Page 44 - 1957-06
P. 44
Pag. 4 'bR U M U L S Ô C IA U S M U L Ü ! Nr. I l l
Vizifa la Varşovia IN CINSTEA CELEI DE A 40-a
a unui grup de foşti ANIVERSĂRI A MARII REVOLUŢII
conducători
ai detaşamentelor SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE
sovietice de partizani VARŞOVIA 12 (Agerpres).— polonez şi Revoluţia din Oc
Italia are nevoie de un guvern sprijinit Pentru înlăturarea barierelor VARŞOVIA (Agerpres) TASS P.A P. anunţă : La Comitetul tombrie“, o culegere de lucrări
ils partidele democrate anunţă : La invitaţia conducerii Central al P.M.U.P, a avut loc o ale lui Lenin intitulată „Lenin
în comerţul cu R. P. Chineză centrale a asociaţiei de priete conferinţă la care au participat şi Revoluţia din Octombrie“. Se
nie polono-sovietică şi a con reprezentanţi ai partidelor poli pregătesc spre editare lucrări
şi cele de stingă ITALIA guvernului englez în lichidarea ducerii centrale a Uniunii luptă tice, orpanizaţillor obşteşti şi de ştiinţifice de savanţi polonezi.
barierelor în comerţul cu China. torilor pentru .libertate şi demo tineret, oameni de ştiinţă şi cul Vor fi editate lucrările unor
ROMA 12 '(Agerpres)’. — rea discriminării politice şi sa ROMA (Agerpres). — La Mi craţie, precum şi a biroului is tură. In cadrul conferinţei au scriitori şi poeţi polonezi şi so
Luînd cuvîntui la 10 iunie la un tisfacerea revendicărilor econo lano a avut loc o conferinţă con GERMANIA OCCIDENTALĂ toric al conducerii politice cen fost discutate problemele legate vietici din perioada Revoluţiei
miting electoral din Carbonia mice şi sociale devenite urgen sacrată problemei extinderii re trale a armatei poloneze, la de pregătirea sărbătoririi în Po din Octombrie şi a primilor ani
(Sardinia) Togliatii ta declarat, te ; respectarea principiului mo laţiilor economice dintre Italia BONN (Agerpres). — Fede Varşovia a sosit un grup de
că guvernul Zoii nu a fost le tivului întemeiat la desfacerea şi Republica Populară Chineză. raţia industriilor din Germania foşti conducători ai detaşamen lonia a cetei de-a 40-a aniver de după Revoluţie.
gal chiar din momentul formă La această conferinţă, organiza occidentală a dat publicităţii o telor sovietice de partizani oare
rii sale, deoarece s-a străduit contractelor cu privire la folosi tă de centrul naţional pentru declaraţie în care tei exprimă în timpul luptei împotriva co sări a Marii Revoluţii Socialiste Totodată se pregătesc mate
rea păm întului; recunoaşterea dezvoltarea relaţiilor cu China, speranţa că Republica Federală tropitorilor hitlerişti au acţio riale centru conferinţe, emisiuni
să-şi asigure voturile inonarhiş- au participat economişti, oameni Germană va urma exemplul Ma nat pe teritoriul Poloniei. din Octombrie. radiofonice, broşuri despre im
contractelor de muncă şi obliga politici, reprezentanţi ai orga rii Britanii şi va ridica o parte portanţa Revoluţiei din Octom
tilor şi fasciştilor — forţe care nizaţiilor comerciale şi ai firme din restricţiile impuse în comer Oaspeţii vor vizita locurile In cinstea glorioasei aniver brie pentru poporul polonez şi
ţia patronilor de a respecta con lor industriale. Cei care au luat ţul cu China populară. luptelor împotriva ocupanţilor sări a 40 de ani de la Revolu despre influenta ei asupra dez
germano-fasci,şti; se vor întâlni ou
partizani polonezi care au par ţia din Octombrie, în Polonia voltării mişcării revoluţionare
ticipat la aoeste lupte şi cu
populaţia oare a acordat un vor fi publicate noi documente din Polonia.
mare ajutor partizanilor. inedite sub titlul de „Poporul
Pentru încetarea experienţelor
cu arma nucleară
sînt împotriva construcţiei Ita tractele semnate de organiza cuvîntui Ia conferinţă, au sub Preşedintele Sukarno cheamă NEW YORK 12 (Agerpres). arma nucleară. „Dorim, declară
ţiile sindicale; majorarea aju liniat marile succese obţinu poporul să apere unitatea muncitorii, ca toate experienţele
liei. toarelor acordate prin asigurări te de Republica Populară Chi şi indepedenţa Indoneziei TASS anunţă : După cum rela nucleare să fie interzise odată
In acelaşi timp, a continuat sociale, majorarea salariului neză în economie şi cultură şi tează ziarul mexican „El Popu pentru totdeauna". Muncitorii
funcţionarilor publici. au arătat neoesitatea revizuirii DJAKARTA (Agerpres). — tat el, activitatea guvernului se lar“, liderii Confederaţiei oame mexicani cer ca descoperirile
Togliatti, guvernul Zoii a în de către Italia a politicii fiaţă bazează pe legătura strînsă cu nilor muncii din Mexic au decla ştiinţifice în domeniul fizicii nu
cercat să provoace discordie în Togliatti a declarat că Parti de China pentru a stabili cu TASS anunţă : Luînd cuvîntui poporul, care se înfăptuieşte rat că muncitorii — membri ai cleare să nu fie folosite decît
tre cele două partide mari ale dul Comunist Italian consideră această ţară trainice legături în la 10 iunie la un miting al lo prin Sovietul Suprem al Confederaţiei se pronunţă 1pen în scopuri paşnice.
oamenilor muncii (comunist şi că ţinerea înainte de termen a toiate domeniile. Vorbitorii au cuitorilor oraşului Serang, pre U.R.S.S., ales direct de popor. tru încetarea experienţelor cu
socialist — N. R.). alegerilor, care urmează să aibe acordat o deosebită atenţie re şedintele Sukarno a chemat po In Indonezia nu există o ase-'
loc abia peste un an, ar consti centei hotărîri a guvernului en porul să lichideze separatismul, menea legătură deoarece aici Apelul {oştilor defînufi sovietici
Trebuie să se pună capăt ma- tui o încălcare a constituţiei în- glez cu privire la extinderea co parlamentul imită'exemplele oc ai lagărului de concentrare hitlerist
şinaţiunilor murdare ale parti trucît în parlament există o ma merţului cu Republica Populară pentru a păzi republica şi cele cidentale, necorespunzătoare in
dului democrat creştin, a spus joritate capabilă să creeze un Chineză ceea oe s-a cerut cu 5 principii „pancea sila ‘ pe care de la Dachau
Togliatti, şi aceasta va fi posi insistenţă să fie urmat şi de gu
bil numai pe baza unui program guvern stabil. vernul italian. se întemeiază statul indonezian MOSCOVA 12 (Agerpres).— Foştii deţinuţi din lagărul da
sprijinit de partidele democrate
şi cele de stînga. Acest program Manevrele conducătorilor par JAPONIA • Preşedintele a subliniat că re dividualităţii poporului indone TASS anunţă : La 10 iunie Co concentrare Dachau care au ur
trebuie să dea guvernului posi tidului democrat creştin, a de TOKIO (Agerpres). — După volutia indoneziana nu s-a ter zian. Prin crearea Consiliului mitetul sovietic al veteranilor de mat la cuvînt şi-au împărtăşi^
bilitatea de a merge înainte pe clarat el în încheiere, trebuie să minat şi că schimbările rădică naţional va fi stabilită legătura război a organizat o întîinire amintirile despre tratamentul
un drum democratic pînă la ale le împiedicăm tocmai noi, comu cum relatează ziarul „Akahaia“ le, de care nu se poate lipsi între popor şi guvern. Indone între foştii deţinuţi ai lagărului monstruos din lagăr, despre ex
niştii, socialiştii, alegătorii care asociaţia japoneză pentru pro nici o revoluţie, nu pot fi evi zia nu vrea să copieze sistemul de concentrare hitlerist de la perienţele care s-au făcut asu
geri. movarea comerţului internaţio tate. guvernamental al U.R.S.S. şi pra deţinuţilor. A fost adoptat
'Liniile principale ale acestui ne urmează şi cetăţenii care nal a chemat marile organizaţii El a declarat că, stăruind a- R. P. Chineze, a subliniat Su Dachau. Printre ei sînt locuitori un apel către toti foştii deţinuţi
comerciale şi industriale din J a karno, dar trebuie să luăm
program ar putea fi expuse în deocamdată sînt independenţi ponia să desfăşoare o mişcare supra participării în guvern a drept exemplu tot ce există bun din Moscova şi regiunea Mos din lagărul de concentrare de
cîteva puncte: iniţiativa din de noi, care sînt de asemenea pentru ca guvernul Japoniei să tuturor partidelor, inclusiv a co în aceste ţări. Sistemele guver cova, Saratov, Stalingrad, Via-
partea Italiei în domeniul slă ameninţaţi, întrucît partidul de întreprindă măsuri îndreptate muniştilor, îi cheamă pe indone dimir, Poltava, Ufa etc. la Dachau.
birii încordării internaţionale, mocrat creştin încearcă să mo spre lichidarea Chicom-ului zieni să-şi consolideze existenţa namentale ale U.R.S.S. şi R. P
dezarmare şi încetarea expe difice bazele orînduirii noastre (aşa numitul comerţ chinez al ca oopor independent şi îi chea Chineze corespund, fără îndoia I. Panov, fost deţinut al lagă Noi toţi, se spune în apoi, nu
rienţelor termonucleare, lichida democratice şi parlamentare. N.A.T.O. — N. R.). Potrivit re lă, individualităţii popoarelor a rului, actualmente şeful secţiei
latărilor aceluiaşi ziar, aduna mă pe toţi să muncească în spi cestor ţări. Noi trebuie să ac cadrelor dintr-o organizaţie de vrem război. Vrem pace, priete
rea din prefectura Osaka a a- ritul colaborării reciproce, carac ţionăm de asemenea, bazîndu construcţii din Moscova a pre nie şi înţelegere între popoare.
probăt în unanimitate o rezolu teristică poporului indonezian. zentat un raport.
ţie cu privire la necesitatea li ne pe individualitatea noastră Cerem cu hotărîre încetarea i-
Relevînd succesele construc mediată a producţiei armei nu
Mişcarea de insurecţie din Cuba ţiei în Republica Populară Chi cleare şi deplina ei interzicere.
neză şi în Uniunea Sovietică, Vă rugăm să desfăşuraţi o cam
panie internaţională, largă pen
se bucură de sprijinul populaţiei chidării activităţii acestui comi legătura strînsă dintre guver Fără sprijinul americanilor regimul tru interzicerea- experienţelor cu
tet. In rezoluţia adresată primu nele şi. popoarele acestor ţări, arma atomică, pentru scoaterea
participarea activă a maselor ei din armamentul statelor, pen
PARIS 12 (Agerpres). — cestea se deplasează rapid în lui ministru, Kî'şî. şi ministru populare în construcţie, marto lui Ngo Dinh Diem s-ar prăbuşi tru lichidarea stocurilor ei, pre
Săptămînalul „La Tribune des junglă şi au puncte de aprovi rul cărora a fost personal, Su cum şi pentru reducerea efecti
Nations“ publică o corespon zionare în marile ferme de la lui Comerţului Exterior şi In vului forţelor armate şi a a r
dentă din Havana în legătură liziera zonei aproape impenetra karno a declarat că acesta este mamentului.
cu situaţia din Cuba. bile a munţilor Maestra. dustriei, Miţuta, se spune că „un exemplu bun penţrp Indo — declaraţiile unor deputaţi englezi
nezia“. . care au vizitat Vietnamul. La Okinawa soldaţii
„Generalul Batista, scrie co Referindu-şe la ameninţarea gV u'1v' 'eJr*'n••.u'1?l japonez7r *\ * yi - «• * * trebuie să ia- _________
respondentul, joacă în prezent o lui Batista de a folosi bombe cu . . .j In Uniunea Sovieticp, a ară- americani continuă
•
nalizeze actuala situaţie inter
naţională şi să urmeze exemplul HANOI. 12 (Agerpres). In Hanoi situaţia este cu totul al
cursul lunii mai a.c. o delega ta. Acolo există un singur oraş
carte dificilă împotriva mişcării napalm împotriva insurgenţilor, ţie parlamentară britanică com
revoluţionare condusă de Fidel corespondentul scrie că în reali încheierea lucrărilor conferinţei naţionale pusă din 5 persoane a vizitat care aparţine poporului. In în să comită acte
tate chiar şi statul major al tru R.D. Vietnam şi Vietnamul de cheiere, Warbey şi-a exprimat de huliganism
Castro ; în fapt insurgenţii se pelor guvernamentale se îndo a învăţătorilor şi profesorilor comunişti din Franţa sud. In cursul şederii lor la Ha convingerea că R.D. Vietnam
găsesc pretutindeni deşi luptele noi deputaţi William Warbey,
Harolds Davies, Lena Jegea au va birui toate greutăţile lăsate TOKIO (Agerpres). — TASS
nu au loc decît în provincia 0 - ieşte că va putea obţine vreun — cuvîntarea Iui Jaques Duclos — făcut declaraţii la posturile de de aproape 100 de ani de co anunţă : Pe insula Okinawa, o-
riente. Mişcarea insurecţională rezultat pe această cale. O ase radio nord vietnameze. Warbey lonialism şi de cei 12 ani de
se bucură de sprijinul popu menea măsură ar ridica un nu PARIS 12 (Agerpres). La La şedinţa de închidere ia a spus că din cele constatate în invazie şi război. ciipată de Statele Unite, soldaţii
laţiei ; iată de ce generalul Ba măr şi mai mare de cubani îm Paris s-:au încheiat lucrările conferinţei a luat cuvîntui Ja cursul vizitei sale în partea de
tista, în ciuda uriaşei sale su potriva lui Batista. conferinţei naţionale a învăţăto ques Duclos, secretar al C.C. nord a ţării şi-a format convin 'Deputatul Harolds Davies a americani continuă să comită
periorităţi materiale, nu a reu rilor şi profesorilor comunişti. al P.C. Francez, care a che gerea că Vietnamul este o sin relevat de asemenea dorinţa vie. acte de huliganism. După cum
şit pînă în prezent să provoace De altfel, adaugă corespon La conferinţă au fost examinate mat pe învăţătorii şi profesorii gură ţară, în care trăieşte un a populaţiei din nordul şi su
o înfrîngere serioasă mişcării“. dentul, consilierii americani de următoarele probleme: situaţia comunişti să lupte şi mai ac singur popor care vorbeşte a- dul ţării de a se uni din nou anunţă ziarul „Mainiţi“, recent
pe lingă forţele lui Batista nu şcolii franceze şi a instituţiilor tiv pentru pace în Algeria, pen ceeaşi limbă şi are tradiţii şi o într-o singură ţară. El a elogiat doi soldaţi americani au intrat
Corespondentul afirmă că Fi cred că aviaţia acestuia ar fi în de cercetări ştiinţifice, lupta tru dezarmare, pentru interzice cultură comună. De asemenea efortul guvernului R.D. Vietnam în sala municipalităţii oraşului
măsură să efectueze bombarda pentru pace în Algeria şi dez rea armelor de exterminare în el a constatat dorinţa poporului de a extinde industria uşoară Naha, unde avea loc un miting
del Castro aplică tehnica folo vietnamez de a-şi reunifîca ţara. organizat de partidul popular,
Referindu-şe la situaţia din şi producţia de bunuri de larg democrat din insula Okinawa,
sită de forţele de rezistenţă din Vietnamul de sud, deputatul şi au început să arunce cu pie
Warbey a spus că fără spri consum. In continuare el a con tre în vorbitorii de la tribună. '
Malaya — trupe puţin numeroa mente sistematice asupra grupu armarea, unitatea de acţiune a masă, pentru încetarea experien jinul americanilor regimul lui
Ngo Dinh Diem s-ar prăbuşi. damnat piedicile pe care le pun Revoltaţi de acest act huliga
se dar foarte bine înarmate ; a- rilor conduse de Fidel Castro. comuniştilor şi socialiştilor. ţelor cu arma atomică, împo In legătură cu deosebirile din nic participanţii la miting i-an
tre viaţa pe oare o duce popu autorităţile lui Ngo Dinh Diem prins pe cei doi huligani dîndu-
triva reînvierii militarismului laţia din nord şi cea din sud, le o lecţie bine meritată. Poliţia
Warbey a subliniat deosebirea în calea activităţii comisiei in a trebuit să intervină pentru a
Din Islanda pînă ain fh” ¦lLi*pi¦ne german şi împotriva creării care există între capitala Viet scăpa pe cei doi soldaţi ameri
„micii Europe“. namului de sud, Saigon, şi a ternaţionale de supraveghere şi
Vietnamului de nord Hanoi. Pe
Duclos a arătat că şcolile e- străzile Saigonului, a sp u s. el,
lementare, medii şi superioare control. Davies şi-a exprimat cani din numite mulţimii.
curentul antiamerican cîştigâ teren franceze întîmpină mari dificul convingerea că guvernul R.D. R e cti f i c a r e
tăţi materiale care se caracteri Vietnam este hotărît să aplice
zează prin lipsa de localuri, pro acordurile de la Geneva.
Deputata Lena Jegea a vor
fesori şi credite. Lipsurile în Aliniatul 1, din articolul „Să folosim
bit despre dificultăţile pe oare la maximum fiecare metru pătrat de
WASHINGTON 12 (Ager flecare mie de americani". In ricanâ „nu este înţeleasă" Şl domeniul învăţămîntului tehnic spaţiu locativ“, apărut In ziarul nos
pres. Deşi de la manifestaţiile ciuda creării unor comitete că asiaticii leagă numele de au făcut oa în octombrie 1955
antiamericane din Talean au mixte franco-americane, yan american de „urîtul colonia un număr de 49.000 de tineri le întîmpină femeile vietnameze tru nr. 775 din 11 iunie, se va c iti:
trecut cîteva săptămîni, cer keii nu sînt 'iubiţi din cauza lism european", In Orientul oare au vrut să se înscrie în din cauza scindării ţării. Ea a ...Sfatul popular orăşenesc Deva, sub
curile oficiale şi presa din comportării lor. In Anglia an- mijlociu care acum cunoaşte instituţiile de învăţămînt teh subliniat rolul remarcabil pe conducerea organelor de partid, a luat
care îl joacă femeia vietnameză
S.U.A. se află încă sub impre ii-americanismul, subliniază „binefacerile" doctrinei Eisen nic nu au putut face acest lu măsuri de comasare a unor instituţii,
sia violentelor demonstraţii de ,,Time", este deosebit de intens hower masele populare consi cru. Un procent foarte redus asigurîndu-se în felul acesta un spa*
la Taipe. Ziarele continuă să în special în cercurile ziariş- deră că americanii sînt in ma de copii de muncitori şi ţărani în reconstrucţia R. D .Vietnam, tiu în plus pentru locuit.
publice ample articole în care tice, politice şi în general prin re parte vinovaţi de încorda urmează şcolile medii şi de în
analizează starea de spirit din tre intelectuali. Marea Brita rea existentă in această zonă. văţămînt superior. Tn institu
ţările unde există baze militare nic care nu s-a împăcat încă Pentru popoarele Orientului ţiile de învăţămînt superior fiii îţi dai seama că exista două ;M A G A Z I N
americane. Recent revista ame cu ideea că S.U.A. ti ia locul mijlociu, continuă „Time", e- de ’ muncitori formează doar 3 oraşe. Un oraş al luxului cu
ricană „Time" a publicat o in diferite părţi ale Uimii „a- venimeniele recente din Tai- la sută din numărul total al speculanji şi traficanţi şi un VINERI 14 IUNIE 1957
hartă a continentelor european, cuză Washingtonul de a fi răs van, au constituit o dovadă că
asiatic şi african pe care erau punzător de toate eşecurile „soldaţii americani sînt sălba studenţilor, iar în instituţiile de oraş al săracilor în care aceş SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
însemnate toate ţările în care politice ale Marii Britanii din teci şi vor să transforme Tai tia trăiesc într-o mizerie jal
există garnizoane şi misiuni India şi pînă la Suez". vanul într-o bază in vederea învăţămînt mediu — 12,5 la nică, fără cămine, bolnavi. La DEVA r Rîsete în paradis ; Cinema Un pichet în munţi ; LONEA: Rîsef»
sută. „Grădina de vară" : Parada lui Char- în paradis ; ORAŞTIE : Feroviarul!
americane, numărul efective Dar curentul antl-american unor noi războaie agresive". lo t ; ALBA IULIA: PRAPASTIA; PETROŞANI: Acţiunea B ; SEBEŞ:
lor americane! precum şi ca este deosebit de puternic in „Time" recunoaşte că în mare JH ujararea chiriilor ut APOLDU DE S U S : Garnizoa Bulevardul principal; SIMERIA AI
racterizări asupra stării de special în Asia şi in general în parte această stare de lucru na nemuritoare ; BARU-MARE : Ca 41-lea; TE1UŞ: Aida; ZLATNA-:
spirit a populaţiei locale. Din ţările slab dezvoltate. In Ja ri se datoreşte vieţii ostenta LONDRA 12 (Agerpres). A- milion de locatari vor plăti chi zul fruntaşului Coceatkov ; BR A D : Garnizoana nemuritoare ; HUNEDOA
cum cîteva zile Camera Comu ri^ mai mari cu 10 pînă la 15 Unde nu zboară vulturii; HAŢEG:
Islanda şl pînă în Filipine, a- ponia şi Okinava, constată re tive luxoase pe cars o duc a- nelor a aprobat cu majoritate şilingi săplămînal, alte 2 mi Misterul celor două oceane; 1LIA: RA : cinema Blum ing: Drum tnsin-'
de voturi noua lege a chiriilor. lioane de persoane vor suporta
ratâ „Time", un milion şi ju vista, relaţiile cu populaţia lo mericanii în mijlocul unor po Numeroase ziare britanice au o sporire a chiriilor de 5 pînă la gerat.
arătat caracterul profund anti 10 şilingi săptămînal, tar încă
mătate de americani, militari, cală se înrăutăţesc. Cazul mi poare nevoiaşe. Asiaticii de un milion vor plăti sporuri de SELECŢI UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
şi civili în misiuni oficiale — litarului american Girară care pildă, protestează împotriva democratic al acestei legi, sub chirii de pînă la 5 şilingi săp
trăiesc în mijlocul unor po a ucis. o femeie japoneză" a faptului că americanii ,.trăiesc liniind că ea favorizează inte tămînal. Ih cazul că nu vor Programul 1 : 6,15 Muzică uşoară; uşoară; 16,20 Melodii populare romî
resele proprietarilor şi că ame putea plăti aceste chirii sporite
poare străine. Din Islanda pî provocat cele mai violente ră izolaţi în cartierele lor cu vite 'ooatarii sînt ameninţaţi cu e- 6,45 Album şcolar; 7,50 Muzică uşoa n eşti; 17,15 Sfaturi gospodăreşti
ninţă cu sporirea simţitoare a vaouarea din case.
nă în Filipine curentul anti bufniri anti-americane de la somptuoase avînd instalaţii de chiriilor aproape 6 milioane de ră ( 9,00 Muzică uşoară romînească; 17,25 Concert de estradă; 18,05
american cîştigă teren. In Eu terminarea celui de-al Jl-lea aer condiţionat şi îşi pot per oameni ai muncii pe întreg cu Asociaţia naţională a chiriaşi-
prinsul Marii Britanii. 'or din Marea Britanic a dai 10,00 Jocuri populare romîneşti; 10,20 Cîntece ale compozitorilor noşj
ropa în special în Germania război mondial“. In India şi mite cele mai costisitoare ca publicităţii o declaraţie în care
După cum arată ziarul „Daily arată că va organiza în întrea Opera „Răpirea din Serai“ de Mo- tri şi jocuri populare romîneşti; 18,55
unde se află 375.000 de mili Asia de sud-est se manifestă pricii". Ostilitatea faţă de a- Herald“ citind date extrase diri
ga ţară mitinguri şi manifestaţii zart; 13,05 Program de melodii popu Sfatul medicului „Operaţia cezariană“ j
tari americani cu familiile tor o vădită neîncredere faţă de mericani a pus pe gîndiin ofi . statisticile guvernamentale, o-
precum şi 3500 de civili, inci politica externă a Statelor U- cialităţile de la Washington diată cu intrarea în vigoare, a de protest-ale chiriaşilor pentru lare; 16,45 Muzică uşoară; 19,10 Din 19.00 Muzică uşoară; 19,30 Muzică de
ndii';legi • la 6 iulie — 320.000
dentele cu populaţia locală con nite. In India există un pu care studiază acum remediile de persoane vor trebui să plă viaţa muzicală a oraşelor şi regiuni Gherase Dendrino ; 20,45 Muzică uşoa
tinuă să fie destul de frecven ternic resentiment ţaţă de „a- care se impun.. Astfel, la De
te. In Franţa unde se află 50 ceşti americani lipsiţi de buna partamentul de Stat s-a pro-, lor patriei; 19,45 Răspundem ascul ră 21,05 Muzică populară romînească f
mii de militari americani îm creştere". Anti-americdnişrnul pus reducerea personalului ofi tătorilor ; 19,55 Noapte bună, copii 21,30 Părinţi şi copii; 22,45 Muzică
preună cu familiile lor, precum se extinde de la Caraci pînă cial din diferite ţări, precum şi
şl 3500 de civili „se semna la Manila. „Time" se plînge „educarea" americanilor care „La voi acasă sînt şoricei ?“ poves uşoară.
tire de O. Pancu-Iaşi; 20,00 Gintă Aida BULETINE DE ŞTIRI;
Moga ; 20,15 Teatru la .microfon „Roa ’ 5-°° î 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15.00Î
dele instrucţiunii" adaptare radiofo
lează cite 44 de incidente la pentru faptul că politica ame- pleacă In străinătate. nică . după comedia lui Lev Nicolae- 17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
toască.-sporuri de chirii de pes a obţine- revocarea legii anti vici Tolstoi i 22,30 Melodii populare . I): 14,00: 16,00: 18.00 : 20,00 ; 21,00:
te 15 şilingi pe săptămînă, un democratice a chiriilor. ¦ romîneşti. Programul I I ; 14,40 Muzici 23.00 (programul II).
Redacţia ş i administraţia ziarului sir. 6 M a rtie nr. 9, T elefo n : !88—189. T a x a p l ă tită tn n u m era r c o n fo rm a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii G e n e ra le P .Ţ .T .R . nr. 2 36.320 d in 6 n o ie m b rie 1949 — T ip a ru l în tr e p r in d e r e a P o lig r a f ic ă ml M a T — D E V A