Page 39 - 1957-06
P. 39
TSrTW DRUMUL SOCÎÂLÎSMULUI Pag. 3
¦# &
swssrwiîiy •jASDT,
u.....i'Ţ u jS liiife -
Anii tinereţii mele Aşa a fosila Lupeni înAugust1929... Pribegind prin ţări
Ajuns la bătrîneţe, de multe străine
ori ai impresia că anii au tre Pe mine m-au dat ca zaibăr. îmi aduc foarte bine aminte era să ocupe uzina pentru a se s-au năpustit cu ură sălbatică
cut prea repede. Ba, ţi se pare Patru ani am muncit ca zai de to a te : de condiţiile de mun asigura încetarea întregii acti asupra noastră. Sînt născut la Lupeni în Va plecat de la mină şi m-am an
că toate au fost orîndulte aşa băr. După acest stagiu de zăi- că nemaipomenit de grele, de vităţi. Pe dealul Ştefan, deasu lea Jiului. Tatăl meu a fost gajat la o fabrică de automo
cum sînt astăzi, că de cînd lu băreală am fost avansat... va mizeria cruntă în care trăiau pra uzinei, ne-am oprit, aştep- Gloanţele au început să se miner, bunicul tot miner. Pri
mea am trăit tot aşa. Desigur, gonetar. Un an mai tîrziu, în minerii, de măcelul sîngeros tînd să sosească şi cei de la reverse ca ploaia. Neînarmati mul dintre minerii familiei a bile din Paris. Aici — aceeaşi
vălul uitării se aşterne peste 1917, a început să lucreze la pus la cale de guvernul naţio Victoria, Aurelia, Carolina. Pes minerii încercau să se refugieze poposit aici de pe meleagurile poveste. N-am reuşit să lucrez
multe întîmplări. Griji, neca mină încă un frate al meu. nal ţărănesc şi de patroni, de te vale a început să răsune im care încotro. Mulţi au căutat să Cehoslovaciei, pe vremea im prea multă vreme, pentru că,
zuri, suferinţe care ţi-au dat Eram de acum în familie trei tratamentul barbar şi batjoco nul muncitorilor, internaţionala. se salveze prin canalul de periului Austro-Ungar, cînd. în la scurt timp, stăpînii fabricii,
cîndva multă bătaie de cap sînt „mineri”. Din nenorocire, si ritor la care am fost supuşi. Minerii au trecut repede peste scurgere, de la uzină. Dar pe Valea Jiului a început deschi încolţiţi de criză, au început să
uitate repede, pentru că, In tuaţia aceasta n-a durat mult. Care participant la greva din baricadele ridicate de jandarmi care-1 ajungeau, grănicerii îl derea primelor mine mai mari. facă discontări în masă. Am cu
minte, le iau locul alte preocu In acelaşi an, la 19 septembrie, 1929 ar putea să uite vreodată şi de poliţişti şi, în jurul orei 8, spintecau cu baioneta. Caldarî- treierat oraşe şi sate în căutare
pări. In amintirile noastre, ale clipele îngrozitoare prin care au uzina electrică, casa cazanelor mul, apa din canal, se înroşi de lucru. Am muncit ca tăie
minerilor mai vîrstnici, stăruie la mina Lupeni — în lipsa ce trecut minerii noştri din Lupeni? erau deja ocupate. Sirena a în seră de sîngele minerilor. 21 de tor de lemne la o pădure, ca
însă multe, foarte multe întîm lor mai elementare măsuri de ceput să sune prelung... mineri au fost răpuşi în felul a-
plări care nu vor putea fi şter securitate minieră — a avut loc Eu împlinisem 17 ,ani. Luarăm cesta, iar peste 200 au fost ră zilier la o fermă pentru culti
se niciodată. Avem oare voie o groaznică explozie în care la mina Ileana. Pe vremea a- ...Incinta minei căpătase înfă niţi, dintre care mulţi foarte
noi minerii să uităm viaţa chi şi-au găsit moartea 50 de mi ceea, la minele din Valea Jiu ţişarea unei tabere. Strînşi în grav... vare'.* sfeclei de zahăr, am pur
nuită şi batjocorită, mai rea neri. Printre ei se aflau şi ta lui'lucrau mulţi tineri sub 18 grupuri, minerii discutau. Mun
decît viaţa de cline, pe care am tăl şi fratele meu. înainte cu 'arii. Capitaliştii aveau nevoie de citorii mai conştienţi, mai înain ...A doua zi după măcel, în tat în spate afişe cu reclamă pe
trăit-o sub capitalişti ? doi ani, din cauza mizeriei şi mînă de lucru cît mai ieftină. taţi, îndemnau pe ceilalţi să du Lupeni, a mai fost adus un re străzile Parisului. Ajunsesem
a lipsei de asistenţă medicală, Şi, mîna de lucru cea mai ief că lupta pînă la capăt, să nu giment de soldaţi. A fost decla
Eu n-am să povestec aci des se prăpădise mama. Acum, din tină o constituiau copiii, tinere dea înapoi. Printre cei care au rată stare excepţională. Patru într-o mizerie disperată.
pre toată viaţa mea; pentru cauza condiţiilor sălbatice de tul, care, la muncă egală cu vorbit minerilor, a fost şi tînă- lele mişunau în toate coloniile,
asta ar trebui mult timp şi exploatare, se prăpădiseră alţi vîrstnicii, primeau un salariu rul Aron Cristea, azi directorul muncitorii nu aveau voie să um Dorul de patrie, de cei dragi,
multă hîrtie. Cred că ar fi in doi membri ai familiei. Eu am de nimic. minei noastre. In alte grupări ble în grupuri mai mari de doi.
teresant pentru tineretul nostru rămas întrefinător al celorlalţi de mineri, cei mai vîrstnici po Beciurile primăriei erau pline ne seca şi el inimile..;
să arăt cum şi-a trăit copilă doi fraţi mai mici. Le-am rămas Pe noi copiii de mineri, foa vesteau, îşi împărtăşeau grijile, cu mineri arestaţi. Poliţiştii,
ria generaţia de mineri din ca şi tată şi mamă şi frate. mea ne împingea de foarte mici necazurile. Tinerii participau jandarmii, grănicerii bateau fă In 1932, am ajuns iarăşi d(
re fac eu parte. în mină... activ la pază, se strecurau afa ră milă muncitorii ferecaţi în
In anii regimului democrat- ră pentru a culege veşti despre lanţuri. Dar nu numai sutele de unde am. plecat, in Valea Jiu
Mă trag dintr-o familie de popular, traiul familiei mele ...îmi aduc foarte bine amin mişcările jandarmilor şi poliţiş arestaţi erau bătuti. Soldaţii
mineri. Tatăl meu a fost mi s-a schimbat mult. Cu cîştigul te. In ziua de 3 august, după tilor. bateau la întîmplare, unde în lui, mai sărac şi mai flămînd
ner. Bunicul la fel. Aşa era pe de miner — mie mi-a plăcut să plata salariilor, şefii de grupe tîlneau pe străzi, muncitorii, fe decît plecasem. La Lupeni, mi
vremea aceea: meseria de mi muncesc bine şi să cîştig bine rămăseseră la suprafaţă pentru Aşa s-a desfăşurat începutul meile, copiii.
ner semoştenea din tată în — şi cu ajutor de la stat, mi-am a face reciamatie împotriva ne grevei. Seara, a’ sosit în oraş nerii lucrau doar cîte 10-12
fiu. Dacă tatăl tău a fost mi construit casă proprie, din care dreptăţilor care se făcuseră la armata. Oamenii noştri de legă Un capitol tragic l-a consti
ner, pentru tine nu era altă ca nu lipseşte nimic din ce-mi tre calcularea cîştigurilor. Dar şe tură ne-au informat că la ca tuit înmormîntarea celor 2 ! de şuturi pe lună. Teroarea patro
le în viaţă decît spre munca de buie. Toţi copiii mei au pu ful exploatării, neavînd poftă să zinoul oficianţilor, reprezentări: victime. Familiilor minerilor a-
rob în mină. Copiii, nepoţii, tut să înveţe carte gratuit, să dea ochi cu minerii pentru ase tii autorităţilor, ofiţerii, oamenii sasinati li s-a interzis să ridice nilor sprijiniţi de poliţie şi de
strănepoţii tăi trebuiau să ur devină oam eni: unul este pro menea discuţii, o ştersese de la patronilor, fac mare tămbălău. cadavrele. Morţii au fost trans
meze acelaşi drum. fesor, altul inginer minier, al mină. înlocuitorul său a luat în portaţi la cimitire cu căruţele vM jandarmi era din ce în ce mai
tul zootehnician. Al patrulea batjocură reclamatiile minerilor. In timp ce noi, cei care pur de gunoi ale primăriei Fiecare
Eram cel mal mare dintre termină anul acesta Institutul După cîştigurile mizerabile, mi tam pe umeri tot greul, ne zba căruţă era păzită de 4 ostaşi. \ \ -\ IlU mare- Pentru o absenţă nemo
cei patru fraţi şi împlinisem 13 de mine din Petroşani. nerii n-au mai putut îndura şi team flămînzi şi goi pentru a. Membrii familiilor nu aveau tivată de la lucru, primeai trei
ani. Intr-o dimineaţă tata m-a această insultă. Se strînseseră ne impune dreptul la o bucală dreptul să se apropie de si
luat de mînă şi a pornit cu In timpurile de demult, nici prea multe amaruri Sacul răb de pîine şi la o viată omeneas criele morţilor la o distantă mai zile de carceră. Nu odată, pen
mine spre mină. prin vis nu mi-ar fi trecut că dării se umpluse. Mizeria, te că, domnii şi cătăii lor benche- mică de 10 paşi.
eu, copil de miner, pe care m-a roarea. batjocurile deveniseră tuiau. Da nu numai atît. Din cauza sărăciei am înce tru anumite lipsuri 'de la ser
— Eşti încă fraged măi fe împins foamea în mină la vîrs- Minerii s-au ridicat cu dîrze- put să lucrez la mină de la viciu, minerii erau încolonaţi
cioraşule, nu eşti copt pentru ta de 13 ani, voi ajunge să de nesuportat. Muncitorii înain S-a dat şi soldaţilor să bea, vîrsta de 16 ani. Cum era via şi duşi pe jos pînă la Petro
mină — mi-a vorbit el pe am copii ingineri şl profesori. taţi au lansat lozinca grevei. toată noaptea. vi./ ţa noastră atunci ? lată cum şani. Minerii şi familiile lor e-
drum — dar vezi şi tu... pita Aceasta este o realitate care s-ar putea exprima in cîteva rau nevoiţi să se hrănească
n-a căzut din cer. Pentru a a- — Să facem grevă ! Să nu In tabăra noastră, unii tova nie împotriva exploatării şi a- cuvinte: condiţii de muncă mi cu mămăligă din făină 'de mei,
acasă nu ni se ajunge... junge asemenea vremuri a lup reluăm lucrul pînă cînd domnii răşi, auzind toate astea, au în supririi capitaliste. Voinţa lor zerabile, cîştig mizerabil, con care nu era bună de nimic. După
tat clasa noastră muncitoare nu ne vor recunoaşte dreptul la ceput să-şi manifeste îngrijora n-a putut fi frîntă prin nici un diţii de viaţă mizerabile. ce ne-am înapoiat din pribegie
Vorbele tatei erau spuse în condusă de partid, pentru via o .viată de om ! rea : De ce au adus atîta tru fel de teroare. Pe ei nu i-au au trebuit să treacă aproape
aşa fel că se simţea durerea şi ţa nouă de azi, s-a vărsat mult pă ? De ce au dat soldaţilor să speriat nici gloanţele, nici în Prin 1929, din cauza condi zece ani pînă am fost primii
înduioşarea din inima lui. Eu sînge. Toată după amiaza şi în di bea ? chisorile, nici persecuţiile şi nici ţiilor de viaţă care deveneau să lucrez la mină.
îmi dădeam seama că mă duce mineaţa zilei următoare, la sin-’ batjocoririle. din ce in ce mai insuportabile,
la mină numai fiindcă e îm Tineretul nostru a moştenit dicatul minier, delegaţii munci Celor mai mulţi dintre noi nu ne-am strîns un grup de vreo Partidul ne chema la luptă
pins de sărăcie. Cu toate că un bun fără p re ţ: a moştenit o torilor au dezbătut propunerea le era însă teamă. Nici dimi încrederea într-un viitor mai 20 de muncitori din Valea .fiu împotriva exploatării sălbatice,
trecea drept unul dintre cel patrie liberă. în care sînt stâ- de a se intra în grevă. Şi, pînă neaţa, cînd am văzut, în faţa bun, pe care o sădea partidul lui şi, încărcaţi de lucruri, am a teroarei şi batjocoririi. împre
mai buni mineri, ceea ce-i a- pîni cei ce muncesc. la urmă, hotărîrea a fost luată.: noastră, trupele înarmate cu mi în inimile lor, le dădea putere pornit către meleaguri străine, ună cu alţi muncitori de nădej
.ducea un cîştig mai bunişor, cu In dimineaţa zilei de 5 august, traliere şi cu baionetele puse la de luptă, voinţă, dîrzenîe. As departe de plaiurile patriei, in de, mi-am ridicat şi eu glasul
banii primiţi de la mină nu M1HAI FARKAŞ muncitorii din toate trei schim armă. gata de asalt, nu ne-am tăzi, culegem roadele acestei căutarea unei bucăţi de pîine. de protest faţă de nedreptăţile
putea să-şi întreţină familia. maistru miner burile se vor prezenta la ex închipuit că soldaţii vor trage lupte : poporul a devenit stăpîn care ni se făceau. Asta a fost
Intr-un tîrziu, cu vocea scăzu ploatare, odată cu primul în noi care eram flămînzi, dez pe toate bogăţiile ţării, s'tăpîri După un drum lung şi chi deajuns ca să fiu luat în ochi
tă, tata a adăugat, după cum sectorul VII mina Lupeni schimb, dar nu va intra nici un brăcaţi, cu mîinile complect pe soarta sa. De aceste roade nuitor, m-am văzut angajat ca de poliţie. De cîte ori se apro
mi s-a părut, mai mult pentru miner în subteran. Aceste cu goale, care ne ceream dreptul se bucură din nlin !tineretul. Cu ajutor miner la o m.ină de căr pia o sărbătoare a clasei mun
sine: vinte de ordine, au ajnus cu re la viaţă, la o bucată de pîine ceririle obţinute, ne obligă pe buni din Belgia. Mina la care citoare, ori alt eveniment im
peziciune la cunoştinţa mineri mai mare. Ne-am convins însă noi şi mai ales tineretul nostru lucram era plină de apă, stra portant, noi, cei bănuiţi că am
— Cînd am început să lu lor. Si. la timpul stabilit, în ciu foarte repede cît de mare poate să fim demni de trecutul de turile în permanentă presiune. fi comunişti, eram arestaţi din
crez la mină tot aşa eram şi eu. da acţiunii spărgătorilo" de gre fi cruzimea natronilor şi a sol luptă al cl asei muncitoare, să Pentru un salariu mizerabil vă ajun şi trimişi pe jos, din post
M-au dat la separaţia de cărbune. vă şi a masinatiunilor socîal- daţilor îndobitociţi de minciuni luptăm cu tot elanul pentru a tafii capitaliştilor rie sileau să în post, la Deva.
Aci lucrau aproape numai co democraţilor de dreapta, majo ai băutură. Cînd prefectul călău întări şi dezvolta ceea ce am muncim pînă la epuizare.
pii sub 15 ani. Motivul — e ritatea minerilor erau prezenţi Pozvanv a tras în tînărul miner obţinut prin luptă grea : liber Aşa am dus-o pe timpul ca
lesne de înţeles. Copiii făceau la mină... Vitos Gavrilă, care a afirmat, tatea. viaţa nouă din ce în ce Unul din tovarăşii mei de pitaliştilor. Mizeria era la fel
aci treabă cît cei mari în schim nlin de curaj, că minerii vor mai frumoasă pe care o trăim muncă din Lupeni, Gsrbert de neagră acasă ca şi în'ţările
bul unui cîştig de nimic. Ei re ...Noi, cei de la Ileana, ne-am luota nînă ce vor fi împlinite astăzi. Francisc. care părăsise şi el o- străine prin care pribegisem.
prezentau cea mai ieftină mînă încolonat şi am pornit spre uzi cerinţele lor drepte, grănicerii raşul în căutarea unei. bucăţi
de lucru. înşiruiţi de-a lungul na electrică. Planul greviştilor LAD ISLAM FF.HFR de pîine, mi-a scris de la o Să faci o comparaţie între
benzilor, alegeam cu mîinile mină de cărbuni din Franţa, viaţa pe care am dus-o în vre
şistul din cărbune. Munca era miner arătîndu-ini că la minele de a- murile acelea şi traiul munci
istovitoare. La spatele nostru, colo ar fi mai bine decît. în torilor noştri din vremurile de
un vătaf ne supraveghea cu sectorul III mina t.uneni Belgia lată-mă din nou călă azi, este cu neputinţă. In pre
bîta în mînă. Dacă ridicai ca tor şi apoi angajat la mina zent. eu sînt pensionar, dar
pul să te îndrepţi, vătaful te Lens din bazinul Pas de Ca- mai lucrez şi la vechea mina
lovea. Dacă lăsai să treacă pe lais. Condiţiile din minele de Lupeni ca dulgher. Aşi putea să
lîngă tine fără să observi o bu aci erau intr-adevăr mai uşoa trăiesc destul de bine şi din
cată de şist vizibil, iarăşi te re, dar şi cîştigurile erau mai pensia de aproape 700 de lei
lovea. Din cînd în cînd, sleit mici. Tot un drac — cum spu lunar dar nu mai îndur să stau.
de puteri, cîte un copil cădea neam noi minerii. Pentru o
cu capul pe bandă. Ca sări „în muncă egală, noi, muncitorii, Cu cei 1.700 lei pe care-i cîş-
vioreze" supraveghetorul îl lo veniţi din alte ţări. primeam tig lunar — salariu şi pensie la
vea. un salariu mult mai mic decît un loc — trăiesc aşa de bine
muncitorii francezi. cum n-am trăit niciodată.
Peste puţin timp am scăpat
de această muncă. Am fost pri Din cauza salariului mic ca Şi mai vreau să adaug ceva:
mit să lucrez în mină. In au re nu-mi aiungea niciodată să pe vremea canitaliştilor, nu pu
gust anul acesta, se împlinesc mă satur, după un timp am team dormi noaptea liniştit în
45 de ani de atunci. Copiii erau casă, iar pe stradă umblam mai
folosiţi la multe munci în mină. mult cu frica în sîn, ca nu oum-
Cifre şi fapte va să se agaţe vreun poliţist sau
* In oraşul Lupeni au fost vreun jandarm de mine. Astăzi,
puse în funcţiune în anii regi
mului democrat popular: — Pe tovarăşul inginer stitutul de mine din Valea Jiu Şi-a adus apoi şi familia. A tăi ui, ale bunicului: să-şi în serioase care argumentau ne dorm liniştit, mă simt cetăţean
Negri Valeriu îl căutaţi ? Ve lui oare-şi deschise-se porţile primit o locuinţă. Noua gos grijească grădina. cesitatea rărnînerii sale în sec liber şi demn.
— o maternitate cu 40 locuri deţi dacă nu este cumva aci, abia cu un an în urmă, ală podărie a început-o „de la Soţul se octipă îndeaproape torul de investiţii. Argumentele
—r două creşe în biroul din dreapta. turi de alţii, a dat examen şi ac", oa să zicem aşa... După de sădirea şi îngrijirea zarza directorului ca şi cele ale se Pentru toate acestea să mul
— un sanatoriu de noapte cu Valeriu Negri. Parcursese, în anii de studenţie, cînd nu a- vaturilor, soţia de flori. Şi to cretarului comitetului de par ţumim partidului care conduce
40 locuri Interlocutorul, un bărbat în tre timp, cîteva trepte în mi vea salariu, cîştigul noului in tuşi, soţi-a este aceea care tid erau şi ele întemeiate. In poporul spre o viaţă mai bună
— două cluburi muncitoreşti vînstă, se vede treaba că nu nerit. Ajunsese topograf de giner era destul de frumos. A fruntea sectorului de transpor şi să-i. urmăm îndemnul, să
— un dispensar cu 6 medici. cunoştea prea bine că ingine turi trebuie să se găsească un muncim ca ziua de mîine să fie
° in ultimii ani s-au constru rul Negri îşi petrece cea mai G reutăţile au fo st biruite mai frumoasă decît cea de azi.
it pentru minerii din Lupeni : miare parte din timp în punc bun organizator, un om cu
— 1.800 apartamente tele cheie ale transportului şi mrnă. Fostul miner de pînă beneficiat de un şir de avanta po-artă întreaga răspundere dragoste pentru oameni, care (ULIU K H R U TZ
— 2 cămine ¦nu în birou. mai ieri a reuşit printre primii je. Mobila şi-a luat-o în rate. pentru grădină. să ştie să-i atragă la organi
— 1 spital la examen. Apoi, chiar din pri Puţin mai tîrziu, cînd a pri- zarea mai bună a transportu dulgher
— 1 cantină-restaurant. De ce tocmai despre ingine mul trimestru, în toţi anii săi D-aniela şi Livia sînt acum rilor. Şi de atunci, fostul mi
° In 1938 oraşul Lupeni era rul Negri ne-am propus să po de studenţie, a fost bursier. * -* * * * m ţţ la şcoală. Daniela pe-a treia, ner este şeful sectorului de •sectorul V11^al minei Lupeni
deservit de 8 medici. In prezent vestim aici tineretului ? Nu Livia pe-a-ntîi-a. Tatăl lor a transport.
numărul medicilor s-a ridicat la pentru că acest inginer ar fi Din promoţia anului 1954 ^ ^lj fost şi este socotit printre in C ifre şi fa p te
38. în vîrstă şi ar fi participat la a Institutului din Petroşani, ginerii fruntaşi ai minei. Co Desigur, sectorul de trans
° Mortalitatea generală a luptele grele din trecut. Nu inginerul Valeriu Negri a fost mit un premiu, şi-a cumpă pilele sînt şi ele fruntaşe la port de la mina Lupeni mai Eri „protecţia muncii* era o
fost în oraşul Lupeni în anul pentru aceasta. Inginerul a- repartizat să lucreze la Lu rat aparatul de radio. Ulterior, învăţătură. are încă deficienţe în activi expresie necunoscută.
1956 cu 65 la sută mai redusă cesta tînăr, chiar tînăr de tot, peni — cea mai mare mină o bucătărie în rate. tatea sa, dar progresele reali
decît în 1938. a dus totuşi o luptă importan nu numai a Văii Jiului dar * zate în ultimul an sînt vizi Iată, in cîteva cifre şi fapte,
• Pe lingă clubul muncito tă în care voinţa, dîrzenia, şi a tării întregi. La sectorul După orele de muncă, de bile. cum orală azi grija pentru pro
resc din Lupeni funcţionează: conştiinţa, au ieşit biruitoare. de investiţii a început munca primăvara şi pînă toamna tîr La, orice mină, inima între tecţia muncii la mina Lupeni :
— un cerc de balet noul inginer. Să conduci lu ziu, inginerul Negri nu uită gii activităţi o constituie tran 'k
— o echipă de teatru Dar cine-i inginerul Negri ? crările de investiţii într-o a- îndeletnicirile de la oasa pă sportul. Dacă el funcţionează Am povestit pe scurt viaţa ° funcţionează un serviciu de
— o fanfară ...Era o seară de iarnă. Un semenea mină nu-i de loc normal, întreaga activitate a unui tînăr inginer din mină. aeraj şi protecţia muncii cu un
— o orchestra miner se întorcea de la şut uşor. Dar inginerul Negri ştia grupelor şi sectoarelor este Ea poate fi pildă în ceea ce efectiv de 7 ingineri şi tehnici
— un cerc de arte plastice flămînd, cu hainele zdrenţuite. că şi aici, în sectorul de in normală. Şi la Lupeni existau priveşte voinţa de a merge eni şi 60 măsurători de gaze.
— o bibliotecă. Pe drum, înainte de a ajunge vestiţii, lucrează mineri buni. mereu înainte, de a birui greu
acasă l-a oprit o vecină : cu experienţă, pe oare se poa încă greutăţi în organizarea tăţile. Ea arată că, din nodu ° pentru prevenirea explozii
— Să-ji trăiască băiatul, te bizui. S-a interesai mai în- temeinică a transporturilor. Cu rile clasei noastre muncitoa lor de gaz metan şi praf de căr
vecine Negri ! tîi cine sînt aceştia. Apoi, cu un an şi cîteva luni în urmă, re, este posibil să se ridice ca bune s-a introdus şistificarea.
— Mulţumesc, vecină! Atît directorul minei a chemat ia dre tehnice de răspundere, Zilnic sînt folosite pentru acest
a putut rosti minerul şi porni modestie, !e-a cerut sfatul în el pe unul dintre cei mal buni muncitori cu calificare înaltă, scop 5 0 —70 posturi.
spre casă. In actele stării ci ingineri. oare să devină stăpîni pe teh
vile din Comăneşti a fost tre orice împrejurări. Şi Barth3 nica nouă, tehnicieni şi ingi ° înainte de a intra în mină,
cut un nou născut: Negri Va — Intenţionăm "ă-ji încre neri care să conducă cu pri muncitorii noi primesc instruc
leriu.' Au trecut ani. Ani grei Eugen, Predius Nicolae, Sza- dinţăm conducerea sectorului cepere munca în exploatări. taj timp d? 10 zile pentru a se
de suferinţă. Valeriu. împreu de transporturi — a spus di feri de accidente.
nă cu sora şi fratele său. bo Alexandru, l-au ajutat cu rectorul. Dumneata ce părere Pilda inginerului Negri poa
creştea. Au urmat anii de ai ? te fi un îndemn pentru toţi ° la cursurile de calificare
şcoală. Apoi Valeriu, ca şi ta dragoste, cu grijă. Sectorul tinerii mineri din Valea Jiu pentru muncitori şi tehnicieni,
tăl, oa şi bunicul, a început să Desigur, la început, Negri lui să-şi ridice necontenit ca- un număr însemnat de ore este
lucreze la mină. ţinea pas, ba chiar mergea în Valeriu, pentru că despre el lifioarea profesională, biruind destinat însuşirii normelor de
tehnica securităţii.
? toate greutăţile ce li s ar ivi
® nrcfpfîudenî în mină s-au
introdus instalaţii antigrizu-
toase.
® se distribuie îmbrăcăminte
de nrofecţie acolo unde este nc-
° mina a fost înzestrată cu
Toamna anului 1950. La in- fruntea celorlalte sectoare. rintească — îndeletnicirile ta- este vorba, a invocat motive în cale. ventilatoare puternice, care asi
gură o cantiate de aer proaspăt
mai mare cîecîf este prescris.
