafaţa de 80 ha păşune să put, şi de obligaţiile pe care le an. 1
tru îmbunătăţirea continuă a cost. bunătăţit. plăci. Urmează finisajul, apoi plăcile fie executate defrişări a fost o ma Pe păşunea cemunală mărăcinii au )
muncii. sînt expediate spre fabricile de mo „Problema PAL“ a fost atacată cu nifestare de bucurie şi aprobare una crescut mai îrîtd dei.it âu Lost îna- !
La fabrica de tricotaje „Sebe îmbunătăţirea sistemului de bilă, spre şantierele de construcţii.... hotărîre de două institute de cerce nimă. Aproape că şi-au azvîrlit că inte de execui ;rea defrişărilor. Sccaa^- ,
Sint însă întreprinderi din şul“, în urma apariţiei hotărîrii salarizare e o chestiune care tări ştiinţifice: IGEIL' şi IGB0HIM, ciulile în sus cum s-ar spune — şi ieţii, măceşii şi alte plante care înă- (
cadrul unor ramuri ale econo cu privire la îmbunătăţirea sis priveşte toate organele politico- Toate acestea aparţin încă viitoru bare au pus la punct aspectele de tov. preşedinte şi secretarul sfatu buşe iarba, cre sc în voie.
miei, respectiv întreprinderile de temului de salarizare, ce a fost lui. Mai precis, chiar anului viitor. laborator şi de tehnologie. In conti lui popular comunal, mai ales a-
industrie uşoară din regiune, dezbătută cu întregul colectiv administrative ale întreprinderi Deocamdată, la Brăila se desfăşoară nuare, acestei acţiuni i s-au alăturat tunci cînd au primit vestea că In primăvara acestui an, în pla
unde nu se experimentează în al întreprinderii, s-a întocmit un lor. Cu toate acestea, la fabrica de zor construcţia fabricii de plăci şi specialiştii Institutului de cerce secţia agricolă raională llia le-a a- nul de mu.ică ai sfatului, a fost
că sistemul de salarizare îmbu pliau de măsuri tehnico-organi- „Sebeşul“ se observă o oare PAL (plăci aglomerate din lémn), ca- tări ştiinţifice pentru construcţii probat o cantitate destul de mare prevăzută o acţiune voluntară pen
nătăţit. Acest lucru nu înseam care neglijare a acestei proble re-şi va începe producţia In 1958. O (I.G.S.G.). In colaborare ei au stabi de ciment, care le era necesară pen tru curăţiţi:! păşunii de buruieni.
nă însă că aici nu se va aplica zatorice. Ţinînd cont de lucră me, în ce priveşte tratarea ei altă asemenea fabrică modernă se lit în principiu şi au întreprihs chiar tru construirea canalelor de scurge Prevederea a rămas prevedere, şl
rile ce se execută pentru mări sub aspectul politic. Agitatorii clădeşte în cadrul noului combinat de primele experimentări în legătură cu re a apei şi pentru evitarea ruptu acţiunea s-a dus..! pe apa rîmbetei.
noua salarizare. In cadrul dife rea capacităţii de producţie a nu sînt antrenaţi în suficientă industrializare a lemnului de la Gă- domeniul de folosire a plăcilor PAL' rilor şi deplasărilor de pămînt. En Păşunea, necurăţită, are aspectul
ritelor ramuri ale industriei u- fabricii, acest plan prevede prin măsură la popularizarea in lăuţaş, în Regiunea Autonomă Ma în construcţii. tuziasmul a ţinut cît o sclipire de unei grădini părăsite unde cresc în
şoare, au fost fixate anumite tre altele, o seamă de probleme ghiară. Este prima etapă de înfăptu gînd. Cînd a fost vorba să înceapă voie mărăcinii. Pînă cînd va dura
întreprinderi unde se face expe de ordin tehnic care vor duce strucţiunilor sosite în privinţa ire a sarcinii trasate prin Directivele Acest domeniu este foarte larg, mai starea aceasta...?
rimentarea, iar întreprinderile în la creşterea productivităţii mun Congresului al II-lea al partidului, cu seamă în urma realizării unui lac
cii şi îmbunătăţirea muncii în stabilirii salariilor, precum şi în care prevăd că în 1960 producţia de email special, care apără lemnul a- lucrul, animaţia a scăzut. La sfatul Un epilog neplăcut
care n-are loc acest lucru, tri ansarfiblu. Cele mai multe fiind dezbaterea sarcinilor ce revin plăci aglomerate va trebui să atingă glomerat împotriva intemperiilor şi a popular lucrările mergeau tîrîş,
mit colective formate din mun lucrări de durată, termenul de comuniştilor şi utemiştilor în un nivel de 50.000 tone anual. acţiunii mediilor umede. După cum grăpiş. Cu chiu, cu vai, s-a terminat Am aflat de Ia secţia agricolă
executare a lor sînt ultimele viitor. lasă să se prevadă actualul stadiu defrişarea păşunii. In primul an vi raională llia că Sfatul popular din
citori, tehnicieni şi ingineri, la două trimestre ale acestui an. Ce sînt plăcile PAL? al cercetărilor, vom putea locui con tele au avut hrană suficientă, iar Brănişca intenţionează să... transfe
fabricile unde se experimentea Gazeta de perete, una din fortabil în case avînd pereţii exteriori ţăranii muncitori din Brănişca au re păşunea, în starea în care se
ză, pentru a lua cunoştinţă de In cursul trimestrelor trei şi formele agitaţiei vizuale, nu o- Produsul PAL se realizează pe sca din chesoane prefabricate de beton fost mulţumiţi. află, satului Boz, şi, sub forma
rezultatele obţinute, de greută piatru, la această fabrică se via ră industrială, încă din 1955, la între decorativ, căptuşite cu PAL, pereţii unui „schimb", să ia acestuia pă
ţile şi lipsurile ce s-au ivit şi glindeşte în articolele sale pă prinderea „Butoiul" din Capitală. Ma interiori din panouri PAL în rame Al doilea tablou ar putea fi inti şunea pe care locuitorii satului au
cum au fost ele înlăturate, pre executa repararea şi punerea în rerea colectivului de aici în a- teria primă principală se găseşte din de beton, lemn de brad sau de fag, tulat : îngrijit-o pînă acum. încă nu ^tim
cum şi de propunerile făcute. funcţie a unei maşini cu 40 de precierea măsurilor de îmbună belşug şi, mai ales, este foarte ief tavane din panouri PAL', uşi PAL,
fuse. pentru bobine gigant, se tăţire a salarizării şi propune tină. Se pot folosi nu numai speciile pardoseli din acetat de vinii sau clo- Locul entuziasmului care este atitudinea tovarăşului pre
Cei ce pleacă în acest schimb va extinde montarea de opri rile ce se fac în această privin de foioase fără alte utilizări — de rură de polivinil cu strat termoizola- l-a luat indiferenţa şedinte ai Sfatului popular din Bră
de experienţă, după ce se întorc, toare automate la maşinile Ren- ţă. 0<r, aşa cum se ştie, trece pildă, salcia — ci şi sortimentele in tor din PAL... Şi, bine înţeles, cu mo nişca. Ştim însă că, asemenea
dezbat cu muncitorii, De profe der şi se va mecaniza vopsirea rea lia sistemul de salarizare îm ferioare de foioase şi rlşinoase (lemn bilă PAL', durabilă şi cu aspect plă
siuni, criteriile după _ care se sulurilor la secţia vopsitorie. De de foc, prăjini), ca şi rămăşiţele de la cut. Starea în care se află o gospodă „schimburi" sînt nerecomandate, 1
face salarizarea, tinîrţdu-se cont bunătăţit, a fost pusă în discu exploatare: arbori părăsiţi în parche
de condiţiile concrete jale fiecă asemenea, planul de măsuri mai ţia maselor şi ele au dreptul te, cioate, crăci şi vîrfuri, lemn ^upt rie face ca gospodarul să fie socotit Considerăm că este mai bine să nu |
rei întreprinderi. prevede confecţionarea unei să-şi spună părerea prin for sau sfărîmat, aşchii de la cioplire.
rampe de control pentru stofele mele diverse ce le sînt puse la bun sau slab. Felul cum este îngri se mai gîndească la asemenea „re
Interesul manifestat Ide colec de mătase -şi bumbac, instala dispoziţie.
tivele fabricilor nu se, referă rea şi punerea în funcţie a ma jit avutul comunei, face ca sfatului zolvări", ci să ia măsurile cores
exclusiv numai la suma !'ce o vor şinii tambur pentru vopsit cio Mai sînt aproape două luni popular respectiv să i re dea ca punzătoare pentru ca acolo unde a
primi ca salar de bază (care rapi, rularea mecanică a stofe pînă cînd se va aplica şi la fa lificativul de bun sau slab gospodar. fost cheltuită muncă şi bani, aces- j
trebuie să aibă greutiatipa hotă- lor la maşina de uscat, reampla- brica „Sebeşul“ sistemul de sa-' Sfatului popular din Brănişca, în tea să nu fie zadarnice.
larizare îmbunătăţit. Pentru ca
rîtoare în cîştigul lor), .ci şi la sarea maşinilor de depănat în aplicarea acestuia să fie intr-a C. NICODIM i<,
¦metodele prin care ei \îşi pot clădirea nouă etc. Toate aceste devăr un factor important în
îmbunătăţi activitatea în pro măsuri vor da posibilitate creşterea întregii producţii, e
necesar ca măsurile de îmbună
tăţire să fie explicate muncito
Cu posibilităţi mari- rilor şi să fie luate în conside Capătă întrebuinţare chiar şi deşeu- e l® '
rare propunerile pe care aceş rile de la fabricile de cherestea, de
rezultate modeste tia le fac. Acest lucru va per placaj, de chibrituri, de mobilă şi de ,€Et M it BOGKIJt®0 §P@!lilte C f i H p r u
mite ca măsura luată să consti tîmplărie peni. u construcţii. Mărun-
Desigur că buna desfăşurare înlăturarea liipsuirilor existente tuie şi un factor stimulativ pen ţite pe cale mecanică sub forma unui (Urmare din pag. l-a) mion cu care să facem trans precum şi obiectivele propuse
a muncii cultural-artistice în în acest domeniu. tru descoperirea' de noi şi noi talaş fin, aceste materiale sînt tra- porturile mai rapide, ne vom de colectiviştii din Pricaz, care
întreprinderi şi instituţii este metode de muncă, ce vor face . tate cu răşini sintetice termoreactive riile colective. Dacă nu se va produce toate seminţele de care au lansat chemarea la întrecere
condiţionată de o serie întrea Activitate inexistentă putea realiza în acest an în avem nevoie în cadrul gospo pentru titlul de „Cea mai boga
gă de factori, care trebuie să la Colţul roşu al fabricii ca activitatea să se îmbunătă toate, sînt convins că în anii ce dăriei, vom mobiliza pe toţi co tă gospodărie colectivă", se poa
conlucreze în susţinerea ac de hîrtie „1 Mai“ Petreşti ţească necontenit. urmează acest lucru se poate te ajunge la concluzia că fie
ţiunilor. Dar lipsa unuia dintre face. Deoarece anul acesta noi lectiviştii să participe la lucru,
factori, nu este totdeauna de Situaţia Colţului roşu de aici Apa-i de vină! nu vom putea repartiza la fon în aşa fel, ca lucrările agricole care gospodărie colectivă poate
terminantă şi hotărîtoare, chiar nu este mai strălucită. Deşi dul de bază decît 30.000 lei pen să se poată face la timpul optim concura cu şanse egale la obţi
dacă crează uneori greutăţi încăperea e spaţioasă, bine or Vă anunţ că nu intenţionez să cri renul de plajă, să vedeţi ce critică îi tru fiecare sută hectare teren a- şi în bune condiţiuni. Vom con nerea acestui titlu.
¦mari. De obicei, mare parte din namentată şi plăcută, deşi di tic. fac I gricol, vom lua toate măsurile strui, chiar în acest an, un si
activiştii culturali care au o recţiunea întreprinderii este dis pentru a crea condiţiile ca, în ANUNŢ
slabă activitate, se ascund în pusă să ajute cu plăcere acest Ce mă priveşte pe mine faptul, că Iar dacă cineva totuşi a „îndrăznit" anii ce urmează, să realizăm loz cu o capacitate de trei va
dosul puternicului zid „Nu pri mijloc de educare şi de cultu doi tineri de la sectorul de desfacere «ă vină la baie în luna iunie şi a 40.000 lei la fiecare 100 hectare goane şi vom înlătura orice ri O.C.L. Produse industriale
mesc ajutor material". Ce e ralizare a salariaţilor, activita al întreprinderii „Victoria" au vrut găsit cabinele bătute în cuie, să nu teren agricol. Pentru a ajunge sipă de furaje, sâmînfă, îngră Interraionala Deva, aduce la
drept, lipsa de sprijin material, tea se lasă aşteptată. Ne îndoim să-şi petreacă o duminică după masă scoată nici o vorbă. Ce ? Cînd mer să realizăm acest lucru, aşa şăminte, materiale de construc cunoştinţa cumpărătorilor că a
poate pune serioase frîne, dar că responsabilul cultural, Ion plăcută ? Ce ? N-au unde ? Numai la geau la baie la o apă curgătoare, cum am mai arătat, vom mări ţie şi de zile-muncă. In anul redeschis magazinul de solduri
nu poate stăvili elanul cultural, Şerban, nu ştie să. muncească. Băile „23 August" din Călan se poa aveau cabine ? N im ic! Să nu se des suprafaţa ce se va cultiva cu acesta vom asigura obţinerea din str. V. 1. Lenin nr. 2 un
acolo unde a fost trezit intere Este un element bine pregătit te petrece ?! Să poftească la baia co chidă cabinele / legume şi zarzavaturi, vom cul unei producţii de 2.600 litri de de se găsesc diferite articole de
sul viu al maselor şi stîrnită şi capabil, însă a subapreciat munală, pot sta acolo o jumătate de tiva anual, cîte 10 ha cu sfeclă lapte pe cap de vacă furajată. produse industriale spre vînzare
dragostea pentru munca cultu importanţa Colţului roşu şi nu oră, fără să fie conturbaţi. Despre restaurant, să nu discutăm. de zahăr, vom mări productivi cu preţuriie reduse convenabil.
rală. Nenumărate sînt cazurile s-a străduit să-i dea viaţă. Con Nu e gata construcţia terasei, sînt tatea animalelor şi vom men Credem că, anul viitor, cînd
în care s-a făcut mult şi chiar diţii materiale există, dar aici Nu mă interesează nici de tinerii stu gropi şi te-mpiedicl ? Să nu te-mpie- ţine, şi chiar vom mări, atelie vom introduce în hrana vacilor De asemenea anunţă că a
foarte mult — doar cu posibili nu găsim un colectiv al Colţu denţi practicanţi la uzina „Victoria“.Ma dici! rele de rotărie şi fierărie. nutreţ însilozat, şi printr-o mai deschis în localităţile Deva, Hu
tăţi modeste. Dacă sînt aseme lui roşu şi nici un plan de ac re lucru că au trebuit să confecţioneze un bună îngrijire a lor, vom putea nedoara, Brad, Simeria, Orăş
nea cazuri, pe ici pe colo mai tivitate. Toată atenţia sa şi-ia în stăvilar din seîndură. Doar, sînt viitori Singurul lucru pe care vreau să-l Sîntem de acord şi cu propu realiza şi chiar întrece produc tie. Cugir, Sebeş-Alba, şi Alba-
dreptat-o în ultimul timp doar, ingineri. Să confecţioneze, dacă vor critic e s te : apa. Auzi vorbă, o apă nerea făcută de a se mări efor ţia de 3.000 litri de lapte pe Iulia, magazine de confecţii cu
găsim^şi un alt aspect, mai rar, asupra formaţiilor artistice. aşa de încăpăţînată n-am mai vă turile în vederea reducerii chel cap de vacă furajată. plata în rate unde salariaţii în
să facă baie în bazinul de Ia Băile zut f Să se încălzească ea în luna tuielilor de producţie, înoît ele treprinderilor, instituţiilor, or
ce-i drept, şi mai puţin plăcut, Aceeaşi situaţie la fabrica „23 August" .Păcat că nu pot curăţa iu nie! Parcă ar fi băi termale I Să să reprezinte cel mult 20 la sută Desigur că cele arătate de ganizaţiilor cooperatiste şi ob
de încălţăminte şi fundul bazinului de murdării, ar fi nu ţină seama de planul de construc din venitul global al gosvodă- mine se referă la gospodăria şteşti pot cumpăra în rate pînă
unde, cu posibilităţi materiale, mai aproape data deschiderii băilor. ţii, să sfideze — auzi d’le — treburile riei. Pentru aceasta vom folosi, noastră colectivă, care are con în ziua de 31 iulie 1957, dife
„Ardeleana“ - Alba îulia administrative ? Id efectuarea lucrărilor, toate diţii de climă şi sol diferite fa rite confecţiuni pentru bărbaţi,
se obţin rezultate modeste. Să vorbesc despre viitoarea plajă, mijloacele mecanizate de care ţă de alte gospodării. Totuşi, femei şi copii.
La fabrica de încălţăminte nici nu îndrăznesc. Credeţi că gră Draga mea apă, te avertizez, prie dispunem, vom cumpăra un ca- dacă fiecare consiliu de condu
In raidul nostru, am trecut „Ardeleana“ din Alba-Iulia, g ă mezile de păinînt cu cît sînt mai mari, teneşte, să te răceşti pe loc şi să aş cere va studia cu atenţie posi Vizitaţi cu încredere maga
nu vă folosesc ? Vă înşelaţi. Cu cît tepţi pînă vor fi gata lucrările de a- bilităţile locale pe care le are zinele noastre.
pe la cîteva întreprinderi de in sînt mai ridicate, sînteţi mai aproape menajare a băilor. Nu! Pe tovarăşii
de soare şi vă bronzaţi mai repede. de la „Victoria" Călan în a căror com
dustrie uşoară din regiune. petenţă stă organizarea băilor nu-i
Să-ncerce cineva să le ia de pe te critic. Apa o critic. Ea-i de vină.
in întreprinderea „Vidra“ sim o sală spaţioasă şi mobila
tă plăcut. Direcţiunea se oferă
din Orăştie să ajute în toate problemele pe (Urmare din pag. !-a) IN V IZ IT A L A TIN ER II pe şantiere nu iau în considerare se-
celelalte echipe din localitate la toa zisările şi propunerile juste ale bri
Am găsit săli încăpătoare şi N. Dianu responsabilul Colţu gadierilor.
mobilier corespunzător. Lipseşte lui roşu şi pe Laura Novăcea- te probele — atît băieţi cît şi fete. de pe şantierul naţional din Uricani Atîta timp cît vor dăinui aseme-
însă un luam esenţial: înţele nu, dar acest ajutor nu a fost lat-o pe Catinca Oprea. Este cam menea atitudini şi asemenea prac
gerea muncii, culturale în ade cerut. Activitatea cultural-artis- pioană pe localitate la 800 m. şi la gada nr. 4 condusă de Ilinca Radu Slaba preocupare a conducerii şan acestei stări de lucruri. Este foarte tici în rîndul cadrelor tehnice de
văratul ei înţeles. Aid, se con tică se desfăşoară tot fără plan aruncarea greutăţii. Colega ei, Vio care îşi realizează în fiecare zi sar tierului şi a Trustului 7 construcţii curioasă atitudinea pe care o mani conducere, lucurile na se vor în
sideră că, dacă pe lîngă comi de muncă şi nu cuprinde toate rica Bodola este campioană la 100 cinile de plan în proporţie de 135 pentru aprovizionarea şantierului ca festă acest „şef“ faţă de organiza drepta pe şantier.
tetul de întreprindere există for activităţile ce s-ar putea orga m. plat... la sută şi cei din brigada condusă materiale şi pentru organizarea mun ţia de partid de pe şantier, faţă de
maţii artistice (e lăudabil că le niza. Motivul ? E simplu ! Nu de Eftimie Pană care şi-t realizează cii a fost cît se poate de plastic ca organizaţia UTM şt faţă de coman Fără îndoială că această situaţie
au), de cor şi teatru, problema există un plan de muncă şi nici La clubul taberei am găsit mulţi în proporţie de 130 la sulă. racterizată de brigadierele Felicia damentul şantierului. Cînd a fost se datoreşle şi faptului că nici co
culturală e rezolvată. Aci nu se preocupare. Biblioteca are pu tineri grupaţi în jurul meselor de Băluţ şi Viorica Bodolea. solicitat să participe împreună cu mitetul raional de partid Petroşani
organizează manifestaţii cultu- ţini cititori, cărţile sînt vechi. şah, pe alţii i-am găsit în dormi — Am putea să obţinem realizări conducerea şantierului şi organiza şi nici Comitetul raional UTM nu
nai-eduoative, în cadrul colţului Nu sînt tineri înscrişi la con toare citind, scriind acasă. şi mai mari dacă ar fi mai muliă — Odată na-i material, altădată ţia U.T.M. la analizarea cauzelor s-au interesat îndeaproape de man
roşu. Nu se ţin organizat recen cursul „Iubiţi cartea“ etc. Că preocupare pentru munca noastră din nu-i curent la macara iar cînd este pentru care munca merge prost a ca oamenilor de pe acest important
zii, nu se fac prezentări de căr au !puternice formaţii artistice şi Tinerilor de aici li s-au creat în partea conducerii tehnice a şantie material şi este şi curent la maca căutat să se sustragă, manifestind o şantier al tineretului.
ţi, nu se ţin jurnale vorbite, nu că ele se dezvoltă continuu, este ultima vreme condiţii bune de via rului — ne spline brigadierul Ion ra, nu-i macaragiu... atitudine de îngîmfare şi dispreţ.
au loc conferinţe tehnice sau un fapt pozitiv, dar acest lucru ţă. Condiţiile de cazare sînt bune, Cristea, săpător la puţuri în brigada La şantierul naţional dl tineretu
ştiinţifice etc. nu e deajuns. masa la cantină e mulţuniitoare, tim 4-a. Iată, la locul nostru de muncă De ce persistă această — Ce şedinţă, ce analiză, tova lui de la Uricani mai sini multe
pul liber e folosit în cea mai mare — blocul 3 — nu există maistru. situaţie ? răşi? — a spus el. Pe mine să mă lipsuri de îndreptat, multe lucruri
Biblioteca stă închisă cam de -k măsură în mod folositor. Brigadie Din pricina aceasta ne luptăm cu lăsaţi cu astfel de chestiuni. Eu con de făcut. Trebuie să se dea o a-
mult şi cititorii, înscrişi în acest rii sînt în general muiiumjţi de toa foarte multe lipsuri pe care cu greu r fi fost de aşteptat ca aceste duc şantierul din punct de vedere tenţie deosebită calificării tinerilor
an, ating doar procentul de 2 la La baza situaţiei existente în te acesea. Dar sînt şi unele lucruri le putem învinge. In puţurile pe ca tehnic şi voi îmi sînteţi subordo pentru ca ei să poată lucra cu un
sută din numărul salariaţilor în toate aceste întreprinderi amin care-i nemulţumesc. re le săpăm pentru a fixa stîlpii de A lipsuri să dea de gîndit condu naţi m iel randament mat mare, să poată cîş
treprinderii. Deşi bibliotecara, tite, stă lipsa de îndrumare şi susţinere a blocurilor, izvorăşte cu tiga mai bine şi să plece de pe şan
care a avut cărţile în primire a control din partea comitetelor Ara putea obţine putere apa. Pompa, cu care lucram cerii şantierului şi Trustului 7 con In acelaşi mod s-a sustras ingi tier cu o meserie învăţată pentru
plecat de mult din întreprin de întreprindere şi, mai ales, a realizări mai mari... foarte bine, ne-a fost luată de tov. strucţii dar, din păcate) na se în- nerul . Bejan şi atunci cînd a fost a fi mai utili cînd vor merge în
birourilor organizaţiilor de bază, ing. Verzea pentru două ore şi... tîmplă aşa. Inginerul şef al şantie-- chemat să prezinte în faţa adunării altă parte. Trebuie de asemenea, să
dere nici azi ea nu a fost în oare nu au analizat încă munca n curtea taberei, un panou ma luată a fost / E drept-, ni s-a dat rului, Ion Bejan, se dovedeşte a fi organizaţiei de partid o informare se depună mai multă muncă pentru
locuită. cultural-eduoativă clin locurile re, sugestiv atrage atenţia că peste cîteva zile altă pompă dar inapt pentru această funcţie de răs asupra organizării muncii pe şan educarea comunistă a acestor tineri
de muncă respective şi nu au tinerii de pe şantier sînt în în aceasta... nu merge şi sîntem ast pundere şi în mai multe cazuri ma tier. pentru ca ei să devină cetăţeni cit
Dramul de actiyitate cultunal- tras la răspundere factorii răs trecere în cinstea celui de-al VI- fel nevoiţi ca după fiecare strat de nifestă o rea voinţă. Cu toate că mai conştienţi şi mai devotaţi patriei.
artistică se desfăşoară periodic punzători. Este timpul să se ia lea Festival Mondial al Tinere prundiş să scoatem manual 50-60 gă se plimbă aproape zilnic pe şantier Lipsurile existente
şi spontan, sub presiunea eve măsuri imediate pentru înlătu lului şi Studenţilor de la Moscova. leţi de apă. Dar nu mimai atît. In şi vede că munca este prost orga pot fi lichidate Toate acestea vor deveni fapte
nimentelor, fără un plan de rarea tuturor piedicilor ce mai De la tovarăşul Vasiu, comandantul luna mai am dus lipsă de ciment. nizată, că brigadierii sînt repartizaţi dacă Comitetul raional de partid
muncă permanent, ce ar trebui frînează desfăşurarea unei vii Pentru a nu rămîne sub plan a tre în fiecare zi .cu întîrziere la locu Această situaţie este cunoscută de Petroşani va m c-ifesla mai multă
întocmit minuţios de responsa activităţi culturale. brigadierilor, ani aflat că linerii de buii să lăsăm lucrul şi să plecăm rile de producţie, că sînt . 'himbaţi conducerea Trustului 7 construcţii şi, grijă părintească pentru mănunchiul
bila culturală, — Micişa Paras- pe şantier sînt animaţi de hotărîrea noi de pe şantier să aducem cimen de multe ori în mod arbitrar de la personal de tov. Gh, Cită, ’irectorul de tineri de pe şantierul naţional
chiva — împreună cu colectivul de a întîmpina acest eveniment im tul de la Lupeni, treabă care nu că un loc la altul, că aprovizionarea trustului dar măsurile de 'mdreptare de la Uricani care s-au dovedit a
portant in viaţa tineretului cu suc dea în sarcina noastră. cu materiale este proastă, că utila intîrzie să se ia. Tovarăşul Cita şi fi harnici, pricepuţi şi lornici de
cultural. cese frumoase şi că ei reuşesc să-şi jele nu sint folosite din plin, el nu alţi corulucăiori de Ia (rusl ciad vin
dezvolte zi de zi realizările. In ia măsuri pentru a se pune capăt muncă în folosul patriei.
Biroul organizaţiei de bază, fruntea întrecerii sînt tinerii din bri-
trebuie să analizeze neîntârziat M. CRISTESCU
aspectul muncii culturale din
întreprindere şi să intervină cu
eficacitate şi hotărîre pentrtt Irt ¦ .. „ , C. S. -
j I... . -
