Page 45 - 1957-06

L:-0 »<*•!* Verbală PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UMhŢJ-MJ

:::•3!•a
eva

Citiţi în pagina IV-a :

— Declaraţia guvernului Sovie­
tic adresată Ministerului de ex­
terne al Libanului.

— Declaraţiile lyi Dulles despre

!r-ţ>-<^-^>’0 «o interviul Iui N. S. Hruşciov.

Toate organizaţiile de bază singură adunare, întreaga a c - J a r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA 31 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL — Criza de guvern din Italia
Y din raionul Petroşani au pla- tivitate a conducerii sau a u-* — In Cuba creşte mişcarea dc
f nuri de muncă. Unele pe trei nei organizaţii de masă nu rezistenţă împotriva dictatorului
f luni, altele pe o singură lună. poate fi temeinic dezbătută x>

# Multe birouri ale organizaţii- sau, în cazul cînd totuşi se ta­ Anul IX. Nr. 778 Vineri 14 iunie 1957 4 pagini 20 bani Batista.
ior de bază se străduiesc ca ce, aceasta necesită timp înde-i

la întocmirea planului de lungat. De asemenea, neară-Yi

muncă să ţină cont de proble- tîndu-se concret ce latură a ac-Ti

mele cele mai importante, care tivităţii se dezbate în aduna-|i rii socialssfe Vizitele delegaţiei
se cer a fi rezolvate într-o a- rea generală, membrii de par-
nurnitâ perioadă. Aşa se pro- tid nu pot să se pregătească

cedează în organizaţiile de temeinic pentru a participa la ooooooo<xx?<>oooooooo<x>o<xx><x>oooooooooooooC’<xxxxxx>ooo<xx> ooooooo<xxx>oooooooo<xx guvernamentale şi de partid
bulgară la Cluj şi Sibiu
bază nr. 1 şi 4 de la mina Pe- discuţii. Este cu mult mai bine Noi succese ale siderurgişîiior foursedorerai

triia, nr. 5 de Ia mina Lupeni, ca în planul de muncă sâ se

nr. 3 de la mina Aninoasa şi treacă numai o latură a acti-

alteie. La întocmirea planuri- vitalii unui organ care va fi La furnale, ofetărie şi iatn moare, căldura zilelor de vară w , n i Intl hala la-
face munca tot mai grea. Şi totuşi, normele, planurile, sînt I i . I minoarelor pe
lor, birourile acestor organi- analizat şi e bine de aseme-$ depăşite. E In joc prestigiul secţiei, al întrecerii.
I Laminate Jgrraaffiic.oul care
Î zaţii de bază se consultă cu nea, ca problemele ce se vor'$ Miercuri dimineaţa la ora 8 delegaţia a spus printre altele: „Permiteţi-mi
membrii de partid, pentru a dezbate să fie aduse la cunoş-Y urmăreşte pro guvernamentală şi de partid a R. P.
stabili problemele care să fie iinţă din timp, pentru c a r ducţia la zi, coloanele au o cu­ Bulgaria în frunte cu Anton lugov, iubiţi tovarăşi din raionul Mediaş să
loare aprinsă, roşie, semn că se preşedintele Consiliului de Miniştri al
a cuprinse în plan, aduc la cu- membrii de partid să vină pre-(f produce peste plan. Linia care R. P. Bulgaria, membru al Biroului vă transmit în numele delegaţiei gu­
marchează procentul de înde­ Politic al C.C. al P.C.B., şi Todor
I noştînţa întregii organizaţii de gătiţi, să ridice probleme şi să# I-™- ¦ , La furnale, Te- sută. Asemenea „codaşi“ să plinire a planului indică o de­ Jivkov, prim secretar al C. C. al vernamentale şi de partid a R. P.
8 r | - I igislriul carL ţine tot fie. păşire de 1,4 La sută. P.C.B., membru în Biroul Politic al
I bază planul de muncă. facă propuneri care să ducă# C.C, al P.C.B., care la invitaţia gu­ Bulgaria, în numele oamenilor mun­
l_L0 n ta J la zi evidenţa La oţelaria Mar­ Urmărind graficul pe schim­ vernului Republicii Populare Romîne
I Unele organizaţii de bază la înlăturarea lipsurilor şi la# producţiei, pre­ buri, în dreptul numelui Pe­ şi a Comitetului Central al Partidu­ cii bulgari, al întregului nostru popor
\ ieU tin, mare forfotă. tru Constantin — maistru, şef lui Muncitoresc Romîn face o vizită
k nu dau însă atenţia cuvenită îmbunătăţirea procesului d e|, zintă o situaţie îmbucurătoare. 0 Şarja a durat sub de schimb — coloana roşie tre­ prietenească în ţara noastră, a pără­ cele mai călduroase mulţumiri pen­
Toate brigăzile sînt cu normele timpul ,admis. Can cu peste 7 liniuţe de ba­ sit oraşul Cluj plecînd la Sibiu.
a planificării muncii, ceea ce producţie. Bine a procedat or-4, depăşite. După 12 zile, frun- tiiatea norm ala! Analiza oţe­ riera 100. Planul a fost depă­ tru primirea frumoasă pe care ne-aţl
tiaş pe secţie este colectivul ca­ lului găseşte o calitate bună. O şit deci cu 7 procente. Oaspeţii sînt însoţiţi de tovarăşii
I duce la greutăţi in întreaga ganizaţia de bază nr. 4 de la# re deserveşte furnalul 2, cu un nouă şarjă rapidă. Adăugate Alexandru Moghioroş, membru al Bi­ făcut-o. Entuziasmul cu care sînlem
procent de îndeplinire -a nor­ la celelalte, măreşte prestigiul A trecut doar o decadă din roului Politic al C.C. al P.M.R., vice­
I activitate a organizaţiei, lată mina Petrila, care şi-a prevă-# melor pe furnal, de 119,96 la lui Stanciu, oare de la începu­ lună. Următoarele, cunoscind; preşedinte al Consiliului de Miniştri, primiţi peste tot în cuprinsul minu­
tul anului şi pînă acum (10 Gheorghe Apostol, membru al Birou­
I cîteva din lipsurile ce se ma- zut în planurile de muncă u r-J sută. Brigăzile conduse de iunie), a elaborat 9 -aseme­ hotărî-rea laminatorilor de a fi lui Politic al C.C. al P.M.R., Aurel natei dv ţări ne arată odată mai mult
prim-furnialişti-i Ioan ră'coib şi nea şarje. mereu fruntaşi pe combinat, Mălnaşan, adjunct al Ministrului A-
a niîestă în această privinţă. mătoarele probleme: învăţa-v Alexandru Uţiu, au cele mai vor ridica în mod sigur aceas­ faceriior Externe, Caius Franţescu, prietenia frăţească, de nezdruncinat ce
frumoase realizări: 122,73 şi In total secţia a realizat 662 tă cifră, cu atît mai mult, ou şeful protocolului Ministerului Aface­
4 Deşi s-au dat indicaţii ca mîntul de partid, munca orga-# respectiv 121,63 La sută, pro­ şarje rapide. Pe schimburi, gra­ cît schimburile conduse de to­ rilor Externe, precum şi de Stoian leagă popoarele noastre vecine“.
varăşii Andrăşiescu şi T.rifu, nu Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria
^ planurile de muncă să fie în- nizaţiei U.T.M., activitatea con-# cent de îndeplinire a normelor, ficul arată următoarea situa­ vor să rămînă în urmă. la Bucureşti. In oraşul Sibiu cu mult înainte dei
iar Ilie Mîtcă, 115,42 la sută. ţie : schimbul tineretului —
ţ tocmite pe o singură lună, în ducerii administraţiei şi mim-f, SIBIU 12 De la trimişii speciali venirea oaspeţilor, o mare mulţime de
Pe locul II, colectivul furna­ fruntaş — 252 şarje rapide, Agerpres: La ora 13 trenul oficial a
unele organizaţii acestea sînt ca comitetului sindical din# lului 1, cu 118,70 La sută. „Co­ schimbul Munteanu, 189, schim­ ajuns în gara Sibiu. Pînă aici în nume­ locuitori se adunase în piaţa din spjţ»
daş“, furnalul 4, cu 109,40 La bul Josan, 181. roase gări la Cîmpia Turzii, Războieni,
0 întocmite pe trei luni. Or, es- secţie. Aceste obiective a u t Teiuş, sute de oameni al muncii au tele gării, pe străzile ce duceau spre
ţinut să salute cu entuziasm pe solii
$ te ştiut că e greu să se stabi- fost concretizate; în le g ă tu ră t poporului bulgar. In gara Copşa Mi­ gară, aşteptînd să salute pe oaspeţi.'
că, unde trenul s-a oprit cîteva mi­
# lească cu trei luni înainte pro- cu învăţămintul de partid s - a t nute, membrii delegaţiei bulgare au La coborîrea din trenul oficial oas*
fost salutaţi de ing. Gh. Poiicală
l blemele cele mai importante analizat calitatea acestuia, or- 1 directorul uzinelor metalurgice ,,21 peţii şi persoanele care îi însoţesc au
Decembrie" din localitate.
# care trebuie rezolvate în pro- ganizaţia U.T.M. a prezentat# fost întîmpinaţi de tov. Maxim Bm -
„ATuncitorii, Inginerii şi tehnicienii
- eesul muncii. un referat asupra felului cum ? din centrul muncitoresc Copşa Mică gheanu, prim secretar al comitetului
— a spus el — au aflat cu multă
Iu multe planuri de muncă se ocupă de întărirea discipli-J bucurie de trecerea dvs prin locali­ regional Stalin al P.M.R., Nicolae'
tatea noastră, avînd astfel prilejul să
se frec probleme generale ca nei tinerilor în producţie şi în # vă transmită dv şi prin dv poporu­ Iorga, preşedintele Sfatului Popular
lui frate şl prieten bulgar cete mai
dc n ild ă : analiza activităţii direcţia primirii de noi mem-T sincere salutări. Regional Stalin, Gheorghe Făgărăşa-

ll.T.M., analiza conducerii ad- brii, iar comitetul sindical d e j In mod deosebit vă rugăm să trans­ nu, prim secretar al comitetului oră­
miteţi din partea metalurgiştitor din
f minîstrative a sectorului, a or- secţie asupra felului cum se | Copşa Mică un salut tovărăşesc şi şenesc Sibiu al P.M.R., Iosif Şerbari
succese în muncă metalurgiştilor din
| ganelor sindicale etc. Aseme- ocupă deîntrecerea socialistă.^ oraşul bulgar Kardjali“. preşedintele Sfatului popular al ora­

Y nea probleme nu pot face ca Spre deosebirede procedeulal- a A răspuns tov. Todor Jivcov, care şului Sibiu, de conducători ai orga­

T adunările să decurgă în bune & nelor locale de stat şi de partid oaij

| conditiuni, să fie dezbătută meni de artă şi cultură. ]

temeinic activitatea celor care Cu braţele încărcate de flori ofe­
rite de pionieri, în aclamaţiile puter­
sînt analizaţi, întrucît, - într-o REAUZA nice ale locuitorilor, oaspeţii s^au în­
ANGAJA dreptat spre tribuna ridicată în pia­
I ţa gării unde a avut loc un mare
miting.
W 'w v W
In numele locuitorilor regiunii şl
r\ In întîmpinarea Festivalului secretar al comitetului raional Demn de remarcat este faptul al oraşului, tov. Nicolae Iorga, a a-
mondial al tineretului şi stu- U.T.M. Petroşani. că toate cele 7 sectoare de ti­ dresat oaspeţilor calde cuvinte de
Muncitorii elec­ denjitor şi a festivalului regio­ neret de aici şi-au realizat în salut.
tricieni de la ate­ nal, tinerii din Valea Jiului ÎNTREBARE': * fiecare lună sarcinile de plan.
lierul minei Vulcan şi-au luat o serie de angaja­ Ştim că la sfîrşitul lunii mar­ Brigada lui Csiki Emeric este Primit cu vil aplauze a luat apoi
se preocupă şi de mente. Printre altele, ei s-au tie, tinerii de la exploatarea car­ fruntaşă pe întreaga Vale a cuvîntul Stoian Toncev, Ministrul
buna funcţionare a angajat să extragă tot mai boniferă Lupeni, au chemat la Jiului. Membrii brigăzii au dat Gospodăriei Comunale, Urbanisticii şl
instalaţiilor din mult cărbune, astfel ca brigă­ întrecere, in cinstea festivalu­ peste prevederile de plan 2.589 Drumurilor membru în condacer-M
oraş. De curînd, ei zile de tineret să fie în frun­ lui, pe toţi tinerii din raion. tone cărbune. Astfel, această permanentă a Uniunii Populare Agra­
au instalat un tran- tea întrecerii. De asemenea, ei Care sînt roadele acestei între­ brigadă, este prima concuren­ re bulgare.
. sformator ce era au hotărît să întreprindă o se­ ceri ?
necesar reţelei elec­ rie de acţiuni de folos obştesc, RĂSPUNS: tă La excursia de La Moscova, Mitingul a constituit o puternică a-
trice care deserveş­ care să ducă la înfrumuseţarea Vreau să precizez un lucru. în timpul festivalului. Dar bri­ firmare a prieteniei romîno-bulgare,
te pompele de apă oraşului lor. gada lui Peter Moise, pare-se a hotărîrii oamenilor muncii din ţa­
potabilă din Vul­ Chemarea ia fost complectată că nu se Lasă mai prejos. Ea ra noastră de a contribui la continua
can. Pentru a cunoaşte realizările ou un obiectiv preţios: cea mai este un pretendent serios La întărire a marii familii a ţărilor so­
obţinute de tinerii dih V’ alea bună brigadă va pleca la festi­ titlul de brigadă fruntaşă în cialiste în frunte cu U.R.S.S.
In clişeu: şeful Jiului, în cinstea Festivalului, valul de la Moscova. Valea Jiului. Aceasta o dove­
de echipă Anton desc cele peste 2.000 tone căr­ Cronică hajegană
Hatzak împreună cu Roadele acestei întreceri sînt bune extrase peste plan de bri­
echipa sa, ridicînd îmbucurătoare. Din cele 23.000 gada respectivă. (DE LA SUBREDACŢIA NOASTRÁ VOLUNTARĂ)
într-un autocamion
transformatorul ca­ tone de cărbune, care reprezin­ Mari cantităţi de cărbune
re a fost instalat tă angajamentul tinerilor de a
la castelul de apă.

w ne-am adresat zilele trecute to­ da peste plan pînă la festival, peste plan au extras şi brigă­ L a cinematograful „Popu­ organizat, de către colectivul
varăşului Gavrilă Dan vrim în prezent sînt realizate peste zile de tineret conduse de Gheor­ lar“ din Haţeg au ruiat, bibliotecii raionale din Haţeg,
15.000 tone. In fruntea acestei ghe Ivăşoan, Gheorghe Burcin, în ultimul timp, filmele: „Moa­ 11 cercuri de citit şi 20 biblio­
MUNCĂ RODNICA PE OGOARELE REGIUNII întreceri se găsesc tinerii mi­ Foro Alexandru şi altele. ra cu noroc“, „Dosarul 306“, teci volante.
neri de La exploatarea Vulaan. „Dreptul de a te naşte“, pre­
Ei au extras peste plan, pînă Rezultate deosebite în produc- cum şi altele. Un nou centru pentru
acum, peste 5.000 tone cărbune.
(Continuare în pag. 3-a) De la începutul anului şi pî­ repararea încălţămintei
nă în prezent, filmele au fost
c o • şi Succese ale industriei noastre chimice vizionate de un număr de pes­ r ^ e curînd, comitetul execu*
te 65.000 spectatori, depăşin-
Industria noastră chimică a- loare de peste 12.000.000 Iei, du-se astfel planul cu 18 la ^ tiv al cooperativei meşte­
duce o contribuţie importantă iar cei de la combinatul chimic sută.
la aprovizionarea oamenilor nr. 1 au pus ia dispoziţia uni­ şugăreşti „16 Februarie“ a luat
muncii cu bunuri de larg con­ tăţilor comerciale obiecte din Conducerea cinematografului
Timpul frumos din ultimele dog (Măriuţa) şi alţii, iau termi­ gospodari, o demonstrează şi sum. Colectivele de muncă din aminoplast în valoare de a reuşit să înregistreze acest hotărîrea de a înfiinţa încă un
?!le a făcut ca satele comunei nat praşila I-a la porumb şi viile care împodobesc dealurile întreprinderile chimice produc 2.000.000 Iei.
vjngard din raionul Sebeş, sa au început, zilele trecute, pra­ ce străjuiesc satul de jur-'im- astăzi peste 300 sortimente de In acest an producţia de bu­ centru de reparaţii pentru în­
ne aproape pustii în cursul zi­ şila Il-a. prejur. Acestea au fost săpate articole clin mase plastice, pre­ nuri chimice de larg consum s-a
lei. In schimb, cîmpul e plin la timp şi s-au stropit contra cum şi o gamă variată de o- îmbogăţit cu noi sortimente. Se călţăminte. ' f
de oameni. Aici clocoteşte din Cuvinte de laudă se pot spu­ manei • de trei ori pînă acum. biecte cauciucate şi de uz cas­ produc farfurii, cordoane şi pla­
zori şi pînă seara tîrziu munca ne şi despre membrii gospodă­ Oamenii spun satisfăcuţi că nic. se din lucolen (polietilenă), succes datorita faptului că, în Noul atelier, amenajat in­
harnicilor colectivişti, întovără­ riei colective din Vingard. Ei recolta mare de struguri ce se
şiţi şi ţărani cu gospodării in­ sînt un exemplu mobilizator prevesteşte a fost salvată, în De la începutul anului şi pînă mantale de ploaie, papuci, afară de reprezentaţiile obiş­ tr-un local corespunzător, si­
dividuale. Ei muncesc cu rîvnă pentru ţăranii muncitori indi­ ciuda condiţiilor favorabile a- acum întreprinderile industriei mape-serviete şi alte produse
pentru a salva culturile de bu­ viduali — şi nu încape îndo­ pariţiei manei în acest an. chimice au produs bunuri de din policlorură de vinii, noî nuite. a organizat un număr tuat în centrul oraşului, a în­
ruienile favorizate în creştere ială că exemplul lor a contri­ larg consum în valoare de peste sortimente din aminoplast, să­
ele ploile excesive căzute în a- buit în mare măsură La faptul Pentru aceste realizări fru­ 320.000.000 lei depăşind cu pun praf, noi coloranţi, obiecte de 33 matineuri. ceput deja, să-şi desfăşoare ac­
că ţăranii muncitori din Vin­ moase, colectiviştii, întovărăşî- 20.000. 000 Ici valoarea produc­ din bachelită etc. In curînd va
ceariă primăvară. gard sînt fruntaşi la întreţine­ ţii şi ţăranii muncitori din ţiei realizată în aceeaşi perioa­ începe producţia de jucării 1.119 cititori — tivitatea, executînd lucrări da
rea culturilor. Colectiviştii au Vingard, merită toată lauda. dă a anului trecut. Numai mun­ pneumatice din policlorură de 9915 cărţi citite bună calitate, datorită, în spe­
Zile cu timp frumos au fost terminat acum cîteva zile pra­ citorii de la fabrica chimică nr. v in ii; se vor produce de aseme­ cial, lucrătorilor Ludovic Sze-
puţine. Dar cu toate acestea, şila I-a Ia toate culturile şi a- Un nou centru de colectare 10 din capitală au livrat în pri­ nea geamantane din nolicîorură
ţăranii muncitori din Vingard cuim sînt aproape gata şi cu şi prelucrare a laptelui mele 5 luni ale anului produse de vinii pe suport, tuburi berg- Tot mai mare este numărul kely şi Nicolae Sîntămăreanu*
au reuşit să termine Ia timp cea de-a Il-a la cartofi şi la din policlorură de vinii în va- man din vlnidur etc. cetăţenilor din acest oraş ra­ Va lua fiinţă o nouă
prăşită La La cartofi. Peste 80 alte culturi. Din iniţiativa I.C.D.L. Sebeş, care trec pragul bibliotecii
!a sută din suprafaţa cultivată în comuna Roşia de Secaş, s-a policlinică
cu cartofi a fost prăşită pentru Şi întovărăşirea agricolă din înfiinţat un nou centru de co­ ionale. Astfel, pînă în prezent
a doua oară. Din cele 1.200 Ghinbom se află La înălţime. In lectare şi prelucrare a lapte­
lui. Acest centru deserveşte co­ s-ia ajuns la cifra de 1.119 ci­ j~ v n iniţiativa organelor fe-
hectare cultivate cu porumb ciuda timpului ploios, îutovără- munele şi satele Roşia de Se­ ^ cale, în Haţeg au început
s-au prăşit pînă acum, aproxi­ caş, Tău, Ungurei, Păuca, Se- titori. Biblioteca s-a îmbogă­ lucrările în vederea construirii
mativ 1.000 hectare. Numeroşi şiţii au terminat înaintea tutu­ căşel, Colibi şi Ohaba. El este ţit cu 662 volume noi, iar nu­ clădirilor care vor adăposti
ţărani muncitori, fruntaşi ai înzestrat cu aparataj modern mărul cărţilor citite, în cursul policlinca şi secţiile dermato-
comunei, printre care pot fi ror ţăranilor muncitori din sat, şi cu toate cele necesare. acestui an, a atins cifra de venerice şi de boli infecţioase.
daţi ca exemplu Gheorghe To- 9.915. Suprafaţa totală clădită va a-
deasă (Biboarcăj, Ioan Boz- praşila I-a la toate culturile. O contribuţie însemnată la tinge cca. 700 m. p.
înfiinţarea acestui centru în Demn de menţionat este fap­
Că ţăranii muncitori din comuna noastră, o are şi co­ tul că, în ultimul timp, s-iau
lectorul Viorel Lupean, care a
Vingard sînt harnici şi buni colectat şi achiziţionat, numai neguţă se num ără printre utemişti O parte din lucrări se fac
în luna mai, peste 13.000 kg prin prestarea de muncă volun­
lapte, depăşind cu mult pla­ tară, de către salariaţii spita­
nul de colectare. lului. Astfel, la transportul di­

Cjzapte.lt ti laudă De aici, de la centru, prepa­ Părăsise satul copilăriei din bă- Mai dăunăzi, la locul de muncă ca şi comportarea şi nu s-a supărat feritelor materiale, s-au remar­
ratele de lapte sînt trans­ trîna Suceavă în urmă cu un an ăl brigăzii în care muncea Moşne- cîtuşi de puţin, cînd i s-au arătat cat, prin numărul mare al ore­
dualilor, sînt lăsate pradă bu­ portate la fabrica „Sibiana" şi ceva. Plecase în miez de iarnă guţă, trecu minerul Ion Matei, se­ şi lipsurile de care el nu ţinuse sea­ lor de muncă voluntară pres­
ruienilor. Ploile le-au pus multe din Sibiu. împreună cu fratele său şi alţi ti­ cretarul organizaţiei de bază U.T.M. ma pînă atunci. Bucuria ce o în­ tate, următorii to v arăşi: Sofia
piedici colectiviştilor, dar, cu neri din satul Bogdăneşti, spre Va­ din sector. Din vorbă în vorbă, a- cercase în după amiaza acelei zi­ Szekely, Maria SzekeJv, Ştefan
IULIAN IONAŞ lea Jiului. Iarna ce-o afla aici era le, n-o încercase poate niciodată.
toate acestea, ei au reuşit să corespondent mult mai dulce decît asprime^ celei cesta află dorinţa vagonetarului. Ii Ioan, Susana Ştefoni şi Petru
prăşească în bune condiţiuni dădu îndrumările cuvenite şi, luîn- Preda.

Colectiviştii din Diata Rorriî- de cîte două ori pînă acum de pe întinsul Sucevei. Traiari ple­ du-şi rămas bun, îl asigură că nu — Voi şti să dau dovadă, de a- 2.000 m.p. asfalt
nă au o vorbă a lo r : „Cine cele 13 hectare sfeclă de za­ case hotărît să-şi croiască aici, în va trece mult pînă cînd dorinţa sa devărat utemist. ATă număr dcar şi
stă la umbră acum, va sta^cu hăr, cele 20 hectare de car­ Valea Jiului, un drum în viaţă aşa va fi împlinită. eu acum printre utemiştii din Ani­ z"'omifcetul executiv al Sfatu-
stomacul got la iarnă“. Cînd tofi, cele 17 hectare de floa­ cum aflase că au făcut mulţi prie­ noasa. Fiţi siguri tovarăşi că o să ^ lui popular al oraşului
spun aceste cuvinte, se referă rea soarelui şi cele 8 hectare teni de-ai săi. Dacă în primele zile, Şi într-adevăr il-a trecut mult timp vă puteţi mîndri cu mine. are în atentia lui asfaltarea
La unii din sat care mai au de butaşi de sfeclă de zahăr. Valea Aninoasei i se păru prea în­ şi Traian a fost primit în tîndurile străzilor. De la data de 15
prostul obicei să stea La um­ Au miai efeotuat prima priaşilă gustă şi prea puţin pe plac, iar Uniunii Tineretului Muncitor. La ...Au trecut, de atunci cîteva zile. martie a. c. şi pînă în prezent,
bră cînd e ziua mai frumoasă, La 50 hectare de porumb şi, munca din adine cu prea multe tai- comitetul U.T.Aî. al minei ău venit Graficul brigăzii lui Vasiie Mănăi- ¦au fost iasf>altate străzile,8 Mar­
în loc să meargă la prăşit sau după cum spune tovarăşul Mi- în ziua aceia majoritatea utemişti- lă, indică o depăşire de 161 tone tie, Lungă şi Cimitirului, în
la alte atîtea lucrări ce se cer hăilă, unul dintre brigadieirii Ii) ne, azi Traîdn Moşncguţă e un va- lor din sectorul l. Pe ordinea de zi de cărbune pe primele1 5 zile ale suprafaţă totală 'de peste 2.000
a fi făcute în această perioadă. a adunării era inclus şi punctul cu lunii iunie. Desigur că la acest suc- y) m. p.
de cîmp, în cîteva zile, pra- 6 gonetar de frunte al brigăzii lui Va- privire la primirea în organizaţia ces şi-a adus contribuţia şi tînă- p
Colectiviştii sînt harnici şi sile Mănăilă: Brigada aceasta a U.T.M. a tînărului vagonetar Traian rul vagonetar, uteinistul Traian i') In momentul de faţă, este în
nu văd cu ochi buni asemenea Moşneguţă. Cei aflaţi la adunare Moşneguţă. curs de executare asfaltarea
oameni. Lor le place munca, i) chemat la întrecere socialistă în îşi discutau ortacul de muncă, Cît străzilor Decebal şi Băieş pe o
le place oa fiecare lucrare să de mulţumit a fost Moşneguţă cînd LBGIA LICIU » porţiune de 1.900 m. p.^ care
fie făcută la timpul său, şi-i i) urmează^ a fi terminată în
şi-a auzit tovarăşii apreciindu-î mun­ cursul trimestrului viitor.
doare inima cînd văd că urmele şjla I-a la porumb va ii ter- 10 întîmpinarea lui 23 August şi Ziua
F) minerului toate brigăzile de mineri

culturi, fie ele şi ale indivi- minată. » de la Aninoasa, N. SBUCHEA