Page 40 - 1957-06
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISM ULUI ’ :rr~ .' N r 776
3 4-N _,M QS c:?LLLLJtLtutfjat& e?ucfiux.i%r.J. j— b*«».vu -
întreruperea lucrărilor subcomitetului „Ajutorul“ american
a adus adevărate
ţ]pQ ^ Comisiei 0. N. U. pentru dezarmare nenorociri Taivartuluî —
declaraţia unui fruntaş
V izita loi H. f t . Bulganin In sultanatul Oman NEW YORK (Agerpres). - tătarii şi oamenii politici occi ciankaişist
şi M. S. HruşdoV în Finlanda dentali. Cu toate acestea se mai
contsnoă luptele între englezi Agenţiile do presă occidentale poale încă spera că guvernul PEKIN 10 (Agerpres). —
anunţă că ITarold Stassen, re american va adopta în cele din TASS anunţă : Indignarea popu-
şi trupele naţionale prezentantul Statelor Unite în urmă o poziţie realistă, su'o pre laţiei Taivanului faţă de domi
subcomitetul Comisiei O.N.U. siunea crescîndă a opiniei pu naţia americanilor, care s-a ma
LAHTI (Agerpres). — TASS Ei sînt însoţiţi de preşedin CAIRO 11 (Agerpres). — primite la Cairo, pe teritoriul blice internaţionale, ceea ce ar nifestat recent în timpul de
anunţă : L.a 10 iunie N. A. Bul- tele Seimului finlandez, K. A. China Nouă anunţă : Autorită sultanatului continuă luptele în pentru dezarmare, s-a întors permite să se ajungă ta acor monstraţiilor antiamericane din
ganin preşedintele Consiliului Fagerholm, primul ministru V.I. ţile engleze au instituit blocada tre englezi şi trupele naţionale. duminică la New York, fără a dul aşteptat. Taipe, îşi găseşte oglindirea pî
de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Sukselainen ministrul Afacerilor militară si economică a sulta Spitalele din Muscat sînt pline nă şi în declaraţiile unor repre
Hruşciov membru al Prezidiului Externe, I. Virolalnen şi de alte natului Oman împiedieînd in fi prezentat subcomitetului fai La sosirea sa pe aeroportul zentanţi ai organelor eiankai-
Sovietului Suprem al U.R.S.S., persoane oficiale. de răniţi. Avioane britanice con moasele propuneţi americane în din New York Stassen a decla şiste ofici-ale.
trarea sau ieşirea oricărei per jurul cărora se făcuse atîta vîl- rat că „tratativele totuşi progre
precum şi persoanele care îi La ora 10 dimineaţa colcana soane din ţară şi interzicând o- tinuă să mitralieze şi să bom vă. In felul acesta tratativele de Referi-ndu-se ia informaţii pri
peraţiile de import şi export la bardeze teritoriul Oman pentru la Londra s-au întrerupt din sează“ deşi, după cum a spus mite din Taivan, Agenţia China
însolesc în vizita pe care o fac de maşini a plecat de la reşe acest teritoriu. Potrivit ştirilor nou, fără a se fi putut marca Nouă transmite că Huan Tzian
a teroriza pe locuitori. nici un progres concret, în ciu el, în cursul lor „mai urmează
în Finlanda au început că ătoria dinţa oaspeţilor sovietici din da dorinţei manifestate de dele Cijun, membru !al „Divanului le
gaţia sovietică, care a fost re să fie rezolvate numeroase pio-
prin ţară. Helsinki spre oraşul LaMi. cunoscută dealtfel de toţi comen- gislativ“ cia-nkaişist, a cerut li
bleme dificile“.
chidarea grabnică a două orga
Program ul electoral al partidului nizaţii de ajutor american —
Consiliul de ajutor american şi
liber d em ocrat din R.F. G erm ană Consiliu! stabilizării economice.
Huan Tzian Cijun a declarat
Mendes France despre politica BONN 11 (Agerpres). — energia atomică să fie dezvol că ajutorul american a dus ade
După cum s-a mai anunţat, tată şi folosită exclusiv în sco vărate nenorociri Taivanului.
Franţei în Algeria puri paşnice. Americanii au pus rnîna pe în
Congresul partidului liber de treaga putere economică din
Autorităţile iordaniene recurg la provocări PARIS 11 (Agerpres). — geria. „Dacă Franţa, a declarat mocrat, care a avut loc la ITam- Partidul liber democrat se Taivan — a adăugat el.
împotriva diplomaţilor egipteni la Amman TASS a n u n ţă: Ziarul „Com Mendes France, îşi va baza ca burg între 5 şi 6 iunie a. c., a pronunţă împotriva tendinţei
bat“ relatează că [ostul prim şi pînă acum politica în Algeria adoptat programul cu care par partidului guvernamental din După cum a scris un ziar din
CAIRO 11 (Agerpres)". — cori ad-interim al Egiptului şi ministru al Franţei şi unul din numai pe represalii şi violenţe, tidul se va prezenta în apropia Germania occidentală — Uniu Taipe, ajutorul american împie
TASS a n u n ţă : Ziarele publică l-a informat că regele cere ca acest lucru va duce la o catas tele alegeri pentru Bun'destag. dică dezvoltarea normală a eco
o ştire ia agenţiei MEN în care ataşatul militar egiptean şi con cei mai de seamă activişti ai nea creştin democrată — de nomiei Taivanului.
partidului radicalilor, Mendes trofă“. Primul capitol din program se
se anunţă că autorităţile iorda- sulul general egiptean de la Ie Mendes France a spus că referă la problema reunificării a-şi asigura dominaţia politică
neine au recurs la provocări France, luînd cuvîntul la Ver- Germaniei. „Sarcina cea mai în ţară.
împotriva ataşatului militar e- rusalim să părăsească teritoriul non (departamentul Cure) a Franţa „promite la infinit să e-
giptean la Animau, locotenent Iordaniei. fectueze reforme în Algeria fără imperioasă a germanilor, se
condamnat politica dusă în Al- să treacă la înfăptuirea lor“.
spune în acest articol, este crea
Bourges Maunoury a alcătuitrea premizelor pentru unificarea
noastră. Guvernul a vorbit mult
despre aceasta, dar a făcut în
colonelul Fuad Milal, cu scopul Expulzarea neîntemeiată a a- Demisia guvernului să puţin. Programul cere prin noul guvern francez
de a-1 compromite, învinuindu-1 taşatului militar şi a consulului tre altele promovarea unei po
în mod fals de „complot împo general egiptean a provocat in
triva regelui ITussein“. litici externe comune de către PARIS 11 (Agerpres). — taica lor scepticismul în legă
dignare în rîndurile opiniei pu italian toate partidele, cu participarea După cum anunţă -agenţia Fran tură cu stabilitatea !guvernu->
După cum anunţă agenţia, la blice egiptene. Agenţia MEN a- opoziţiei, care să urmărească ce Pirasse Bourges Miaunoury -a lui format de Bourges ATaunoury.
8 iunie la ataşatul militar egip slăbirea încordării internaţiona format luni seara noul guvern „Se pare că Fnanţa are un nou
tean a fost trimis un provocator rată că aceste acţiuni ale Ior ROMA 11 (Agerpres). — acest prilej Zoii a declarat că le, ducerea de tratative cu cele francez. Din noul guvern fac guvern“, scrie „Le Parisien li
oare i-a propus să participe 'a daniei demască planurile gu Priinul ministru italian A.done votul din Camera deputaţilor a- patru, puteri în problema stela .piarte miniştri aparţium-d parti bere“ care îşi exprimă îndoiala
„un complot împotriva Iorda vernului iordanian. Reprezen Zoii a prezentat luni scara pre rată că programul noului guvern tului militar al unificării Germa delor socialist şi radical socia dacă acesta va reuşi să întru
niei şi a regelui ITussein“. tanţilor egipteni, subliniază a- şedintelui Republicii demisia nu s-a bucurat de sprijinul ma niei, ţinîndu-se seama de năzu list. Partidele A4RP, republican nească în Adunare majoritatea
genţia, li s-a propus să pără guvernului său. inţele juste ale vecinilor Germa social şi UDSR (foştii gaulişti) necesară pentru a putea gu
Auzind această propunere a- sească Iordania după ce ataşa jorităţii partidelor politice. niei în ce priveşte asigurarea -au refuzat să participe la noul verna.
taşatul militar egiptean a reţi tul militar egiptean a dezvăluit Zoii şi-a anunţat iiotărîrea de După cum se ştie, noua criză securităţii lor. guvern.
provocarea a cărui victimă a a demisiona în cadrul şedinţei Ziarele de dreapta, ca te pil
nut pe provocator asupra căruia fost. de guvern din Italia a fost pro L'a capitolul intitulat „Salva Miercuri după amiază Bour dă „Le Figaro“ şi „L’Aurore“,
Consiliului de Miniştri care a vocată de faptul că cu prilejul ges Miaunoury urmează să se oare reprezintă interesele cer
a fost descoperit un mic mag avut loc luni după amiază. Cu votului dc încredere care -a a- ţi-ne de primejdia atomică“, se prezinte în faţa Adunării Na curilor !reacţionare ultracoionia-
vut lor vineri în Camera depu spune: ţionale pentru a cere votul de liste, salută formarea nouliri gu
netofon pentru a înregistra con La Moscova a sosit o delegaţie taţilor, Adone Zoii care a for încredere. Observatorii politici vern de către Bourges Maunoury
vorbirea. Provocatorul a recu mat la 19 mai noul guvern ita Primejdia unui război atomic subliniază că noul guvern for care şi-a cîştigat simpatia a-
parlamentară birmană lian, nu a obţinut încrederea cu consecinţele lui dezastruoase mat de Bourges Maunou-ry sc cestor cercuri prin atitudinea
noscut că a fost trimis de gene parlamentului decît datorită vo ^ameninţă şi poporul nostru. deosebeşte foarte puţin de fos
ralul Majali, şeful statului ma MOSCOVA 11 (Agerpres)'.— dinte al Camerei Naţionalităţi turilor deputaţilor neofascişti. tul guvern Mollet. Astfel, în luată de el în favoarea continuă
TA.SS anunţă : La invitaţia So Or, sub presiunile puternice ale Chiar experienţele cu bomba funcţia dc ministru de Externe
ior al armatei iordaniene, în lor. opiniei publice şi politice italie atomică reprezintă o primejdie ia fost numit tot Christia-n Pineau, rii şi intensificării războiului
scopul de a-1 compromite pc a- vietului Suprem al U.R.S.S. în Pe aeroportul Vnukovo oas ne, Zoii fusese nevoit să anun pentru omenire. Protestul sa iar Ro'bert Lascost-e, unul din
taşatul militar egiptean. seara zilei de 10 iunie a sosit vanţilor germani şi al lui Albert principalii promotori ai războiu din Algeria.
la Moscova o delegaţie parla peţii au fost întîmpinaţi de con ţe în prealabil că la aprecierea Schweitzer au trezit conştiinţa
Ambasada egipteană a infor mentară birmană în frunte cu ducători ai celor două Camere voturilor obţinute nu va lua în lumii. In zadar aşteaptă po In aceiaşi timp presa demo
Takin Tein Maung. vicepreşe- ale Sovietului Suprem al considerare pe acelea ale fasciş
mat imediat pe vicepreşedintele U.R.S.S., miniştri, deputaţi. tilor. Obţinînd 305 voturi, din porul nostru b acţiune holărî- crată protestează împotriva nu
care 24 ale deputaţilor fascişti,
Consiliului de miniştri Samir Er pe care aşa cum anunţase nu toare de la guvernul federal. De
le putea lua în considerare, aoeea partidul liber democrat lui din Algeria, deţine şi , în mirii lui Robert Lacoste în func
Rifai, ministru al Afacerilor Ex Zoii nu a putut întruni majori
cere: noul'guvern funcţia de ministru ţia de ministru rezident al Al
terne al Iordaniei, despre acest tatea necesară centru rămîne-
guvernul federal să renunţe rezident -al Algeriei. Lista nou geriei, subliniind că una din
caz şi a trimis autorităţilor ior
daniene copia după declaraţia la înzestrarea Bundesvvehrului lui guvern nu este încă com principalele cauze !ale lipsei de
scrisă a provocatorului în care D em oiîslra|ie studenţească Sa Bogota cu arma atomică ; pletă, ea urmînd a fi definiti popularitate a fostului guvern
recunoaşte faptele de mai sus.
Dar guvernul iordanian în loc rea la putere a noului guvern. să fie luate măsuri interna vată dacă Bourges Miaunoury va Mollet a fost tocmai politica de
de a scoate din cauză pe ataşa Preşedintele Gronchi a înce
tul militar egiptean a recurs la BOGOTA 11 (Agerpres). — tru a comemora pe 12 colegi de ţionale dc control care urmează obţine voiul de încredere al A- represiuni sîngeroase împotriva
o altă cale. Samir Er Rifai a Duminică a avut loc la Bogota, ai lor ucişi în cursul unei răs put marţi dimineaţă consultările să împiedice stocarea de arme dunarii Naţionale. poporului algerian promovată
invitat pe însărcinatul cu afa- capitala Columbiei, o demon coale împotriva guvernului Ro- în vederea formării unui nou gu atomice în cele două părţi ale de Lacoste. Ziarul „L’Humani
straţie studenţească la care au jas Pinilla la 9 iunie 1954. vern. Germaniei; Ziarele franceze de marţi di té“ subliniază că partidul so
luat parte 5.000 de studenţi pen- mineaţă îşi exprimă în majori-
cialist şi-ia luat o grea răspun
dere refuzînd din nou să cola
Neocg ion iaiis mai american zează investiţiile de capitaluri dusă de el „a încercat să stabi rezuma în fond la un-a singu boreze cu toate forţele democra
americane în cursul acestui an lească un plafon pentru nivelul ră, posibilităţii nelimitate pentru
ill. de trai“. imperialismul yankeu de a-şi tice pentru formarea unui gu
în ţările Europei occidentale, însuşi o parte din plus-valoarea
Rolul „ajutorului americiu pentru străinătate revista arată în primul rînd că Faptele ,au -arătat că aceste produsă de muncitorii din Eu vern de stingă, cerut de masele
în exporturile de capital american „cele mai multe ţări din Euro intenţii au fost traduse în prac ropa. largi ale poporului francez.
pa nu impun restricţii la trans tică. Plafonarea salariilor nomi
Incă de la începutul secolu stimula afuxul de capitaluri lor britanice pe continent“. A ferul profiturilor sau capitaluri nale, preturi ridicate pentru Metodele recomandate de Manevre
lui, Lenin sublimase rolul ex private“ (Le Monde, 9/3 1957), numi .aceasta „ajutor econo lor“. Formularea mai corectă ar mărfuri importate de S.U.A., „Magazine of Wall Street“ sînt pentru includerea
porturilor de capital ca un au fi desigur că ţările europene „nu impozite istovitoare pentru p ă în guvernul irakian
xiliar al exporturilor de măr Stipulaţiile din cadrul tratatelor mic“, remarcă pe bună dreptate turile muncitoare din Europa, de fapt metode de acum încer a unor elemente
furi. Fără nici un fel de ezitare bilaterale de care este condiţio revista americană este „o eroa pot“ impune restricţii chiar da cate care au dat roade din cele
se poate afirma că după cel nată acordarea „ajutorului“, a- re“. că ar dori, din cauza obligaţii reducerea alocaţiilor pentru con- mai bune din punctul dc vede ultrareacţionare
de-al doilea război mondial, a- sigură investiţiilor particulare lor asumate prin primirea aju . strucţia de locuinţe şi prevede re al capitaliştilor americani.
jutorului american pentru străi numeroase avantaje şi garanţii. Europa occidentală a benefi torului pentru străinătate. Aăai BEIRUT (Agerpres) — La 8
nătate i-a revenit rolul princi Orientarea aceslor capitaluri, ciat în special de investiţiile departe, revista arată că se gă rile sociale, alocaţii mari pentru Intr-adevăr, numai în cursul iunie, Nuri Said, primul minis
pal în asigurarea exporturilor atît din punct de vedere geogra fondurilor publice americane şi seşte în Europa forţă de muncă cheltuielile militare şi devalori anului 1956 capitaliştii ameri tru al Irakului, a remis regelui
de capital' american. După date fic cît şi din punct de vedere în mai mică măsură de investi locală „cu aceeaşi calificare ca zări repetate dictate de finan Feisal demisia cabinetului său.
aii ramurilor industriale în care ţiile de capitaluri particulare. La în S.U.A., dar cu salarii care ciarii Wall Streetului, iată cî- cani au realizat în Europa pro Feisal l-a însărcinat tot pe Nuri
oficiale americane exportul de sînt investite, dovedesc că la sfîrşitul anului 1955, doar 18 la reprezintă un sfert pînă la o teva din metodele impuse de cei Said cu formarea noului gu
mărfuri în cursul anului 1956 baza acestor investiţii : iau a- sută din capitalurile particulare treime din salariile ce se plătesc care distribuiau ajutorul ame fituri în valoare de 450 milioa vern.
americane investite în întreaga în S.U.A“, din care cauză a rican. '
s-a cifrat la ^9 miliarde de do tît interesele strategice cît şi lume, se găseau în Europa oc fost chiar posibil ca „un număr ne dolari din oare 187 -mi Ziarele subliniază că motivul
lari faţă de 15 miliarde în 1955, cele economice ale imperialis cidentală. Deşi din punct de orcscînd de firme americane din Publicaţia Wall Streetului -a acestor manevre îl constituie in
deci a crescut cu 23 la sută, în mului american. vedere juridic investiţiile de ca lioane în Marea Britanie, 53 cluderea în guvern a unor ele
timp de exportul de capital du pitaluri private nu se integrea Europa să-şi ‘desfacă mărfurile prezentat ea punct dc atracţie mente şi mai reacţionare.
pă datele de pînă acum pare a Cea mai mare parte a fondu ză pînă acum în programele de în S.U.A,“. Fireşte că aceasta faptul că există o „piaţă de des milioane î-n Fnanţa (59 socotit
se fi dublat. Exportul de capi rilor publice (ajutorul militar, ajutor pentru străinătate, (sînt împreună cu coloniile) şi 51
tal american se face alît sub şi de altă natură) s-au investit însă în curs discuţii prin care noate constitui un stimulent facere pentru multe produse fa milioane î-n Germania occiden
forma exportului de fonduri pu în ţările Europei occidentale. se propune înlocuirea exportu deaj uns de important pentru bricate dc firmele -americane „lu
blice, categorie în care se în rilor de fonduri publice prin ex tală.
globează ajutorul pentru străi Beneficiarii principali ai a- porturi de capitaluri private), monopolurile americane să-şi cru oare, după cum se ştie, gră
nătate — credite şi donaţii — oestor alocaţii au fost princi există o legătură strînsă între îndrepte investiţiile spre Euro
cît şi sub forma exporturilor de aceste operaţii, programele de pa, iar specialiştii Wall Streetu- beşte circulaţia -mărfurilor, spo = M AGAZIN =
capitaluri particulare, în special palii parteneri europeni din ajutor pentru străinătate avînd, 1ui 'mi au nici un interes .ă pre rind astfel profilul. Un alt mo
investiţii directe, adică înfiinţa N.A.T.O., Anglia, Franţa şi un rol deosebit în pregătirea zinte împrejurările reale care au tiv care pledează pentru inves JOI 13 IU N IE 1957
rea şi extinderea filialelor şi Germania occidentală, Italia. condiţiilor prielnice pentru infil determinat această situaţie. In tiţiile de capitaluri -americane
sucursalelor firmelor americane. Chiar dacă destinaţia precizată trarea capitalurilor particulare tre exportul de fonduri publice este tendinţa de a evita îngră SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
In ambele cazuri, beneficiarii a fondurilor era „ajutorul eco americane. şi investiţiile de capitaluri par dirile de import şi pe cele va
direcţi sînt monopolurile ame nomic“ ele contribuiau de fapt ticulare americane există o lutare existente în ţara oare im DEVA: Rîsete în paradis; Cinema Misterul celor două oceane; 1LIA1
ricane. Din punct de vedere e- în mod indirect' tot la întărirea Investiţiile de capitaluri oarti- strînsă condiţionare reciprocă. portă capitalul, ca şi posibili „Grădina de vară“ : Parada lui Char- Un pichet în m unţi; ?,ONEA; Rîsete
cononiic, exportul de fonduri puterii militare a tăriilor res In afara profiturilor realizate tatea de a pătrunde nestingherit !ot; ALBA-IULIA:' Doi acri de pă- în paradis; ORAŞTIB7 Feroviarul3
publice — fie că este vorba de pective. Iată cum caracterizează culare în ţările capitaliste dez în S.U.A. de către monopolurile pe pieţele coloniale şi--semicolo m înt; APOLDU DE S U S : Garnizoa PETROŞANI: Acţiunea B> SEBEŞ:'
„ajutor militar“, fie de „ajutor voltate din punct de vedere e- americane, ca urmare a comen niale aparţinî-nd ţărilor importa na nemuritoare; BARU-MARE: Ga Bulevardul principal; SIMBRIA : Inimi
tehnico-economic“ — are îndeo de pildă „The Magazine Of zilor de armament făcute în toare de capitaluri, -respectiv ţă zul fruntaşului Coceatkov ; BRAD : de oţel; T E IU Ş: Aida; ZLATNA:
sebi rolul de a stimula expor Wall Street“ destinaţia sumelor conomic cum sînt ţările Europei contul ajutorului pentru străină rilor beneficiare ale „ajutorului Unde nu zboară vulturii; HAŢEG: Garnizoana nemuritoare; HUNEDOA
turile de capitaluri particulare. trimise în Europa occidentală occidentale sau Canada, prezin tate, exportul de fonduri publi american pentru străinătate“. In RA : Drum însîngerat.
Acest lucru este de altfel recu sub eticheta „ajutorului“ ; cea tă anumite avantaje pentru mo- ce urma să asigure totodată general, pe baza tratatelor bila
noscut făţiş chiar de cercurile mai mare parte a plăţilor făcute nopoliştii !americani. O enunţare monopolurilor americane acele terale de acordare de ajutor, SELECŢI UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
autorizate americane. Intr-un Franţei reprezintă în realitate foarte clară a unor asemenea supraprofituri care se dobîndesc S.U.A. au izbutit să elucideze
raport dat publicităţii la începu contribuţia noastră (americană condiţii Drielnicc care s-au cre dc la capitalurile investite în cele mai multe legi care apărau Programul I. 6,15 Muzică populară Programul II.: 14,03 Muzică romî
tul acestui an, Eric Johnston, N.N.) pentru a acoperi cheltuie at în ţările Europei occidentale, străinătate, prin scăderea sala piaţa internă de concurenţă
preşedintele uneia din numeroa lile cauzate Franţei în compania după aservirea lor economică şi riului real al muncitorilor din străină. Totuşi, pentru a fi şi romînească ; 6,45 „Clubul curioşilor“ ; nească de estradă; 14,40 Muzică popu
clin Indochina“, In privinţa plă politică prin primirea ajutoru Europa. Intenţia mărturisită dc mai siguri pe viitor, specialiştii
sele comisii care au studiat ţilor făcute Atarii Britanii, Ita lui american, ne este prezenta de la „Magazine of Wall 7,07 Muzică uşoară ; 7,40 Melodii popu lară romînească; 15,00 Muzică din
problema „ajutorului pentru liei şi Germaniei ..The Aăagazl- tă - în suplimentul organului a reduce, standardul de viaţă al Street“ recomandă pentru 1957
străinătate, subliniază că „a- ne of Wall Street“ scria că ele bussinemenilor americani „The muncitorilor europeni a reieşit ca investiţiile de capitaluri să lare rom îneşti; 9,00 Muzică uşoară ; operele lui W eber; 15,30 Muzică uşoa
cordarea de fonduri publice este reprezintă „contribuţia noastră Magazine of Wall Street“ care deajuns de limpede din insis se facă prin deschiderea de fi
¦Ia început necesară pentru, a pentru plata echipamentului mi se ocupă de persoectiyeie pe tenţele repetate ale Washingto liale ale firmelor americane în 10,00 Muzică dc cameră; 11,03 Răsună ră ; 17,15 „Să învăţăm 'imba rusă
litar necesar ţărilor N.A.T.O.. 1957 ale investiţiilor americane. Europa, mijloc prin oare ele „ar
“ ¦5ST7 ca şi o parte a cheltuielilor ne Prezentînd condiţiile ce favori- nului asupra necesităţii „auste obţine exact aceleaşi avantaje cîntecul şi jocul pe întinsul patriei; cîntînd“ ; 18,13 Din viaţa de concert
cesare pentru menţinerea trupe- rităţii“ pentru popoarele curo ca toate firmele europene“.
7--- pene, iar'adm inistratorii1 pla 11.45 „Radio-Pricliindel“ 13,05 Muzică a Capitalei; 18,55 Sfatul m edicului:
nului Marsh nil pentru Europa. Toate aceste condiţii prielni
Paul G.' Hoffman, a declarai ce, create prin intermediul aju uşoară; 14,00 Program de muzică Ruptura de perineu; 19,00 Muzică
deschis în fataurnii comitet al torului -pentru străinătate in
vestiţiilor particulare s-ar putea populară; 14,45 Cîntece de compozi uşoară; 20,03 Muzică uşoară: 20,35
congresului că instituţia con-
tori rom îni; 15,05 Muzică uşoară ; Noi înregistrări de muzică populară
16.45 Din. cînteccle popoarelor; 17,19 romînească; 23,15 Concert de noapte.
Jocuri populare rom îneşti; 18,40 Cîntă BULETINE DE ŞTIRI;
basul Edgar Islratty; 19,55 „Noapte
bună, copii" Vărco cel isteţ" snoavă 5,00; 6,00 11,00; 13,00; 15,00;'
populară povestită de AI. Mitru; 20,10 17,00; 19,00: 22,00: 23,52 (programul
Muzică-de dans; 21,40 Muzică popu 1): 14.00: 16,00: 18,00: 20,00; 21,00:
lară romînească ; 23,30 Muzică uşoară : 23,00 (programul 11).
'T >„'vp'r-
