Page 41 - 1957-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAt Citi ţi în pag. a IV-a

In cinstea celei de a 40-a ani­ a c u ititá ti c e # e a i&
versări a Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie. Numărul producătorilor agricoli care încheie contracte cu întreprinde­
rea „Recolta" şi cu cooperaţia pentru vînzarea surplusului de cereale esie
Italia are nevoie de un guvern in plină creştere. Gospodăriile colecli ve, întovărăşirile şi producătorii indi­
sprijinit de partidele democrate viduali din raionul Sebeş au contrac tai pînă acum aproape 800.000 kg griu.
şi cele de stingă.

Vizita la Varşovia a unui grup

Anul IX. Nr. 777 Joi 13 iunie 1957 4 pagini 20 bani de foşti conducători ai detaşa­ O comună în care s-au tuiri cu producătorii din circum­
mentelor sovietice de parti­ contractat cantităţi scripţia sa, în care să se lămu­
zani. mari... rească diferite probleme legate
de sistemul de contractări.
Majorarea chiriilor în Anglia. Intr-una din duminicile tre­
Ca urmare, ţăranii muncitori

cute, sala căminului cultural din din comună au contractat piriâ

Daia-Romînă devenise neîncă­ acum peste 39.000 kg griu cu

lunoa în rîndui membrilor SUCCESUL ANSAMBLULUI pătoare. Se adunaseră aici ma­ cooperaţia.
C, F, R, - CIULEŞTI IN GRECIA joritatea ţăranilor muncitori din
cooperatori, chezăşie a succeselor sat, pentru a lua cunoştinţă de Ţăranii muncitori Emil Baciu,
avantajele ce le au dacă con­ Nicolae B. şi Vasile Drăgoi, au
cooperaţiei de consum In presa greacă continuă să iunie un articol în care se spu­ marcat că membrii ansamblu­ tractează grîu, porumb, floarea- fost printre primii care au con­
apară articole pline de elogii ne printre altele: „Coregraful lui Gi'jteşii sînt studenţi, func­ soarelui, orzoaică etc. cu „Recol­ tractat, mobilizînd totodată şi
Plenara C.C. al P.M.R. din tiile purtate în jurul ,referatului, despre solii artei populare ro- Petre Bodeuţ urmează în spec­ ţionari şi muncitori ai C.F.R. ta “ şi cu cooperaţia de consum. pe alţii să le urmeze exemplul.
decembrie 1956, a pus în fata a reieşit că aprovizionarea cu mîneşti — primii artişti romîni tacolele sale o linie realistă. Ansamblul Giuleşti prezintă un
cooperaţiei de consum sarcina mărfuri a cooperativelor, s-a fă­ prog.'.m feeri:, odihnitor, care De-atunci, au trecut vreo 3 Acum, o situaţie sumară
de a se intensifica schimbul de cut în mai bune condiţiuni decît care se prezintă în faţa publi­ Programul prezentat de ansam­ nu plictiseşte şi pentru care me­ săptămîni. In acest timp, ţăra­
mărfuri între oraş şi sat, condi­ anul trecut. Ţărănimea munci cului atenian, după reluarea le­ blul Giuleşti la Atena oglindeş­ rită felicitări atît maestru! core­ nii muncitori din Daia au dove­ In comuna Apoldtt de Jos
ţie esenţială în opera de con toare a fost aprovizionată cu găturilor diplomatice între Gre­ te diferitele dansuri din toate re­ graf Petre Bodeuţ şi întreg an­ dit, prin fapte că înţeleg impor­ s-au contractat 53 tone grîu.
struire a socialismului. mărfuri mai bune şi de calitate’ samblul baletului, cît şi orches­ tanţa contractărilor. Era cît p-aci sa fie prima comu­
superioară, sortimentele de măr­ cia şi ţara noastră. N. Kosta, giunile Rcrnîniei. Excepţionalul tra în frunte cu dirijorul Nicu Tocmai de aceea ei au contrac­ nă pe raion la contractări... dacă
Pentru a anaiiza activitatea furi au fost asigurate, dîndu se maestru de balet din Atena, dans „Căluşeii“ a provocat cel tat mari cantităţi de grîu. Pînă nu ar fi întrecut-o Păuca, în
cooperaţiei de v consum din re­ o deosebită atenţie aprovizionă­ semnează în ziarul „Nea“ din 8 mai mare entuziasm. Este de re- Stănescu“. Ziarul guvernamen­ în ziua de 10 iunie se contrac­ care s-au contractat 63 tone şi
giunea noastră, contribuţia ei la rii cooperativelor cu mărfuri tal „Katimerini“ publică un ar­ taseră pe întreaga comună oraşul Sebeş unde s-au contrac­
întărirea schimbului dintre oraş specifice. In domeniul muncii de ln cinstea Festivalului mondial, şeful de echipă Dumitru Aibescu, de' ticol al muzicologului M. Dunia 33.800 kg. grîu. tat 56 tone.
şi sat şi aportul adus în trans­ achiziţii şi contractări a produ­ la secţia strungărie a minei Vulcan, şi-a luat angajamentul să califice în în care se spune: „Grupul de
formarea socialistă a agricultu­ selor agro-alimentare, necesare meseria de strungar pe tînărul l i beriu Kovacs. dansuri naţionale romîneşti al Ţăranul muncitor Dumitru In Gîrbova s-au contractat 41
rii, cu cîtva timp în urmă, a a- asigurării fondului centralizat al ansamblului Giuleşti,în minuna­ Salade, a contractat o cantitate tone grîu, în Doştat 49 tone şi-n
vut loc şedinţa lărgită a consi statului, un număr considerabil IN CLIŞEU tov. Dumitru Albes cu supraveghează munca ucenicului tele reprezentaţii dale pentru de 600 kg grîu, Simon Ispas a Roşia de Secaş 39 tone. Unii
liului Uniunii regionale a coope de ţărani muncitori au fost a- său, în timpul unei strunjiri. contractat 500 kg, Glieorghe sînt de părere că în aceste co­
rativelor de consum. In cadru' raşi să-şi valorifice produsele atenieni a prilejuit cunoaşterea Cibu 450 kg, Andrei Cătană 300 mune şi mai ales în Gîrbova
şedinţei s-a făcut o analiză pro prin cooperative. dansurilor şi melodiilor Romî- kg etc. se puteau contracta cantităţi şi
fundă a modului cum s-au des niei. Este de remarcat coloritul mai mari. Socotim justa părerea
făşurat conferinţele Uniunilor Şedinţa Comitetului executiv costumelor şi veselia populară ...Şi încă una acestora şi propunem organiza­
raionale şi s-au propus, măsuri al Uniunii regionale, a arătat a dansurilor. Totul este original ţiilor de partid, sfaturilor popu­
corespunzătoare pentru îmbuna în mod deosebit faptul că, în şi a necesitat foarte multă mun­ Şi-n comuna Vingard, Ilotărî- lare si conducerilor cooperative­
lăţirea muncii în vederea reali­ primele luni ale anului în curs, că de pregătire. Dansurile se rea Consiliului de Miniştri cu lor din comunele respective, să
zării sarcinilor de plan pe anul planul economic al cooperaţiei a privire la contractări, a fost pre­ ţină seamă de ea.
1957. De asemenea, a fost scos fost realizat de către majoritatea caracterizează prin vioiciune. In lucrată cu ţăranii muncitori.
sectoarelor ; un sprijin eficace fruntea orchestrei, bazată pe Dar organizaţiile de bază, sfa­ Cantităţile arătate sînt con­
în evidentă rolul educativ al viori, ţambale, contrabas, clari­ tul popular şi conducerea coope­ tractate numai de către colori i-
primindu-se în acest sens din net şi acordeon se găseste Nicu rativei nu s-au mărginit numai vişti, întovărăşiţi şi producători
cooperaţiei de consum, ca- orga­ partea organizaţiilor de partid. Stănescu, un violonist cu o înal­ la atît. Au fost formate echipe individuali. In afară de acestea
nizaţie de masă. capabilă să Sectorul comercial şi-a realizat tă tehnică. Orchestra a provocat din agitatori, deputaţi şi sala­ gospodăriile colective au con­
grupeze în jurul ei, masele largi planul în proporţie de 102,7 la mult entuziasm cînd a cîntat riaţi ai cooperativei şi Sfatului tractat aproape 120.000 kg grîu.
ale ţărănimii muncitoare şi să sută. De menţionat este faptul melodii greceşti, printre care popular, care duminică şi-n ce­ Gospodăria colectivă din Daia.
cimenteze alianţa dintre clasa că, în perioada de care s-a ocu­ lelalte zile, dimineaţa şi mai a contractat un vagon de grîu,
muncitoare şi ţărănimea mun­ cîntecu! „Lemonaki“ interpre­ ales seara după ce oamenii se 2.000 kg orz, 2.000 kg floarea-
citoare. pat referatul, planul de desfa­ tat cu o dicţiune remarcabilă de întorc de la munca ctmpului, soarelui. Gospodăria colectivă
către Emil Gavriş. se duc din casă în casă, pen­ din Apoldu de Sus a con­
Metode adecvate, cere cu amănuntul a fost reali- tru a explica ţăranilor muncitori
rezultate bune In timpul liber, artiştii ro­ importanţa contractărilor şi a- tractat 12.000 kg grîu, iar gos­
I. GAVRILESCU mîni vizitează monumente de iar­ uantajele ce le au dacă contrac­ podăriile colective clin Ungu-
Din referatul prezentat de tează surplusul de cereale cu rei, Cîlnic, Sebeş, Gîrbova
tovarăşul preşedinte al Uniunii tă şi istorie din Atena, fiind cooperaţia. In afară de aceasta, şi altele, au contractat cîte un
regionale, precum şi din discu- primiţi cu multă căldură de o- fiecare deputat a fost îndrumat vagon de grîu, fiecare, urmînd
ficialităţi şi populaţie. Orchestra şi ajutat să organizeze consfă­ desigur să mai contracteze can­
ansamblului a fost invitata la tităţi mari de porumb şi alte
produse.

Cintec şi veselie adus pe scena casei de cultură co­ O expoziţie radiodifuziunea din Atena unde Şi-au îndeplinit planul semestrial
rul de copii din Mihalţ, care a exe­ a imprimat un program de 60
cutat „Du-ie dor cu dorurile" şi 1. L. Caragiale de minute de muzică populară înainte de termen
,Cintec de excursie", solist fiind Ma­ la Odesa
In ceasurile dimineţii stadion. Tovarăşul Aurelian Bu­ rian Mîrza, cel mai tinăr dintre so­ romînească. Membrii ansamblu­ Muncitorii, inginerii şi tehnicienii tea muncii pe întregul sector a cres­
liştii participanţi la festival. ODESA (Agerpres). — TASS lui au asistat la o recepţie ofe­ din sectorul industrializării lemnului cut faţă de anul trecut cu 1,4 la sută,
Duminică 9 iunie. Trezii la viaţă cur, prim secretar al comitetului transmite : La Odesa s-a deschis rită de ansamblul de dansuri raportează cu mîndrie îndeplinirea, cu iar preţul de cost a scăzut cu 1,18 la
mai degrabă, oraşul Alba M ia se Corului căminului cultural din Mi­ naţionale greceşti, condus de 20 de zile înainte de termen, a pla­ sută. Totodată, s-a obţinut o reducere
umple de freamăt odată cu primele raional U.T.M., declară deschis cel halţ, format în majoriiate din tineri o expoziţie în cinstea lui Ion Dora Stratu. nului de producţie pe primul semes­ a bracului tehnic faţă de media anu­
gene de lumină. Nu era o zi ca ori ^ M le a /ps/ftja/ faiona[ Apoi /cp ţărani muncitori şi care a executat Luca Caragiale, la care se pot tru ai acestui an. lui trecut cu 3,5 procente la cheresteaua
care a lta / O spuneau nenumăratele „Fosl-am fost plecat la ţară" şi „Mă­ vedea lucrări ale unor critici li­ Răspunzînd invitaţiei prima­ de răşinoase, cu 4 procente la che­
drapele arborate, o deoedeau mulţi Qrigore pre?edinte!e s/a/„/W(- rie dragă Mărie", i-au urmai apoi terari sovietici si romîni despre rului din Rhodes, ansamblul Producţia obţinută de muncitorii din restea de fag şl cu 5 procente la che­
mea de tineri sosiţi din aşezările solistele Lala Comşa şi Ana Chirilă, marele scriitor si dramaturg ro- C.F.R. Giuleşti va da trei spec­ sectorul industrializării lemnului, pînă restea de stejar.
străjuite de înălţimile munţilor Apu­ popular raional, deputat In Marea ţiteraşii din sătul Straja, solistul dan­ mîn. tacole în acest oraş în zilele de la data îndeplinirii pianului pe primul
seni, sau din cele presărate de-a lun­ Adunare Naţională aduce tinerilor un sator ¦Nicolae Şuşman, din Hăpria, 12 şi 13 iunie. La 15 iunie ar­ semestru depăşeşte pe acea realizată în O contribuţie importantă la obţine­
gul văii Mureşului. călduros salut. care a dovedit mult talent excculind La expoziţie este expus volu­ tiştii romîni vor da un specta­ întreg semestrul întii al anului trecut rea acestor succese au adus-o colec­
„Fecioreasca". Apoi, pe scena casei mul cuprinzînd prima comedie a col în oraşul Pireu. cu 33 de mii 631 mc cherestea de tivele unităţilor de industrializare a
Un grup de sportivi s? Intllnesc cu Intr-o perfectă ordine,, iau loc apoi de cultură şi-au desfăşurat progra­ lui Caragiale „O noapte furtu­ răşinoase cu 13 mii 593 m.c. cherestea lemnului din raza trusturilor Cîmpu-
membrii unei brigăzi artistice de pe stadion cei mai tineri gimnaşti, mul corul şi echipa de dansuri din noasă“, montată pentru prima După turneul din Grecia, an­ de fag, cu 91 mii 180 mp parchete şi lung Moldovenesc, Fălticeni, Sibiu şi
agitaţie. Un muncilor şl-a întîlnU elevii şcolilor elementare, care exe­ Cricău, căluşarii din Geoagiu de Sus dată la teatrul National din samblul C.F.R. Giuleşti va ple­ cu 136 mii 670 traverse. Productivita­ Piteşti.
cunoştinţa-i de anul trecut, o harnică cută frumoase exerciţii ritmice de şi căluşarii din Oarda de Sus, cei Bucureşti, în anul 1379, precum ca în Turcia, unde va da primul
colectivistă, iar ciţiva pionieri In- ansamblu. Asemenea exerciţii, au. mai mici, dar care au cules cele spectacol la 25 iunie, la An­
tîmpină cu voioşie echipa de călu­ executat apoj. şi elevii şcolii medii. mai îndelungi aplauze. şi comedia satirică „O scrisoare kara.
şari pitici din Oarda de Sus. Cei mai mari, îşi dispută intiictatea pierdută“.
la aparatele de gimnastică, la aler­ Dansurile maghiare, executate de
Grup cu grup se înfiripă apoi In gări de viteză şi fond, ia sărituri şi tinerii , din Oiejdea şi Căpud, au fost VEŞTI DIN BULGARIA PRIETENA
aruncarea greutăţii, la irintă voini­
cească.

coloană. In frunte muzica, apoi ti­ In acest timp la Casa de asemenea îndelung aplaudate, ca Dezvoltarea uzinei siderurgice „Lenin u spectatorilor. Dacă în 1947 nu­ din R. P. Bulgaria se va ridica
nere sportive purtînd stema F.M.T.D., de cultură... dealtfel şi ftuieraşii din Inuri-Siăuihi. la 1.219. La Sofia s-au deschis
stema celui de-al Vl-lea Festival al mărul spectatorilor de cinema­ recent două cinematografe cu
Dovada unei frumoase perspective tograf era de 16.748.000, în ecran lat. Urmează să se des­
Tinerelului şi Studenţilor, stema par­ ...Se întrec In citec şi dans artiştii de dezvoltare au făcut-o, în mod deo­ Cînd se vorbeşte despre succe­ primul furnal. In Bulgaria se 1956 numărul acestora a cres­ chidă încă un cinematograf cu
tidului slăvit, a R.P.R., patrie mult satelor. Ciniecul „Noi nu cerşim pa­ sebit, corul sindicalului C.F.R. Te- sele economiei socialiste a Re­ produce astfel şi fontă. cut la 85.836.000.
iuhifă, şi a Uniunii Tineretului cea“ este puternic intonai de corul iuş-Coşiariu şi corul căminului cul­ publicii Populare Bulgaria se ecran lat la Plovdiv — al doi­
Muncitor. In marea coloană, şcolii medii din Zlatna. Corul cămi­ tural din Siremţ, care. au executat, citează adeseori următorul e- Ca şi întreaga uzină, secţia Reţeaua de cinematografe
ce străbate inima oraşului, se nului cultural din această comună primul, cîntecele: „Drum de fier", xemplu elocvent: In anii puterii furnale a fost construită după continuă să crească. Pînă la lea craş al ţării în ce priveşte
îmbină, într-un neasemuit tablou, execută apoi „Sub al păcii stindard" „Fala bănăţeană" şi „La oglindă", populare volumul producţiei in­ proiecte elaborate de ingineri sfîrşitul anului 1957 numărul mărimea sa.
culoarea salopetei muncitorilor cu pi­ şi ciniecul popular „Are mama fată iar al doilea, „Spune-mi mîndră tur­ dustriei grele a crescut de 10 sovietici. Din U.R.S.S. s-au tri­ total al sălilor de cinematograf
torescul şi frumosul costum naţional mare”. Bine s-a prezentat' cu „Bu­ turea" şi „Hai să facem o gospo­ ori. Iar cînd este vorba despre mis maşini şi utilaje. Lucrările
purial de ţăranii muncitori din Mi­ suioc floare cătată“ şi corul cămi­ dărie". industria grea se menţionează de construcţii-montaj s-au des­ Odihna de vara a oamenilor muncii
halţ, Siremţ, Cricătt, Igliiu sau Me- în primul rînd uzina siderurgică făşurat sub îndrumarea unor
& „Lenin". ingineri furnaîişii sovietici. In sanatoriile şi casele de Anul acesta sindicatele din
nului cultural din Presaca, iar for­ odihnă ale sindicatelor din R.P. R. P. Bulgaria dispun de 99
teş, cu frumoasele costume ale fi­ maţia de dansuri a acestui cămin a Umbrele înserării au cuprins ¦ora­ Construirea primei etape a a- Un număr de 80 muncitori Bulgaria a început sezonul de case de odihnă. Se deschid de
rilor maghiari din Căpud şi Oiej- executat cu multă vigoare, populara şul... Prietenii şi-au luai rămas bun cestei uzine — oţelăria Martin bulgari au făcut practică în uzi­ vară. in pitoreştile staţiuni bal-
dea. noastră învîrtUă. de ta prieteni. împreună au petrecut şi secţia laminoare — a fost ne siderugice sovietice — însu- neo-climaterice de munte — asemenea patru case de odihnă
o zi de neuitat, o zi a păcii şi prie­ şindu-şi specialităţile de furna- Boroveţ, Velingrad, ca şi în pentru tineret şi 17 case de o-
Participanţii la festival Notele duioase ale cîtecului popu­ teniei de care este animat întreg ti­ terminată în 1953. In acelaşi lişti, turnători de fontă, mane- staţiunile de pe litoralul Mării
lar „Neghiniţă neagră" sini meşte­ nerelul lumii. an s-au produs primele tone de vranti ai instalaţiei de gaze şi Negre-Varna, Nesebăr şi altele, dihnă pentru ţărani. In R.P. Bul­
se aliniază pe stadion şugit modulate de solista Valeria Lu- oţel din ţară. Astfel, în cîţiva altele. au sosit primii vilegiaturişti. garia se organizează şi o largă
S. MĂRGĂRIT reţea de baze turistice.
Coloana ţinerilor a ajuns la pea din Obreja. Glasuri de. argint au ani, Republica Populară Bulga­ In curînd la uzina siderurgi­

ria a realizat ceea ce orîndui- că „Lemn" va fi pus în funcţiu­
rea burgheză nu a putut obţine
ne al doilea furnal, ceea ce va

în decurs de decenii. constitui etapa finală a cons­

^ fum m m La începutul acestui an oa­ truirii primei uzine siderurgice
menii muncii bulgari au înre­ importante din R. P. Bulgaria,

gistrat o nouă mare victorie — care a devenit un simbol al prie­

la uzină a fost pus în funcţiune teniei bulgaro-sovictice.

Despre unele cauze care pricinuiesc răul Pieţele cooperatiste

¦ Cele două întovărăşiri agri­ vărăşiţi griul este în fiecare an întovărăşiţilor de a lucra bine Creşterea producţiei gospodă­ gricole. Din vînzarea acestora
cole din comuna Romos (satele mai frumos decît al nostru, că pămîţntul pentru a se obţine o gospodăriile agricole coope­
Rotnos şi Romoşel sînt mici, dar doar acelaşi părnînt îl avem ? producţie mare, nu numai' pe riilor agricole cooperative de rative de muncă, membrii
obţin producţii la hectar care anumite porţiuni ale tarlalei cu muncă a creat condiţii prielnice
întrec sistematic pe cele ale sec­ Secretul constă în buna lu­ grîu, ci pe întreaga suprafaţă pentru dezvoltarea .apidă a p’ie- G.A.C.M. şi ţăranii cu gospo­
torului individual. întovărăşirea crare a pămîntului, în posibili­ semănată. ţelor cooperatiste. In timp ce în dărie individuală au realizat
din Romoşel, de pildă, a rea­ tăţile de aplicare a regulilor a- anul 1953 circulaţia mărfurilor peste 115.000.000 de leva. Dez­
lizat anul trecut, în medie cîte grotehnice. Pe tarlalele întovă­ Cum se lucrează pe pieţe reprezenta 29,7 la sută voltarea rapidă a pieţelor coo­
2.100 kg grîu, 2.400 kg po­ răşirilor ară tractoarele S.M.T., Ia cultura porumbului din circulaţia mărfurilor cu a- peratiste înlesneşte aprovizio­
rumb şi 17.000 kg cartofi la ceea ce nu se poate face pe mănuntul din ţară, în 1956 ea a narea populaţiei orăşeneşti cu
fâşiile individualilor, iar răzoa- şi a cartofilor? crescut la 65,3 la sută, iar la produse agricole proaspete şi
hectar. Aceste producţii sînt rele pe oare bălteşte apa şi. în începutul anului curent la 78 ieftine. In 1956 preţurile produ­
mari, dacă ţinem seama că care se adună diferite insecte, Aioi, lucrurile se prezintă rău. la suta. Numai pe pieţele coo­ selor pe pieţele cooperatiste^ e-
producţia medie de grîu pe co­ care'aduc pagube în recoltă, nu întovărăşirile au obţinut, ce-i peratiste din Sofia, la care par­ rau considerabil mai reduse 'de­
mună, în sectorul individual, a mal există. Un rol însemnat în drept, producţii de porumb şi ticipă peste 600 gospodării din cît în 1955. In 1956 s-au vîndut
fost ,în acelaşi an,' de numai sporirea producţiei de grîu ' îl oartofi la hectar mai mari decît întreaga ţară, în 1956 s-au vin- cu 65,5 la sută mai multe pro
1.400 kg la hectar, cea de po­ are şi faptul că toate lucrările sectorul individual, dar aceste dut 43.500 tone de produse a- dttse agricole decît în 1955.
rumb de 1.500 kg iar cea de necesare acestei culturi se fac în
cartofi în jurul a 10.000 kg la comun, începlnd de la însămîn- producţii n-au fost nici deoum Cinematograful în slujba poporului
ţat şi pînă la recoltat, iar pro­
hectar. ducţia se împarte după media pe măsura posibilităţilor ce le Cinematograful a intrat te­ la s-ate, iar restul la oraşe. Pes Invăţăinîntul tehnic cunoaşte o largă dezvoltare în ţara vecină-prie-'
Şi anul,acesta griul celor doua la hectar. Acest sistem îl foio- te 2.200 de localităţi, cu o popu tenă, Şcolile medii tehnice cuprind aproape 60 de specialităţi.
sgşc amin două întovărăşirile din oferă această formă de coope­ meinic în viaţa oamenilor mun­ laţie totală de peste 2 milioanc-
întovărăşiri este frumos şi pro­ Rţşimos, (dar numai ia cultura cii bulgari, In R. P. Bulgaria de locuitori, sînt deservite de IN FOTO: La şcoala medie teh îlcă de chimie industrială din oraşul
mite o recoltă bogată. Mulţi ţă­ rare în producţia agricolă. Care Dimitrovgr.ad, înfiinţată in mul i 950. Un grup de elevi studiază structura
Bl stimulează interesul numărul cinematografelor a 235 caravane cinematografice. motorului in patru timpi cu combustie internă.
rani muncitori se întreabă : crescut de la 226 în 1944 la
— Cum se face că la înto­ 1.100 la începutul lunii mai a.c. Paralel cu lărgirea reţelei d<.
Dintre acestea 950 funcţionează
cinematografe creşte şi numărul