Page 42 - 1957-06

Pag. 2
Pe marginea unei consfătuiri raionale
Penlrw activizarea g azelelo r de p e re le
Săptămîna trecută, în raionul Orăş-
tie, s-a ţinut o consfătuire cu colec­
tivele de redacţie ale gazetelor de
perete şi cu secretarii organizaţiilor
de partid. Consfătuirea a fost orga­
nizată de către comitetul raional de
partid, cu scopul de a îmbunătăţi ac­
tivitatea colectivelor de redacţie ale
gazetelor de perete, în ce priveşte
conţinutul articolelor, efectul şi efi­
cacitatea lor, aspectul grafic al ga­
zetelor, organizarea muncii colecti­
velor de redacţie, formarea şi instru­
irea coleotivelor de corespondenţi,
precum şi orientarea şi îndrumarea
permanentă a acestora de către or­
ganizaţiile de partid.
In prealabil, a fost analizată acti­
vitatea mai multor colective de re­
dacţie ale gazetelor de perete din în­
treprinderi, instituţii şi sate, pe baza
căreia s-a întocmit referatul prezentat
în consfătuire.
Din analiza făcută, a reieşit că în
raionul Orăştie mai cu seamă, în
ultimul timp, majoritatea gazetelor de
perete au avut o activitate nesatis­
făcătoare. Ce-1 drept, însă, unele ga­
zete de perete şi-au îndeplinit rolul
ce-1 are un organ de presă comu­
nistă, de propagandist, agitator şi or­
ganizator colectiv. Printre acestea
se numănă gazeta de perete „Trac­
toristul“ de Ia S.M.T. Orăştie, ga­
zetele de perete din G.A.C. Pricaz,
Vinerea sat şi altele. La aceste ga­
zete de perete, articolele au apărut
cu regularitate şi tratau probleme le­
gate de specificul muncii. Colectivele
de redacţie ale acestor gazete, au fo­
losit cu succes caricaturile, ca cea
mai eficace formă de combatere a
lipsurilor.
De pildă, la gazeta de perete a GAC
din Pricaz, s-au publicat articole cri­
tice şi caricaturi despre echipa de
cîmp care făcea lucrări de slabă ca­
litate şi nu avea o atitudine socia­
listă faţă de muncă. In urma arti­
colelor- apărute conducerea gospodă­
riei a fost nevoită să ia măsuri or­
ganizatorice.
Critici cu efect s-au făcut şi prin
gazeta de perete „Tractoristul“ de la
S.M.T. Un lucru pozitiv, demn de
laudă, din munca acestui colectiv de
redacţie este şi acela că, pe decade,
editează foi volante ca suplimente ale
gazetei care se trimit brigăzilor de
tractorişti ce lucrează în deplasare.
Activitatea pozitivă a acestor ga­
zete de perete, este un rezultat al
interesului pe care organizaţiile de
bază îl poartă acestor probleme. A-
ceste organizaţii, au analizat perio­
dic munca colectivelor de redacţie,
avînd grijă ca ele să-şl întocmească
planuri de muncă bine gîndite, să
trateze cele mai actuale probleme ca­
re frămîntă pe muncitorii şi ţăranii
muncitori din locurile respective.
Cînd organizaţiile
de bază subapreciază
gazetele de perete
Din păcate însă, aşa cum am ară­
tat la început, marea majoritate a
gazetelor de perete din raion nu des­
făşoară activitate aproape deloc, ori,
o desfăşoară la întîmplare, „anapo­
da", aşa cum s-a exprimat tov. loan
Rusu, responsabilul cultural dia co­
mitetul sindical al U.M.C.
Cauza principală care a făcut ca a-
ceste gazete să nu contribuie decît
în foarte mică măsură la îndeplinirea
planului, este că organizaţiile de ba­
ză au subapreciat rolul gazetelor de
perete.
Edificatoare în această direcţie este
Pe urmel e d a c i l o r
in munţii
Regimul nostru de democra-
tie populară a deschis larg po­
porului muncitor, perspectivele
cunoaşterii adevărate a feno­
menelor sociale legate de dez­
voltarea în timp a societăţii o-
meneşti de pe pămîntul patriei
noastre.
Cercetările istorice mai noi,
au fost îndreptate în primul
rînd, spre acele domenii şi pro­
bleme istorice care au fost ne­
glijate în treout sau nesatisfă­
cător studiate de istoriografia
burgheză. In cadrul istoriogra­
fiei vechi a tării noastre, se
punea acut studierea şi cunoaş­
terea problemei populaţiei au
tohtone a daco-getilor.
Societatea dacică, s-a dezvol­
tat într-un timp desDre care. iz­
voarele istorice directe vorbesc
prea puţin, iar pierderea unor
lucrări contemporane despre
poporul dac, cum au fost Co­
mentariile împăratului Traian
asupra războaielor purtate cu
dacii, este una dintre lacunele
cele mai simţite pentru istoria
veche a pămîntului tării noas­
tre.
In studierea şi cunoaşterea a-
cestei societăţi se aştepta aproa­
pe totul de la cercetările arheo­
logice. Ca urmare, se iniţiază
săpături arheologice la aşeză­
rile dacîce clin cel mai impor­
atitudinea tov. Drijman, de la U. AL
Cugir, care răspunde în comitetul de
partid, de munca de propagandă şi
agitaţie şi care afirmă că de gazete­
le de perete, răspunde comitetul de
întreprindere. Oare, tov. Drijman a
uitat că gazetele de perete sînt în
primul rînd organe ale organizaţiilor
de partid şi dupji aceea ale orga­
nizaţiilor de masă ?
Atitudini de subapreciere din par­
tea organizaţiilor de bază, s-au ma­
nifestat şi în satul Cugir, Geoagiu
băi, G.A.C. Vinerea, Ocoalele silvice
Cugir şi Orăştie etc.
La U.M.C., tovarăşii din comitetul
de partid, au greşita părere, că tele­
vizorul şi brigăzile artistice de agi­
taţie, ar înlocui gazetele de perete.
Or, cîte forme noi de propagandă ar
fi, presa comunistă, deci şi gazetele
de perete, este şi va rămîne o armă
puternică în lupta pentru realizarea
sarcinilor de plan, pentru combaterea
neajunsurilor existente şi pentru edu­
carea maselor în spiritul învăţăturii
marxist-leniniste.
Subaprecierea rolului gazetelor de
perete, este determinată de lipsa de
îndrumare permanentă a colectivelor
de redacţie de către organizaţiile de
partid. Numai aşa se explică faptul
că în majoritatea întreprinderilor şi
satelor există gazete de perete la
care nu apar ediţii noi numai cu o-
cazia diferitelor zile festive, şi a-
tunci, se scriu articole generale, fără
să se amintească nici măcar în trea­
căt de activitatea practică de Ia lo­
cul de muncă. Se înţelege că ase­
menea articole nu sînt interesante,
iar gazetele de perete nu-şi îndeplinesc se facă suplimente satirice.
rolul lor adevărat, devin formale.
O altă cauză care a constituit o
greutate în activitatea gazetelor de
perete, a fost şi aceea că, din colec­
tivele de redacţie, fac parte mai mulţi
funcţionari, care, în general, sînt
rupţi de viaţa practică din care cau­
ză nici fffi- reuşesc să orienteze acti­
vitatea gazetelor de perete înspre
cele mai interesante probleme.
De aici mai rezultă faptul că nu
peste tot colectivele de redacţie au
fost bine alese, sau chiar dacă au
fost, nu a existat destulă grijă pen­
tru îndrumarea lor. In munca gaze­
telor de perete a existat şi o altă
lipsă, inadmisibilă, de fapt. Aceasta
constă în faptul că din rîndul mun­
citorilor sînt prea puţini atraşi să
scrie articole, cu toate că ei trebuie
să fie în primul rînd corespondenţi
la aceste, organe de presă. Tot .ca
o lipsă serioasă este şi aceea că ma­
joritatea colectivelor de redacţie nu
au o evidenţă clară a coresponden­
ţilor, deşi în unele părţi ca la G.A.C.
Pricaz, S.M.T. Orăştie şi fabrica „30
Decembrie“ din Cugir, sînt mulţi ca­
re scriu.
• La analiza gazetelor de perete, s-a
mai constatat că, unele din ele nu
sînt expuse în locurile cele mai acce­
sibile, cum este cazul celei de la
I.F.E.T. Cugir, care este afişată sau
mai bine zis uitată în spatele clădi­
rii, pe unde nu trece nici un munci­
tor, De asemenea, spaţiul gazetelor
nu este bine reparlizat pe probleme,
iar aspectul lor lasă de dorit.
In loc de concluzii
Analiza făcută, a dat loc la discu­
ţii interesante şi la propuneri, care
prezintă o garanţie că, în activitatea
lor de viitor, gazetele de perete îşi
vor îndeplini adevăratul lor rol. Mulţi
dintre participanţi şi-au arătat hotă-
rîrea de a lua atitudine împotriva
tant punct de dezvoltare al so­
cietăţii dacice, în munţii Orăş-
tiei.
Teritoriul pe care sînt răspîn-
dite aşezările dacice din munţii
Sebeşului sau ai Orăştiei cu­
prind un spaţiu larg. Pe cul­
mea înălţimilor, pe spinarea şi
terasele naturale sau artificiale
ale munţilor şi dealurilor, se ri­
dicau acum două mii de ani o
serie de cetăţi, turnuri de ve­
ghe, construcţii religioase şi nu­
meroase aşezări civile gospo­
dăreşti, a căror viaţă plină de
progres avea să fie tăiată brusc
pe la anul 101—106 e. n. de fu­
ria cuceritorilor romani.
Aşezările din această regiune
— concentrate mai ales în jurul
Văii Grădiştei, sau „Apa oraşu­
lui“, cum i se mai spune, pot
fi clasate, după natura lor, în
construcţii cu caracter militar şi
aşezări civile şi gospodăreşti ale
ţăranilor daci, răspîndite în po-
iene şi pe terase ca şi în veci­
nătatea centrelor de locuire a
nobililor.
Pe urmele vechi
Deşi aşezările dacice din mun­
ţii Orăştiei se află răspîndite pe
întregul spaţiu geografic arătat
la început, totuşi noi putem dis­
tinge în acest teritoriu larg, cî-
acelora care subapreciază gazetele
de perete, iar organizaţiile de bază
au primit drept sarcină să analizeze
periodic activitatea colectivelor de re­
dacţie, să le îndrume continuu. Acolo
unde componenţa colectivelor de re­
dacţie este necorespunzătoare, să se
treacă de îndată la alegerea de noi
colective, în care să intre tovarăşi
capabili, care să fie confirmaţi în a-
dunări pe secţii şi întreprinderi sau
în adunări cetăţeneşti, aşa cum pre­
vede noua formă de constituire a co­
lectivelor de redacţie ale gazetelor de
perete.
De asemenea, trebuie ca să se a-
corde o mare atenţie atragerii de cît
mai mulţi corespondenţi din rîndul
muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­
lor. Colectivele de redacţie au dato­
ria să se ocupe cu răbdare de creş­
terea acestora. In vederea cuprinde­
rii problemelor, este bine ca spaţiul
gazetelor de perete să fie repartizat
cît mai judicios. Să existe un colţ
al vieţii de partid, al tineretului, al
problemelor externe şi interne etc.,
iar pentru combaterea lipsurilor să
O mare atenţie trebuie acordată ur­
măririi efectului şi eficacităţii arti­
colelor, să fie o continuitate în tra­
tarea problemelor.
Din discuţiile purtate a reieşit ho-
tărîrea pe care o au colectivele ga­
zetelor din Orăştie de a trece la 6
muncă planificată, concretă, care să
dea rezultate. In acest scop, colecti­
vul de redacţie al gazetei de perete
„Tractoristul" de la S.M.T. a lansat
şi o chemare către toate gazetele de
perete din raion.
Aici, trebuie să amintim că
este de datoria comitetului raional de
partid, să vegheze, prin activiştii săi,
asupra felului în care organizaţiile de
bază folosesc organul lor de presă
— gazeta de perete.
R. BUDIN
Una buna
şi trei rele
La gazeta centrală a Uzinei
„Victoria" Călan, articolele a-
părute reflectă preocupările zil­
nice din întreprindere. De pil­
dă, articolul intitulat „Ne pre­
gătim pentru cel de al Vl-lea
festival mondial", semnat de
tov. Emeric Hummel mobili­
zează tineretul la o activitate
culturală tot mai intensă.
Articolul „Mai multă atenţie
pentru deservirea muncitorilor
de către cooperativa „Muncito­
rul" din Călan, semnat de to­
varăşii losif Craşca şi ing. Ion
Oancea, ia atitudine împotriva
vînzătorului Andrei Steg, care
vinde făină cu lipsă la cîntar.
Nu acelaşi lucru îl putem
spune despre gazeta de perete
de la sectorul turnătorie (res­
ponsabil tov. Ion Ungur), care
nu are nici un articol. La sec­
torul administrativ „Postul
U.T.M. de control" tace, ulti­
mul articol fiind publicat în 13
mai 1957. La gazeta de perete
a sectorului aprovizionare-des-
facere (responsabil tov. Gheor-
ghe Tuza) au apărut două arti­
cole cu toate că este loc pentru
trei.
Ultimele trei gazete de pe­
rete, pentru ducerea unei acti­
vităţi fructuoase, ar trebui să
folosească exemplul ce-l dă ga­
zeta centrală.
teva puncte mai importante,
cercetate pînă în prezent: ceta­
tea Piatra .roşie, aşezare cu ca­
racter militar, situată la înălţi­
mea de 823 de metri a munte­
lui Piatra roşie, aşezarea forti­
ficată de pe „Cetatuia“ Costeş-
tilor, cetatea de pc Blidarii şi în
sfîrşit în fund de tot, în c.reerul
munţilor, aşezarea cea mare de
la Grădiştea Muncelului, centrul
politic, militar şi religios al da­
cilor ,.cetatea de scaun“ a „regi­
lor“ daci Sarmizegetusa.
Săpături arheologice de mari
proporţii executate aici în ulti­
mii şapte ani de colectivele de
arheologi ale Institutului de
Istorie al Academiei R.P.R., au
adus prin rezultatele obţinute,
o importantă contribuţie la cu­
noaşterea istoriei străvechi a
pămîntului patriei noastre.
Dar, să ne oprim un mement
asupra grupelor de aşezări şi
cetăti scoase la suprafaţă prin
săpături arheologice.
Cetatea de la Piatra Roşie
Aceasta se află oe vîrful dea­
lului Piatra roşie, de la care şi-a
luat numele. înălţime care se ri­
dică izolată în fundul văii Lun-
canilor, cuprinsă în furca pâra­
ielor Valea roşie şi Valea Tisei.
Forma generală a incintei este'
patrulateră, prevăzută cu cinci
, DRUMUL- SOCIALISMULUI
Olimpiada şcolară de matematică Pionieri cu care ne mîndrim
şi fizică s-a terminat
Primul concurs de matema­ şcoala pedagogică din Deva şi pionieri ai unităţii nr. 29 din
tică, pentru elevii din ţara noa­
stră, a avut loc în anul 1902.
De atunci şi pînâ astăzi, s-au
ţinut 46 de concursuri, care au
exercitat un rol pozitiv în sti­
mularea învăţămîntului mate­
maticilor.
Societatea de ştiinţe mate­
matice şi fizice din R.P.R., cu
sprijinul Ministerului Invăţă-
mîntului şi Culturii, a preluat
tradiţia pozitivă a acestor con­
cursuri, extinzînd durata lor
de-a lungul mai multor luni,
în cursul anului şcolar, intro-
ducînd şi a doua specialitate
— fizica.
Olimpiada „Tinerilor mate­
maticieni şi fizicieni" a avut în
acest an, două etape: una prin
corespondenţe şi una regiona­
lă. In regiunea noastră, la pri­
ma fază, s-au evidenţiat 37 de
elevi, în a doua 34.
Spre sfîrşitul acestui an şco­
lar după ce s-au corectat lu­
crările, au întrunit punctajul RODUL PĂMÎNTULUI de Violeta Zamfire seu
conform indicaţiunilor primite
şi cîştigătorii concursului regio­
nal au fost apreciaţi, Sanda
Bivolaru şi Mihai Ciorobîtcă.
elevi la şcoala pedagogică din
Deva şi Tudor Georgescu de la
şcoala de 7 ani din Poiana Si­
biului — ca cei mai buni dintre prinzînd diverse întîmplări din prin toate trece suflul cald al
concurenţii clasei a V-a.
Din cei înscrişi la concurs, în poetă un tovarăş de ştrengă­ psihologiei copilului.
reprezentînd clasa VlI-a, au rii ce joacă „Poarca“, se scaldă'
fost premiaţi: Angela Busuioc în rîu, face pe „Robinson“ ală­
şi Nicoteta Munteanu — de la turi de ei etc.
AMATORII DE SUBAH
Şubahal este un captivant joc de înctemînare.
şubah, întotdeauna. este -multă anim aţie.
I IN CLIŞEU : La clubul minier din Gura Barza, inginerul Aurel Dia-
V conu, cel mai bun jucător de şubah, demonstrează tinerilor pasionaţi ai a- C popular comunal Feneş şi
ţ cestui joc, cum se pot obţine mai multe puncte.
Blocul operator de la staţionarul
din Călan
In C ăkn şi-a început activi­
tatea, încă din 1954, un nou
staţionar. Odată cu înfiinţarea
acestuia, procentul morbidităţii
a scăzut simţitor. Pentru îm­
bogăţirea activităţii staţionaru­
lui, s-a luat hotărîrea înfiinţă­
rii unui nou bloc operator, ca
anexă a staţionarului.
Lucrările de construcţie au
început încă din anul 1955. Dar
lipsa de preocupare şi desinte-
resul manifestat de cei ce răs­
pundeau de realizarea acestei
instituţii sanitare, a făcut ca
de abia în a doua jumătate a
turnuri de apărare şi cu o serie
de construcţii anexe, cu ^osturi
gospodăreşti şi de apărare.
Fortificaţia de la Piatra roşie, şezată într-un punct de primă
avea scopul să apere eventuala
apropiere dinspre vest a duşma­
nului care ar încerca să atace
aşezarea şi' cetatea cea mai ma­
re de la Grădiştea de Munte,
apropiindu-se fie pe Strei, şi în
continuare pe Valea Luncanilor,
fie dinspre Pui-Cioclovina.
Aşezarea de îa Costeşti
Spre deosebire de cetatea de
la Piatra roşie, care avea un
caracter militar, de pe dealul
„Cetăţuia“, o înălţime cu vederi
la mare depărtare, constă din-
tr-un castel-locuinţă, întărit cu
ziduri de piatră, cu valuri de
pămînt şi cu o palisadă dublă.
Situaţia geografică a aşezării,
caracterul ei atît de întărit şi,
mai ales. nrezenta în teritoriul
fortificaţiei a unor turnuri-pa-
late, lasă să se creadă că aşe­
zarea de la Costeşti era locuin­
ţă „de sezon“ a regilor dac.1.
Dealul Blidaru
Dintre fortificaţiile sectorului
Costeşti, cea mai importantă es­
te, fără îndoială, cea de pe dea­
lul Blidaru.
înălţimea Blidaru de peste 700
metri, avînd o poziţie dominan­
tă, oferă vederi la mare distanţă
de-a lungul „Apei oraşului“, pî­
nă dincolo de Orăştie, spre cul­
mile ' înalte ale munţilor Apu­
seni.
Fortificaţia de pe Blidaru se
M. Lupan, elevă la şcoala de
7 ani din Alba-Iulia.
S-au remarcat prin raţiona­
ment riguros matematic şi me­
todic, lucrările elevilor Sanda
Bivolaru şi Angela Busuioc.
Prof. GH. ACHIŢEl biu în colectivul de conducere
corespondent
C ărji apărute
ZECE POVEŞTI PITICE de Vladimir Colin
Editura Tineretului a publi­
cat recent o nouă lucrare, oare
cuprinde zece poveşti adresate
celor mici.
Intîmplarea balenei oare ia
fost pedepsită pentru că !a în­
ghiţit peştişorii, a măgăruşului
încăpăţînat căruia i se dă o
lecţie usturătoare, a motanului
Volumul, constituie nu nu­
mai un succes al poeteî, oi şi
o valoroasă realizare a litera­
turii noastre pentru cei mici.
Tematica versurilor este foar­
te variată, privirile poetei cu-
viata celor mici, care vor simţi înţelegerii de către poetă a
anului 1956, lucrările să oapete
un ritm mai viu. Aceasta la
intervenţia conducerii întreprin­
derii „Victoria“ Călan şi, în
special a tovarăşului director
Adolf Driicker, care a urmărit
în permanenţă lucrările. Un
sprijin efectiv a fost dat şi de
serviciul de Investiţii al între­
prinderii, prin tov. ing. Ţăranu.
Clădirea a fost terminată, ră-
mînînd de complectat mici lu­
crări administrat! vo-gospodă-
¦reşti, şi în cel mai scurt timp
blocul operator va fi dat în fo­
losinţă.
compune din două cetăţi, legate
organic una de alta, construite
la date diferite. Zidită pe vîrful
unui deal puternic întărit şi a-
importanţă strategică, a avut
un rol precumpănitor m ilitar'
Urmele de viaţă In această ce-
taţe sînt slab reprezentate, semn
al scurtei ei existenţe, datorită
cuceririi ei de către romani.
Construcţiile de pe
„Dealul Grădiştii“
Grupul de ruine din jurul co­
tei 1.200 cea mai !mportantă a-
şezare dacică din munţii Orăş­
tiei, cuprinde trei sectoare vaste
şi anume : cetatea piopriu zisa.
care se în l'r>Hp ne cinci terase
închizînd teritoriu de peste 3
hectare, o aşezare cu caracter
religios numărînd mai multe
sanctuare şi o serie de aşezări
cu caracter civil şi gospodăresc
ce se întind pe spinarea dealului
pe o lungime de aproximativ
trei kilometri.
Cercetările întreprinse în mun­
ţii Orăştiei, în s'pecial la Gră­
diştea de Munte, au spulberat
pentru totdeauna părerea veche
adesea consemnată în cărţi, a
suprapunerii la Grădiştea Haţe­
gului a celor două Sarmizege-
fu se: ca fiind Sarmizegetusa
dacică în acelaşi loc Ulpia Tra-
iana-Sarmizegetusa, capitala
provinciei romane. Azi nu mai
încape nici o îndoială că cen­
trul politic administrativ, mili­
tar şi religios al Daciei libere
a lui Decebal — Sarmizegetusa
&Lwi
Cei despre care vorbim, sînt
Roşia de Secaş, raionul Sebeş.
Prima este Emilia Gristea, din
clasa Vll-a A, preşedinta colec­
tivului de conducere al unităţii,
iar al doilea este Vasile Burue-
te, tot din aceeaşi clasă, şi mem-
al. detaşamentului nr. 1.
leneş oare se vindecă de lene­
vie, a nucii lăudăroase pedep­
sită pentru îngîmfarea ei, sînt
atrăgătoare şi cu şens clar pen­
tru cei mici. Conţinutul eduoa-
tiv-instructiv al povestirilor
este îmbrăcat într-o haină
nouă, ori
Foarte frumoase sînt şi poe­
ziile „Pentru cuibul pitpalacii“,
„La vînătoare“, „Cocoşul de
munte“, gravă este problema ri­
dicată în „La bostană“, duioa­
să cea din „Mieluşelul“, dar
Zilele trecute, în satul Ade- conducerea cooperativei, după ce
dinţi, un camion a adus a- a format 26 de echipe, care au
paratele grupului electrogen, cad­us muncă de lămurire din casă
re în curînd va furniza cureni în casă, în numai 6 zile, a rea­
electric. R. MUNTEANU
corespondent
Elevii din unitatea de pio­
nieri nr. 2 din Sinieria, a
dăruit grădiniţei de copii 20
Icpăţele şi 20 de sape mici pen­
tru nisip, confecţionate în orele
de atelier.
E. OTTSCHOFSHY
corespondent
levilor clasei a IX-a A şi B
din Brad, care au patici-
Epat la concursul „Drumeţii ve­
seli'. li s-a asigurat o excursie
Pde o săptâmînă pe munţii Rete­
z a ta P. POPOVici poveşti, pe care apoi le-au po­
corespondent
omîtetul executiv ai Sfatului
D E CE ?...
...moaşa Filip Maria, de la
dispensarul medical din Ribiţa,
vizitează numai pe acei paci­
enţi de la care primeşte ceva
bani.
I. FAUREAN
...oficiul P.T.T.R. Călan per­
mite factorilor poştali, care a-
parţin satului Măceu, să nu se
deplaseze cu corespondenţa şi
ziarele la destinaţie ?
M. GALAŢEANU
corespondent
...gestionara cooperativei
„Furnica", din Sîntuhalm, nu
întreţine curat localul şi nu se
poartă civilizat cu cumpărăto­
rii ?
S. COZAC
corespondent curea, să-şi primească retribu­
dacică — se află în munţii O-
răştiei la Grădiştea Muncelului.
fk
Săpăturile arheologice Ia ce­
tăţile şi aşezările din munţii O-
răştiei, lărgesc şi adîncesc cu­
noştinţele noastre asupra socie­
tăţii dacice din cele două secole
anterioare cuceririi Daciei de
către romani.
Elementele de datare aduse la
suprafaţă prin cercetările între-
prinse — monede, ceramică, o
serie de alte obiecte, ca şi sis­
temul de construcţii — indică
stadiul şi timpul de dezvoltare
şi de înflorire a aşezărilor din
regiunea noastră, răstimpul cu­
prins între veacul I, înaintea e
rei noastre şi, veacul I, era
noastră.
Aceste realizări importante şi
originale, pro-orii culturii mate­
riale a societăţii dacice, au fost
nimicite fie în cursul îăzboaie-
lor de cucerire ale romanilor, fie
la sfîrşitul acestor războaie.
Construirea ’acestor uriaşe ce­
tăţi şi aşezări civile nu a pu­
tut fi făcută decît cu munca
unei mari mase de sclavi şi de
populaţie aservită, pusă în sluj­
ba nobililor şi a religiei.
Studiul acestor aşezări, aşa
cum reiese din cercetările şi să­
păturile întreprinse, şi cele care
vor urma în viitor, dă posibili­
tăţi lămuririi tuturor aspectelor
prin care a trecut societatea au­
tohtonilor pămîntului patriei
noastre, a dacilor.
Prof. OCTAV1AN FLOCA
Nr. 777
Aceşti doi pionieri, termină în
curînd clasa Vil-a A. De cînd
au fost primiţi în organizaţia de
pionieri, unitatea şi şcoala din
Roşia de Secaş s au mîndrit cu
ei. Atît Emilia Cristea cît şi Va­
sile Buruete nu au primit nici o
notă mică, iar în ce priveşte
munca de organizaţie, s-au si­
tuat întotdeauna printre cei din­
ţii din unitate.
Pentru dragostea lor fată de
învăţătură şi munca de organi­
zaţie, pentru rezultatele frumoa­
se pe lotul, festivalului cît şi în
toate domeniile de activitate, pe
care ei le au obţinut, colectivul
de conducere al unităţii, de co­
mun acord cu conducerea şcolii,
au hotărît fotografierea lor în
fata drapelului desfăşurat al u-
nităţii de pionieri şi publica­
rea unei note despre aceştia în
ziarul regional.
$
Astfel de pionieri, cu care pe
bună dreptate ne mîndrim sînt
mulţi la şcoala de 7 ani mixtă
din Roşia de Secaş, raionul
Sebeş.
Cinste lor 1
IULIAN i
corespondent
lizat planul de contractări în
proporţie de 150 la sută.
V. TOMUTA. corespondent
ţ temiştii din Chişcădaga, ra-
ddee la ionul lila, au făcut gardul
şcoala de 4 ani, au strîns
800 leg fier vechi şi au confec
tionat cadouri, toate acestea în
cinstea Festivalului! In plus, ei
au depus 225 lei în contul 501.
E. POPA
corespondent
este 400 de copii din Călan,
au vizionat patru filme de
desene animate şi două filme de
vestit părinţilor.
E. HUMMEL'
corespondent
...doctorul Gyulay, membru
al comisiei de examinare me­
dicală din Alba-Iulia se poartă
necuviincios cu pacienţii (prin­
tre care şi Bucur Sivişan), cînd
aceştia cer să fie consultaţi ?
I. NEGRU
corespondent
...conducerea de la garajul
I.R.T.A., trimite uneori în cursă
şi autobusele defecte, cu toate
că şoferii sezisează acest lu­
cru.
N. LUPU
corespondent
r..1inginer Zeicu de la între­
prinderea „Economica" Sebeş,
nu se îngrijeşte ca cei 7 meca­
nici, care au executat lucrarea
la presa de cărămidă din Mier­
ţia pentru munca depusă?
V. MATEI
...O.C.L. alimentara şi secţia
comercială a oraşului Deva, au
mutat magazinul de pîine din
strada Horia, în centru, lăsînd
acest cartier fără nici un ma­
gazin de pîine ?
S. POP
corespondent
...la întreprinderea de pani­
ficaţie din oraşul Orăştie nu
se coace suficient plinea, pu-
nîndu-se in vinzare în condiţii
neconsumabile ?
T. LAZARESCU.
...gestionarul Constantin Bra-
du de la magazinul textil din
Ghelar, cînd e „supărat", îşi
scoate afară clienţii din prăvă­
lie ?
I. MEL1N
ANUNJ
O.C.L. Produse industriale
Interraionala Deva, aduce la
cunoştinţa cumpărătorilor că a
redeschis magazinul de solduri
din str. V. I. Lenin nr. 2 un­
de se găsesc diferite articole de
produse industriale spre vînzare
cu preţurile reduse convenabil.
De asemenea anunţă că a
deschis în localităţile Deva, Hu­
nedoara, Brad, Simeria, Orăş-
tie, Cugir, Sebeş şi Alba-
Iulia, magazine de confecţii cu
plata în rate unde salariaţii în­
treprinderilor, instituţiilor, or­
ganizaţiilor cooperatiste şi ob­
şteşti pot cumpăra în rate pînă
în ziua de 31 iulie 1957, dife­
rite confectiuni pentru bărbaţi,
femei şi copii.
Vizitaţi cu încredere maga­
zinele noastre.