Page 43 - 1957-06

Nr. 77? DRUMUL SOCIALISMULUI la g /3 .

Viaţa de«partid Regulamentul pentru remunerarea aehlziioriler w M W3E7ST a ? B3.S ?
de produse agricole
c, V S i

In apropierea- închiderii

mvăfămîniîilni de pártid la C.S.H Consiliul de Miniştri a apro­ achiziţii de produse prevăzute (Urmare din pag. l-a) această cale, nu le-au dat spri­
bat regulamentul pentru remu­ în anexa regulamentului, vor jinul pnactic necesar. Mai este
In cursul anului şcolar 1956/ pentru buna desfăşurare a învă-- astfel de lipsuri să nu -mai nerarea achizitorilor de produse primi comisioane, iar persona­ '---------------------------- încă ceva. Sînt, de exemplu, unii
57, numero'ase organizaţii de ţămîntului de partid. Aşa, de existe. agricole şi pentru stimularea lul tehnico-admiriistrativ de la întovărăşiţi, ca tov. Valeria Ba-
partid de la Combinatul side­ pildă, organizaţia de bază de \a' personalului tehnico-adminîstra- este cauza ? Aceasta !trebuie sarab, oare deşi au în total cîte
rurgic Hunedoara şi-au îmbogă­ furnalele 5—6, scăpînd din ve­ Convorbirile de sfîrşit de an tiv din cadrul unităţilor de con­ întreprinderile „Recolta" şi din căutată în sistemul defectuos de 4—8 hectare teren, totuşi nu
trebuie să constituie un bun unităţile lor în subordine, remi­ organ iz-are -a muncii. In ambele
întovărăşiri, terenul ce se cul­
ţit experienţa în conducerea stu­ dere problema învătămîntului prilej de aprofundare a mate­ tractări şi achiziţii ale între­ ze şi premii, în afara salariului. tivă cu porumb şi oartofi se ară s-au înscris în întovărăşire de­
diului învăţăturii marxist-leni- de partid, s-a ajuns, ca la cercul rialului studiat, _de verificare a
niste, au 'asigurat mai îndea­ prinderii „Recolta". Comisioanele, remizele şl pre­ în comun, cu tractoarele S.M.T., cît cu cîţiva ari (25—70).Avînd
proape^ legarea teoriei de viata de studiere a Statutului P.M.R. cunoştinţelor 'dobîndite de apoi se împarte în parcele şi fie­ în întovărăşire suprafeţe neîn­
practică. Pentru înţelegerea cît Regulamentul stabileşte amă­ miile se vor calcula în raport care întovărăşit îşi seamănă, îşi semnate şi pe dinafară supra­
mai temeinică a materialului şi la cercul de studiere a Isto-i cursanţi, de întărire considera­ prăşeşte şi îşi recoltează parce­ feţe mari, acestora le este tot
predat în cursul anului, au fost •7 . la sa, la fel cum lucrează un una dacă se obţin producţii mari
organizate diferite consultaţii şi nunţit condiţiile în care achizi­ cu cantităţile de produse cumpă- individual. Unde duce acest lu­ sau nu în întovărăşire, atenţia
conferinţe, membrii . comitetului riei P.M.R., să nu se predea de-; bilă a . simţului de răspundere cru ? Duce la situaţia că unele lor îndreptîndu-se spre supra­
de partid au făcut expuneri în faţa rămasă în afară. Prin ur­
fata cursanţilor asupra unor la începutul anului decît ,2 şi- 3 a organizaţiilor de partid faţă torii tuturor ministerelor şi 'or- ’ -«rate sau contractate, precum şi parcele sînt însămînţate la timp, mare, ei nu se interesează să
probleme ce se păreau a nu fi lucrările de întreţinere a cultu­ execute lucrările din întovără­
lecţii. Mai mult, biroul organi­ 1de studierea marxism-ieninismu- ganizaţiilor — inclusiv centro- cu economiile realizate la preţul rii pe ele se fac la timp şi în
zaţiei de bază a selecţionat un lui.
C. CHITIGOl coop — care fac contractări şi mediu.
propagandist (Ştefan Blesneac)

care nu merita această muncă

de mare' răspundere, iar alţi

propagandişti de la celelalte bune condiţiuni iar pe alte par­ şire la timp, fiindcă se stră­
cele — şi acestea sînt de obicei duiesc să lucreze în primul rînd
bine înţelese de către cursanţi. forme ale învătămîntului de R A ID A N C H E T A PRIN ale întovărăşiţilor oare au adus pămîntul cel dinafară. Nu. se
Unele birouri ale organizaţiilor partid, nu merg cu regularitate numai o parte din pămînt în interesează de asemenea să
de bază. ca cele de la cocserie, la semiriariile de la cabinetul ORGANIZAT DE ZIARUL NOSTRU
O.S.M., laminoare şi altele, au de partid. O situaţie identică o

analizat periodic situaţia învă­ găsim la-.secţiile forjă,^apă-ae-r- întovărăşire — aceste lucrări transporte gunoi pe terenul din

tămîntului de partid, luînd mă­ gaz, cuptoare.indvfstriale şi alte IMOBILELE NAŢIONALIZATE se fac cu întîrziere. Dacă arunci întovărăşire, şi dacă nu fac ei
suri corespunzătoare pentru bu­ organizaţii de bază. o privire peste tarlalele însă­ acest luoru, nu-1 fac nici cei
na lui funcţionare. Că-urmare a ,Un exemplu de felul cum nu s-a mînţate cu porumb ale celor care au cea mai mare parte a

preocupării competente a birou­ ocupat organizaţia de bază de două întovărăşiri, vezi o fîşie terenului în întovărăşire.

rilor organizaţiilor de bază de bunul mers al învăţămîntitlui de 1 —> prăşită şi 2—3 neprăşite. Acest Acestea sînt principalele cau­
această importantă problemă, partid, ni-1 oferă cercul de stu­ ze care pricinuiesc răul din cele
Odată cu naţionalizarea unor imo- nerii la punct a acestor stricăciuni, 2. Andrei Gergely din strada Şaguna lucru face ca culturile să nu se două întovărăşiri.
numeroşi cursanţi de la formele diere a Istoriei P.M.R. de la dezvolte uniform pe toată tar­
de fnvătămînt ca Alex. Petro- secţia edil industrial (secretar. bile :de locuit .a. fost lichidată, pen-. se ridică la peste -1.000 lei. Nu costa , nr. 2, Matei Augustin din strada flo­ laua, şi, pe lîngă faptul că dă Pentru a putea fi înlăturate
un aspect urît, pe parcelele unde aceste neajunsuri, este necesar
vici, • Gaşpar Pîrva, Francisc Ludovic Farkaş). Aici, pe Ungă- tru totdeauna situaţia grea în care oare mai puţin îngrijirea la timp şi ria nr. 111 şi alţii. lucrările de însămînţare şi în­ ca organizaţiile de bază, sfatul
treţinere se fac cu întîrziere, se popular şi inginerul agronom al
Kapusta, Teodor Kiss, Augustin faptul că în tot cursul anului erau .puşi.oamenii, muncit ştunci cînd atentă a imobilului? Acest lucru tre- Este de dorit ca aceşti locatari şi realizează producţii scăzute. Mai comunei să se preocupe în per­
mult, buruienile de pe parcelele manenţă de lămurirea întovără­
Albrecht şi alţii, sînt fruntaşi în de învăţămint nu s-au ţinut de lio_c_u•iau• în_ imLotbhiil-etl-e ’’ _pr;_opur.i.eLta'r„ilxor buie să dea de gîndit tovarăşei AA-. alţii care sînt în aceeaşi situaţie, să- neîngrijite la timp infectează şi şiţilor pentru aducerea întregu­
parcelele vecine, pe care s-iau lui pămînt în întovărăşire, ex-
producţie, i.ar secţiile unde ei lu­ cît 4 lecţii, organizaţia de bază particulari cărora trebuia să le plă­ malia Colceru, administratoarea, imo­ şi plătească chiria şi să încheie făcut în bune condiţiuni lucră­ plicîndu-le, documentat, avan­
rile de întreţinere, fapt ce are tajele ce le au în urma acestui
crează şi-au îndeplinit lună de nu a analizat niciodată situaţia tească mari sume de -bani drept chi­ bilului, cît şi altor locatari care sînt contractele respective, pentru a nu drept consecinţă scăderea pro­ fapt. Pe de altă parte întovără­
ducţiei pe întreaga tarla. şiţii trebuie ajutaţi şi îndru­
lună sarcinile de producţie. învăţăminţului ,de partid, iar1 rie. în aceeaşi situaţie, ca cei din locuin­ pune întreprinderea de gospodărie maţi să execute în comun toate
N-ar fi oare mult mai folosi­ lucrările, atît la grîu cît şi la
Acum, în preajma încheierii a- ceea Ce pare neserios în aceas­ Astăzi, condiţiile ¦de viaţă sînt cu ţele de pe străzile Karl Marx nr. 7 comunală, în faţa situaţiei de a re­ tor pentru toţi întovărăşiţii din celelalte culturi, să găsească ce­
Romos şi Romoşel să se înţe­ le mai bune metode de organi­
nului şcolar, comitetul de par­ tă direcţie,- îl. constituie faptul totul altele. Dorinţa fiecărui cetăţean şi 13, Lenin nr. 6 etc. curge la acţiuni penale. Trebuie în­ leagă pentru a executa în co­ zare a muncii în întovărăşire şi
rnun-, toate lucrările? Fără dis­ de repartizare a veniturilor. In
tid s-a îngrijit să asigure, în că, chiar da îficeputîîl'anului de este de a locui în condiţii cît mai Neglijenţa, unor locatari, faţă de ţeles pentru totdeauna de către lo­ cuţie că da. Atunci de ce nu acest scop, trebuie folosită ex­
bună măsură cursanţilor mate­ . învătăimînt, a permis încadrarea se face aşa ? Nu se face pen­ perienţa întovărăşirilor frunta­
rialul didactic, iar la sfîrşitul ' la „studiul individual“ a unor optime. Dar aceste condiţii nu se re­ îngrijirea imobilelor naţionalizate, catarii din imobilele naţionalizate, tru că organizaţiile de bază, şe, experienţă popularizată prin
sfatul popular şi agronomii, nu presă.
lunii mai a. c. a fost organi­ tovarăşi cu foarte rutine, cunoş­ zumă numai la aranjamentul locuinţei se manifestă şi sub alte aspecte. De că achitarea chiriei şi întocmirea con­ au orientat pe întovărăşiţi pe

zată o consfătuire cu propa­ tinţe ideologice, cînd ştiut este cu mobilă sau cu alte lucruri, ci şi pilă, o parte dintre ei lasă robinetele tractelor la timp pe spaţiul locativ

gandiştii, în cadrul căreia s-au faptul că la această formă de la îngrijirea ei. Totodată, ocuparea de apă deschise şi pleacă, iar în lipsa. folosit este o datorie cetăţenească şi,

discutat unele aspecte ale învă- studiu sînt încadraţi numai to ­ unui spaţiu locativ într-un imobil lor, apa se întinde pe podea, provocînd ca atare, nu suferă tergiversări de la
tămîntului de partid, şi s-au varăşi bine pregătiţi din punct
naţionalizat, implică pentru cel în astfel stricăciuni însemnate. De ase­ o zi la alta.

luat măsuri în vederea închide­ de vedere ideologic. Era de aş­ cauză şi unele obligaţii c a : achita­ menea, depozitarea de lemne sau Iată deci numai cîteva aspecte care
teptat ca organizaţia de bază să rea chiriei la timp, încheierea de alte materiale în locuri nepermise
rii în bune conditiuni a anului formeze cu aceşti tovarăşi un
şcolar. cerc d.e polit'că curentă, centru contract etc. Acestea sînt reguli ele­ c a : băi, bucătării sau chiar în ca­ dovedesc cu prisosinţă că o parte
a-i putea înarma de la început'
Din această consfătuire a re­ cu aspectele vieţii interne si in­ mentare, stabilite prin lege şi care mere de locuit ,este un alt aspect de din locatarii oraşului Deva, care stau
ieşit, pe lîngă rezultatele pozi­ ternaţionale, cu lupta partidului nu cer prea mult efort sau pierde­ neglijenţă faţă de spaţiul locativ. în imobilele naţionalizate, nu consi­
tive, ce au fost obţinute, şi une­ nostru în opera de construire a re de timp din partea locatarului. Ele deră imobilele respective c;a un bun
le lipsuri de care se face vino­ însă nu sînt respectate de către toţi Casă da — chirie şi al întregului popor. Problema îngri­
vat, în primul rînd, comitetul de socialismului.
Iată de ce, este necesar ca cetăţenii care locuiesc în imobilele contracte, ba jirii acestor imobile, achitarea chi­
partid.
A reieşit, de pildă, din refera­ măcar .acuma, organizaţiile de naţionalizate. De aceea, în materialul riei la timp şi întocmirea formelor Hotărîrsa Consiliului Miniştri privind
de faţă, vă prezentăm cîteva aspecte
tul expus de tov. Ionel Scarlat, partid să fnagă concluziile din oraşul Deva, constatate cu oca­ O situaţie sumară .întocmită de respective pe spaţiul locativ, sînt lisvifitsiînfsil tehnic superior
activist al comitetului de partid, zia raidului nostru-anchetă.
că unek organizaţii de bază nu cuvenite şi să iia măsuri ca Tia I.Q.C. oraş Deva, a scos la iveală probleme care trebuie să stea în
Neglijenţă şi... iar
neglijenţă că sînt foarte mulţi cetăţeni care, permanenţă în atenţia I.G.G.-ului,

{ jt• j după ce primesc formele pentru ocu­ Sfatului popular orăşenesc şi în pri­

au avut o preocupare de seamă deschiderea noului an şcolar O căruţă încărcată cu lemne pâ- parea unui spaţiu de locuit, uită mul rînd în atenţia cetăţenilor care Consiliul de Miniştri a dat re­ putea intra în învăţămîntul teh­
ţrliţidQ în curtea imobilului din strada cent o hotărîre în legătură cu nic superior, c.i şi alte categorii
Karl Marx nr. 11. Gospodina Elena de-a binelea să plătească chiria, sau folosesc aceste imobile. In această continuarea studiilor în învăfă- de maiştri ş? muncitori.
B'ălan dirijează pe conducător spre mîntul tehnic superior, a unor
locul depozitării lemnelor. La un să întocmească contractele respective. direcţie un rol principal îl au şi de­ Astfel, la propunerea între­
moment dat, o prăvălire de cărămizi maiştri şi muncitori din produc­
acoperă calea ultimei roţi. Ge s-ţa Ei consideră că acestea sînt probleme putaţii din circumscripţiile respective, ţie. prinderilor, ministerele vor pu­
întîinplat? E lesne de înţeles. Din tea recomanda pentru învăţă-
Pregătiri în vederea 'Campaniei neatenţia gospodinei şi a conducă­ „lipsite de importanţă“. Cei ce gîn- care sînt obligaţi ca, în adunările cu Potrivit hotărîrii, nu numai mîntul tehnic superior pe cei
de recoltare torului, căruţa a izbit clădirea, de- absolvenţii şcolilor tehnice de mai buni maiştri din producţie,
teriorîndu-i grav, un colţ. Această desc aşa, se înşeală, întrucît a plăti •cetăţenii, să discute, pe lîngă alte
maiştri, care s-au clasificat absolvenţi a? unor şcoli organi­
chiria şi a încheia la timp contract probleme de ordin gospodăresc şi pe
printre primii, atît în şcoală cît zate în marile întreprinderi şi
pe spaţiul locativ respectiv, înseam­ cele amintite' mai , sus. Baza, însă, şi la examenul de absolvire, vor care au fost echivalate cu şcoala
tehnică de maiştri ; pe cei mai
Muncitorii din transporturi transportul cerealelor din noua nă a respecta o hotărîre elaborată în . în îndeplinirea lor, cade tot în sar­

sa găsesc în plină campanie de recoltă urmează să se încheie acest sens de către forurile de stat. cina fiecărui locatar, care trebuie să

pregătire a vagoanelor, auto­ la 20 iunie. Dacă aşa stau lucrurile, ne punem în­ fie conştient de acest lucru.

camioanelor, navelor pentru tran­ Datorită aprovizionării la timp trebarea : de ce locatarul Titu. Pă­ I. MANEA
curar din strada Lenin nr. 13, care
sportul cerealelor prechm şi a cu materialele necesare, lucră­
•magaziilor de depozitare a noii rile de etanşare a caroseriilor, a ocupat locuinţa încă din juna no- ţ

recolte. de reparare a prelatelor şi de „întîm—ptla—re“« *în-s-ă-, —nu a- fost *lu•«a«t*ă* iembrie 1956, nu a încheiat contract { buni maiştri şi muncitori califi­

In reviziile de vagoane, ate­ revizuire a instalaţiilor de pre­ în seamă de gospodina Elena Bălan, cu I.G.C.-ul nici pînă în momentul I N F O R M A TI! caţi absolvenţi ai unor şcoli de

lierele de zonă şi atelierele prin­ venire a incendiilor se află in­ deşi locuieşte în acest imobil. Col­ de faţă ? In situaţia lui se ailă şi „La sediul Staţiunei Experi­ învăţămînt mediu, cu cel puţin
ţul clădirii continuă să stea şi as­ Gheorghe Faur din strada Karl Marx mentale Pomicole Geoagiu, ra­
cipale ale căilor ferate se lu­ tr-un stadiu avansai. Au fost tăzi, tot deteriorat. nr. 14. ionul Orăştie, se va ţine con­ 1. Cerere de înscriere, doi ani de vechime în produc­
crează intens ia etanşarea va-, pregătite de asemenea 20 de a- curs, la data de 22 iulie 1957.. 2. Autobiografie, ţie.
Nici în imobilul din strada Bariţiu De asemenea, cu ocazia . raidului, pentru ocuparea a 2 posturi de
goanelor ce vor fi folosite la teliere mobile, care vor însoţi nr. 1, unde-şi are reşedinţa Căminul am găsit şi o altă categorie de ce­ tehnicieni pentru sectorul de cer­ 3. Diplomă de tehnician sau Pentru a asigura o cît mai
de zi „Elena Pavel“, lucrurile nu tăţeni şi anume: aceia care nu în­ cetări.
transportul recoltei. Pe baza ex­ eşaloanele de maşini. stau bine. Aici, burlanele din exte­ ţeleg că plata chiriei la timp este o copie legalizată, bună reuşită la examene a
riorul clădirii sînt înfundate cu frun­ obligaţie stabilită prin lege. Printre
perienţei dobîndite în anii tre-' In porturi, pregătirile care se ze provenite din scuturarea copaci­ cei care manifestă neglijenţă faţă de 4. Memoriu de activitate în maiştrilor şi muncitorilor, Mi­
cuţi, la principalele revizii de fac sînt coordonate şi' urmărite
ramura pomicolă, nisterul învătămîntului şi Cultu­
vagoane s-au constituit echipe de comisii locale de tehnicieni.
speciale de etanşare, sau afec­ Aici se execută intr-un ritm 5. Caracterizare din partea rii, împreună cu ministerele in­

tat linii pentru gararea vagoa­ viu repararea şi curăţirea ma­ lor, iar apa ploilor şi-a croit drum achitarea la timp a chiriei, se află Candidaţii vor înainta pînă la Întreprinderii unde lucrează. teresate şi cu comitetele execu­

nelor ce se repară. Măsurile gaziilor din silozuri, etanşeiza- pe ziduri, provocîndu-le igrasie pe cetăţencele Rebeca Muscă şi Elena data de 15 iulie a. c. următoa­ Examenul constă dintr-o pro­ tive ale sfaturilor populare re­
suprafeţe destul de mari. Nu mai Pascu din strada Avram Iancu nr. 3, gionale şi ale craselor do subor­
luate au asigurat desfăşurarea rea, desinsectizarea şi deratiza­ vorbim de faianţa din interiorul bu­ care au restanţe încă din anul 1955, rele acte: bă orală şi una practică“. donare republicană, vor orga­
cătăriei care, în mare parte, este deşi plătesc lunar numai 5,64 lei niza cursuri de pregătire pentru
'lucrărilor in ritmul planificat, rea hambarelor vaselor, repa­ sparfă, datorită izbirii ei cu lemne. şi respectiv 15,36 lei. De asemenea, * -h •k examenul de diferenţă faţă de
Un calcul făcut de întreprinderea de au datorii în problema achitării chi­
astfel că, pînă la 9 iunie, a rarea platformelor şi căilor de Pe aeroportul Săuleşti se fiac sboruri fruntaşilor în producţie,
fost aplicat şablonul „Bun pen-'( acces la magazii şi silozuri, în fiecare duminică sboruri de . plata se poate face prin vira­
tru cereale !957", pe 5337 va-¦ pregătirea utilajelor mecaniza­
te şi a cazării muncitorilor flo­ gospodărie comunală a oraşului riei pe termene lungi şi locatarii An­ •agrement. Costul unui sbor de ment, conducătorilor grupurilor şcoala medie şi pentru exame­
goane.
In transporturile auto, pregă-, tanţi care vor lucra la încăr­ Deva, arată că suma necesară pu- drei Varga din strada Eminescu nr. 20 minute este de 42 lei. Pen­ de 15 persoane li se acordă sbo­ nul de admitere în învăţămîntul

tirile autocamioanelor pentru carea şi descărcarea cerealelor. tru întreprinderile, oare acordă ruri gnatuite. superior.

^ o o <x x x x ><x x >oo'o o o o o o 0<x k a o o o o o o o o o o o o o o o <>o o o o o o oo a O<XXXA<XAOO<XXXJ<XJOO<XXXXXXXX5OO<XXJOOOOOOOO<JOOO0OOO<X OOOOOOOŞJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0 0 0 0 0 0 0 =

(Urmare din pag. I-a) cauza lipsei de spâţiu, produsele Muica ti !îita! membrilor cooperatori, cooperatiste de desfacere. In ra­ se vor contracta şi achiziţiona
achiziţionate nu sînt depozitate a iir a ionul Ilia, de pildă, un număr produse agricole.
zat în toate raioanele regiunii. de peste 40 de sate nu au uni­
In sectorul de achiziţii, pianul a în condiţiile cele mai bune. pomi, creşterea porcilor, a pă­ factura chiar cu o lună întîi- fiind încadraţi în nici o formă tăţi de deservire. In scopul introducerii -autofi­
fost realizat în proporţie de 189,5 Raionul Orăştie a răm as, în sărilor). Şi această problemă ai zi-ere. In felul acesta gestionarul de cooperare în producţia agri­ nanţării unităţilor cooperatiste,
la sută; la cereale realizîndu-se fost neglijată de Uniunile raio­ nu-şi poatea face un auto-control colă (exemplu : preşedinţii coo- La unele cooperative cu o conducerea Uniunii regionale
223 la sută, la ouă 117,1 la su­ urmă cu contractările de cerea­ nale din Alba şi Orăştie. .peralivelor din Mihalţ şi Stremţ, desfacere mică, se păstrează în­ va stabili cîte 3—4 cooperative
tă,, iar la furaje 193 la sută. Ra­ le, datorită faptului că cei răs- al mărfurilor pe care le ara la raionul Alba Iulia). că scheme administrative mari, din fiecare raion, cu rentabilita­
ioanele AÎba, Hunedoara şi Ilin ounzători nu1 au dat de la în­ Problema creşterii rentabilită­ un moment dat în gestiune, ba ceea ce duce ia nerentabilitia- tea cea mai ridicată, oare să
au obţinut realizări bjjne b ceput atenţia cuvenită acestei mai mult, acest lucru lipseşte, Lipsuri în aparenţă tea cooperativelor. treacă în oel mai sourt timp la
contractarea de cereale. probleme de importanţă vitală ţii unităţilor cooperatiste are o autofinanţare.
importantă deosebit de mare. O masele de cooperatori de posilii- mici dar dăunătoare S-au luat măsuri
Mai multă legătură centru eionomia noastră. piedică, însă, care a stat în ca­ care trebuie respectate Pentru asigurarea desfăşură­
In problema achiziţiilor şi lea asigurării acestei rentabili­ litatea de a controla exactitatea Comerţul socialist este priri rii campaniei agricole de vară în
cu verigile de jos tăţi a fost printre pitele pagu preţurilor şi creează condiţii excelentă un comerţ civilizat. In urma discuţiilor care au a condiţii optime, s-au luat mă­
ale cooperaţiei contractărilor, în care este vorbă Relei mari cauzate de delapida1 favorabile elementelor ‘ necins­ Aceasta presupune a avea o ati­ vut loc, conducerea Uniunii re suri ca la cooperative să fie tri­
în primul rînd de munca cu lorii şi neglijenţii ce mai există tite pentru a vinde cu supra- tudine politicoasă, calmă, faţă gionale a luat o serie de măsuri,
In activitatea cooperaţiei de oamenii, trebuie trimise cadre încă în cooperaţie. La cooperaţi oreturL de consumatori, ale căror gus­ menite să ducă la îmbunătăţirea mise unelte agricole corespun­
consum din regiunea noastră, bine pregătite, capabile să arat? vele din Boşorod şi Sarmisege- turi trebuie respectate. Dar o radicală a muncii. Este nece­ zătoare şi în cantităţi suficiente,
mai sînt încă o serie de lipsuri, ţăranilor muncitori avantajele Pierderi în domeniul financiar serie. întreagă de gestionari diri sară, în primul rînd, intensifica­ ţinîndu-se cont de specificul fie­
la lichidarea cărora conducerea tuza, raionul Haţeg, fnaudek- au fost constatate şi la Uniu­ comerţul nostru cooperatist mai rea acţiunii de contractare şi a- cărui naiori.
Uniunii regionale, trebuie să-şi pe care le au contractînd cu însumează 197.000 lei. Deşi în nile raionale din Alba Iulia, au încă atitudini necuviincioase chiziţionare a produselor agri­
îndrepte întreaga atenţie. Confe­ statul produsele agricole. Or, comparaţie cu anul 1956, frâu Brad, Orăştie şi Sebeş. Una din fată de consumatori, vorbesc u *
rinţele Uniunilor raionale au dele au scăzut considerabil, to­ cauzele acestor pierderi a fosl rît, diluează băuturile alcoolice, cole. In acest scop trebuie folo
scos în evidenţă lipsuri în mun tocmai în acest domeniu, în ra ­ tuşi. în cursul anului 1957, pe faptul că cheltuielile de circula­ ; vînd cu minusuri la cîntar ?.10 site toate mijloacele de agitaţie In perioada oare urmează,
ca de contractări şi achiziţii a ionul Orăştie <au existat lipsuri întreaga regiune, delapidările au ţie nu s-au urmărit cu seriozi iau supraprefuri. Asemenea ati­ (adunări obşteşti, panouri, pre­ consiliul de conducere al Uniunii
produselor agricole. Deşi în cen­ fost destul de mari Ceea ce late de către organele financia­ tudini nepermise şi-au făcut loc să, etc.). Se va pune un accent regionale a cooperativelor de
trul atenţiei, trebuie să stea con­ serioase. favorizează în special existenţa re, iar volumul debitorilor şi a la cooperativa din Romos, raio deosebit pe crearea de asociaţii, consum trebuie să aibă perma­
tractarea şi achiziţionarea de fraudelor este lipsa unei munci .stocurilor peste pian, precum şi nu! Orăştie, Demsuş, din raîj pentru contractarea cerealelor, nent în faţă propunerile făcute
grîu, porumb' şi legume, acest Aprovizionarea cu mărfuri a educative intense în rîndul ges­ nul Haţeg, sau la cooperativele ştiut fiind că dacă într o asocia în şedinţa lărgită, îndreptîndu-şi
lucru a fost neglijat de unele cooperativelor, constituie un sti­ tionarilor, lipsa de răspundere numărul mare al amenzilor, au din Cristur, Călan şi Sarmîsege- ţie se depăşeşte cantitatea dc? 30 întreaga atenţie spre lichidarea
cooperative; atenţia acestora fi­ mulent puternic în atragerea ţă ­ în recrutarea cadrelor, precum blocat fonduri considerabile ale tuza, unde gestionarii Dumitra- tone grîu, secară, orzoaica şi tuturor lipsurilor semnalate.
ind îndreptată mai mult în spre rănimii spre a-şi valorifica pro­ şi faptul că nu se fac controale unităţilor cooperatiste. che Ioan, Weber Josefina şi Du floarea-soarelui la un loc, sau
achiziţionarea unor produse care dusele agricole prin cooperative. mitrescu Elvira, frustează cuim- 30 Une porumb, veniturile celor Realizarea sarcinilor care re­
pot fi mai uşor achiziţionate (fu­ Acest iucru nu a stat însă în a inopinate în gestiunea coopera­ Transformarea socialistă a a- părătorii, luîndu.-!-e suprapreţuri. asociaţi sporesc cu 10 la sută, vin cooperaţiei de consum în
raje, paie, îngrăşăminte natu­ tenfia permanentă a conduceri tivelor. mriculturii este una dintre sarci Trebuie însă atrasă alenţia că urma Plenarei C.C. al P.M.R.
rale)". Unele cooperative nu pri lor unităţilor cooperatiste. Coo nile de căpetenie a cooperaţiei Mai sînt încă sate, unde, din -veniturile sporesc cu 10 la sută din decembrie 1956, în domeniul
mese fondurile necesare achizi­ perativele din raioanele Alba şi Este un lucru obligatoriu, sta­ de consum. Conducerile unităţi numai în cazul cînd asociaţia întăririi legăturilor între sat şi
ţiilor, din partea uniunilor raio­ Sebeş nu au fost suficient apro­ bilit prin lege, că factura tre lor cooperatiste nu au _nluneit cauza lipsei de preocupare a U este constituită din ţărani apar- onaş şi în transformarea socia­
nale, ceea ce face ca ele să nu-şî vizionate cu .unelte agricole buie să însoţească marfa. Se în- suficient în acest domeniu. De niurilor raionale, nu au fosî în tinînd aceluiaşi sat şi nu mai listă a agriculturii, va fi înde­
realizeze „planul. Centrele de a- (sape, pluguri uşoare). Uneori, fiinţate nici pînă acum unităţi multor siate, aşa cum greşit s-ia plinită numai prin -asigurarea
chiziţij ale cooperativelor sînt acestora li s-au trimis mărfuri tîmplă însă, de multe ori, ca or­ multe ori, conducerile cooperaţi- unei munci politice susţinute,
încă insuficient organizate şi, nespecifice consumului sau com­ interpretat în unele cazuri. prin -aplicarea celor mai bune
ganele competente să trimită velor nu au constituit exemple metode şi prin ţinerea unei strîn-
că urmare, de multe ori, din plect necorespunzătoare din La ariile de treer se vor în­ se legături cu membrii connera-
punct de vedere calitativ, cee? pentru ţăranii muncitori, ei ne- tori.
ce a creat nemulţumiri în rîndu' fiinţa chioşcuri pentru desface­
cumpărătorilor.
rea mărfurilor, în cadrul cărora
O sursă însemnată de creştere
a veniturilor cooperativelor este
înfiinţarea de gospodării anexe
(grădini de legume, livezi 'de